DECIZIE   Nr. 155 din 17 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonanta

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 441 din 23 iunie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonanta, exceptie ridicata de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti in Dosarul nr. 7.482/2002 al Tribunalului Bacau.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea dispune a se face apelul si in dosarele nr. 17C/2003 - 27C/2003 si 30C/2003, avand ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti in dosarele nr. 7.484, nr. 7.610, nr. 7.611, nr. 8.938 - 8.942, nr. 8.945, nr. 8.946 si nr. 8.948 ale Tribunalului Bacau si in Dosarul nr. 3.938 al Curtii de Apel Bacau, toate din anul 2002.
    La apelul nominal raspund reprezentantii Societatii Comerciale "Midprest" - S.R.L. Onesti, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor, avand in vedere identitatea de obiect a acestora.
    Partea prezenta si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor nr. 17C/2003 - 27C/2003 si 30C/2003 la Dosarul nr. 16C/2003, care este primul inregistrat.
    Reprezentantii Societatii Comerciale "Midprest" - S.R.L. Onesti solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se arata ca prevederile legale criticate sunt tranzitorii, de aplicare a legii procesuale in timp, neavand caracter retroactiv. In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, se apreciaza ca aceasta, fiind o problema de interpretare si aplicare a legii, competenta de solutionare apartine instantelor judecatoresti.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 19 septembrie 2002, pronuntate in dosarele nr. 7.482, nr. 7.484, nr. 7.610 si nr. 7.611, incheierile din 24 septembrie, pronuntate in dosarele nr. 8.938, nr. 8.940 - 8.942 si nr. 8.945, incheierile din 10 octombrie 2002, pronuntate in dosarele nr. 8.939, nr. 8.946 si nr. 8.948, toate din anul 2002, pronuntate de Tribunalul Bacau, precum si prin Incheierea din 5 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 3.938/2002 de Curtea de Apel Bacau, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, cu referire la dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificata prin art. I pct. 30 din aceeasi ordonanta, exceptie ridicata de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, identica in toate dosarele, autorul acesteia sustine ca reglementarea admisibilitatii cererii de deschidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 in raport cu un anumit cuantum al creantei fata de bugetul de stat, conditie introdusa prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, contravine principiului neretroactivitatii legii prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie. Totodata sunt invocate in sustinerea exceptiei si dispozitiile art. 78 din Constitutie.
    In conceptia autorului exceptiei, "admisibilitatea cererii de deschidere a procedurii trebuie analizata in lumina actului normativ in vigoare la data la care a fost formulata si inaintata la tribunal cererea", iar "nu in temeiul unui text de lege care isi produce efectele juridice la o data ulterioara (01.08.2002)".
    Tribunalul Bacau si Curtea de Apel Bacau considera ca textele de lege criticate nu incalca nici o dispozitie constitutionala. Se sustine ca ordonanta Guvernului a fost publicata inca de la data de 2 februarie 2002, intrand in vigoare dupa 180 de zile, conferind astfel creditorilor posibilitatea legala sa-si formuleze actiuni in vederea deschiderii procedurii pentru recuperarea creantelor.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca, potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, procedurile deschise (prin pronuntarea unei hotarari de catre judecatorul-sindic in conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 64/1995) pana la data intrarii in vigoare a ordonantei vor continua sa fie administrate si lichidate conform prevederilor legale existente, anterioare modificarilor si completarilor aduse Legii nr. 64/1995 prin respectiva ordonanta. Totodata, se considera ca acest text contine "dispozitii tranzitorii de aplicare a legii procesuale in timp si vizeaza proceduri deja deschise sub imperiul reglementarilor legale anterioare". De altfel, sustine Guvernul, "speta de fata nu se incadreaza in sfera de aplicare a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, intrucat, din punct de vedere tehnic formal, procedura vizand insolventa [...] fusese pornita prin formularea cererii introductive a Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Onesti, dar nu fusese deschisa. Deoarece art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu acopera si cazul procedurilor pornite anterior intrarii in vigoare a acestuia", se apreciaza, in continuare, ca "solutionarea acestui conflict de aplicare a legilor in timp urmeaza a se realiza in conformitate cu principiile de drept comun consacrate de procedura civila care, potrivit art. 128 din Legea nr. 64/1995, completeaza dispozitiile acestui ultim act normativ". Prin urmare, Guvernul considera ca, "intrucat cerinta unui cuantum minim al creantei reprezinta o conditie a exercitarii actiunii reglementate de Legea nr. 64/1995, respectiv o conditie ce trebuie sa fie indeplinita de dreptul subiectiv civil afirmat pentru ca acesta sa poata fi exercitat, aceasta nu se poate aprecia decat prin raportarea la momentul sesizarii instantei, deci al pornirii procedurii insolventei. Deoarece la momentul sesizarii instantei legea nu prevedea cerinta unui cuantum minim al creantei drept conditie necesara pentru exercitarea actiunii, rezulta ca impunerea acesteia in cazul de fata ar constitui, intr-adevar, o aplicare retroactiva a dispozitiilor pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002". Se apreciaza de catre Guvern ca in cauza este vorba de "o chestiune de aplicare de catre instanta de judecata de fond, a principiului aplicarii legii in timp, iar nu de constitutionalitate a dispozitiilor legale invederate".
    In concluzie, in punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca "art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu vizeaza procedurile pornite anterior intrarii sale in vigoare, astfel incat invocarea sa in cazul de fata nu este pertinenta".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, il constituie dispozitiile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 82 din 13 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003, cu referire la dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, modificate si completate prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, texte care au urmatorul cuprins:
    - Art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002: "(1) Procedurile deschise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante vor continua sa fie administrate si lichidate conform prevederilor legale in vigoare anterioare modificarilor si completarilor aduse Legii nr. 64/1995 prin prezenta ordonanta.
    (2) Fac exceptie de la aplicarea prevederilor alin. (1) procedurile pentru care opereaza suspendarea solicitata de institutia publica implicata, in conformitate cu prevederile art. III.";
    - Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat si completat prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 82 din 13 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003: "(1) Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a incetat platile, in urmatoarele conditii: [...] b) in celelalte cazuri creanta trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive;"
    In raport cu continutul motivarii exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca nu se vizeaza intregul continut al dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, ci numai dispozitiile alin. (1) ale art. IV din ordonanta, dispozitii asupra carora Curtea se va pronunta.
    In esenta, din modul in care a fost formulata exceptia rezulta ca motivarea exceptiei de neconstitutionalitate are la baza o posibila interpretare "per a contrario" a celor doua texte, care ar avea ca urmare examinarea admisibilitatii cererii de deschidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 in raport cu dispozitiile actuale ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, care prevad conditia unui plafon minim valoric al creantei, asa cum a fost pusa in discutie de catre instanta, iar nu in raport cu dispozitiile in vigoare la data introducerii cererii, anterior datei de 2 august 2002, cand dispozitiile in cauza ale Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 au intrat in vigoare.
    Dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, invocate in sustinerea exceptiei, prevad ca "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile". A fost invocata totodata si incalcarea art. 78 din Constitutie, care are urmatorul cuprins: "Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 contine dispozitii tranzitorii de aplicare a procedurilor pornite in temeiul Legii nr. 64/1995 si vizeaza, potrivit optiunii legiuitorului, pe cele deschise sub imperiul reglementarilor anterioare. Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat si completat prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, a introdus conditia unui plafon minim valoric al creantei, pentru creditorii mentionati la alin. (1).
    Admisibilitatea cererilor introductive de deschidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulate anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor criticate ale Ordonantei Guvernului nr. 38/2002, in cazul in care judecatorul-sindic nu a pronuntat inca incheierea de deschidere a procedurii (devenita sentinta prin art. I pct. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 care a modificat art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1995), in functie de conditia plafonului valoric cu privire la cuantumul creantei, introdusa prin art. I pct. 30 din ordonanta care a modificat dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, pusa in discutie de catre instante, este, in mod evident, asa cum subliniaza si Guvernul in punctul sau de vedere, o problema de interpretare si aplicare in timp a legii, asupra careia, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza ultima din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala nu se poate pronunta, fiind de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
    Sub acest aspect, jurisprudenta Curtii Constitutionale a statuat in mod constant ca nu intra in competenta Curtii controlul aplicarii dispozitiilor unei legi sub raportul actiunii lor in timp. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, si Decizia nr. 171 din 2 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999.
    Pe de alta parte, Curtea observa ca si in situatia in care s-ar pune problema unei eventuale omisiuni a legiuitorului de a statua asupra situatiei procedurilor pornite, care nu fusesera inca deschise la data intrarii in vigoare a ordonantei criticate, exceptia este inadmisibila, intrucat conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea nu poate completa sau modifica prevederea legala supusa controlului de constitutionalitate.
    In ceea ce priveste invocarea art. 78 din Constitutie, in sustinerea neconstitutionalitatii prevederilor criticate, Curtea constata ca aceasta este nerelevanta in solutionarea cauzei, intrucat dispozitiile constitutionale care se refera la intrarea in vigoare a legii nu au legatura cu textele de lege criticate.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonanta, exceptie ridicata de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti in dosarele nr. 7.482, nr. 7.484, nr. 7.610, nr. 7.611, nr. 8.938 - 8.942, nr. 8.945, nr. 8.946 si nr. 8.948 ale Tribunalului Bacau si in Dosarul nr. 3.938 al Curtii de Apel Bacau, toate din anul 2002.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 aprilie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta