Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECIZIE Nr

DECIZIE   Nr. 15 din 25 ianuarie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 267 din 14 iunie 2000


SmartCity3


    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Laurentiu Cristescu    - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, exceptie ridicata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara in Dosarul nr. 4.472/1999 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2000 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 25 ianuarie 2000.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 22 iulie 1999, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara in Dosarul nr. 4.472/1999, aflat pe rolul acelei instante.
    In motivarea exceptiei se sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/1999, care abroga Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, este neconstitutionala, intrucat se reglementeaza in domeniul legilor organice, incalcandu-se, astfel, dispozitiile art. 114 din Constitutie.
    Exprimandu-si opinia, instanta judecatoreasca considera ca exceptia este intemeiata, deoarece Guvernul nu are dreptul sa reglementeze in domeniul legii organice. Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat a fost adoptata ca lege organica si, in consecinta, nu poate fi abrogata prin ordonanta a Guvernului. "Competenta de legiferare in domeniul legilor organice - se arata in incheierea instantei - nu poate fi delegata de Parlament, tinand seama de importanta si natura acestor legi prin care se organizeaza statul si se reglementeaza raporturile sociale de baza."
    In dezbaterile din cadrul Curtii Constitutionale reprezentantul Ministerului Public, in numele autorului exceptiei, invedereaza imprejurarea ca neconstitutionalitatea acestei ordonante de urgenta este determinata de faptul ca din expunerea de motive a Guvernului nu rezulta existenta cazului exceptional care sa impuna masura de urgenta. Se considera, de asemenea, ca relevarea acestei imprejurari nu poate fi considerata ca fiind echivalenta cu ridicarea unei exceptii direct in fata Curtii, situatie in care aceasta ar fi inadmisibila, atata vreme cat autorul exceptiei - procurorul de sedinta -, in fata instantei de judecata, face referire, in motivarea exceptiei, la art. 114 din Constitutie in integralitatea sa, si, prin urmare, si la alin. (4) al acestui articol.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    In punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se apreciaza ca exceptia este neintemeiata, intrucat autorul sau ignora faptul ca "delegarea legislativa se poate realiza si prin adoptarea de catre Guvern a unor ordonante de urgenta care nu exclud posibilitatea reglementarii unor domenii destinate legilor organice", in conformitate cu prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie.
    Guvernul considera, de asemenea, exceptia ca fiind neintemeiata, deoarece art. 114 alin. (4) din Constitutie prevede dreptul Guvernului ca, in cazuri exceptionale, sa adopte ordonante de urgenta. Tocmai caracterul lor de urgenta, determinat de existenta unor situatii exceptionale, justifica emiterea acestora si in domeniul legilor organice.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale Legii nr. 47/1992, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999, care au urmatorul cuprins:
    "ARTICOL UNIC
    Prevederile Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat se abroga."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca "Ordonanta de urgenta nr. 23/1999, emisa in temeiul dispozitiilor art. 114 din Constitutie, prin care se abroga o lege organica, este neconstitutionala, intrucat incalca dispozitiile constitutionale reglementand un domeniu care excede competentei sale legale".
    Examinand exceptia, Curtea constata ca art. 114 din Constitutie contine cinci alineate, in care se stabileste un regim juridic diferentiat al ordonantelor emise de Guvern. Este, mai intai, cazul ordonantelor Guvernului emise in temeiul unei legi speciale de abilitare [alin. (1), (2) si (3)] si, apoi, cazul ordonantelor de urgenta [alin. (4) si (5)]. Aceste texte constitutionale prevad: "(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
    (2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
    (3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
    (4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
    (5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3)".
    Critica de neconstitutionalitate vizeaza doua aspecte: primul, referitor la posibilitatea Guvernului de a reglementa in domeniul legii organice; al doilea, referitor la faptul ca Guvernul nu justifica, la momentul emiterii Ordonantei de urgenta nr. 23/1999, in cuprinsul expunerii de motive, existenta cazului exceptional, care sa faca necesara adoptarea unei ordonante de urgenta, care sa abroge o lege organica.
    In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat ca interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai ordonantele Guvernului adoptate in baza unei legi speciale de abilitare, aceasta interdictie decurgand direct din textul constitutional. O asemenea limitare nu este prevazuta insa de alin. (4) al art. 114 din Constitutie, referitor la ordonantele de urgenta, "deoarece cazul exceptional ce impune adoptarea unor masuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementari de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, daca nu ar putea fi adoptata, interesul public avut in vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constitutionale a institutiei" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998). In aceasta lumina, ordonanta de urgenta nu este o varietate a ordonantei emise in temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezinta un act normativ, adoptat de Guvern, in temeiul unei prevederi constitutionale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sa faca fata unui caz exceptional.
    Consecventa acestei jurisprudente, Curtea retine, totodata, ca posibilitatea Guvernului ca, in cazuri exceptionale, sa poata adopta ordonante de urgenta, in mod limitat, chiar in domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discretionar al Guvernului si, cu atat mai mult, aceasta abilitare constitutionala nu poate justifica abuzul in emiterea ordonantelor de urgenta. Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonante de urgenta trebuie sa fie, in fiecare caz, justificata de existenta unor situatii exceptionale, care impun adoptarea unor reglementari urgente. In aceasta lumina, de altfel, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, referindu-se la cazul exceptional, de care depinde legitimitatea constitutionala a emiterii unei ordonante de urgenta, a statuat ca acesta este definit in raport de "necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public".
    In solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in acest dosar Curtea trebuie sa se pronunte in sensul de a constata daca, in mod real, au existat circumstante exceptionale care sa justifice urgenta reglementarii prin ordonanta de urgenta criticata de catre autorul exceptiei.
    Examinand Expunerea de motive a Guvernului, Nota de fundamentare a Ministerului Finantelor, precum si celelalte acte aflate la dosar, Curtea considera ca motivele invocate nu justifica abrogarea unei legi organice, in cazul de fata a Legii monopolului de stat, pe calea emiterii unei ordonante de urgenta, neexistand elementele necesare definirii unui caz exceptional, in sensul constatarii unui pericol public major si care sa nu poata fi evitat decat pe calea emiterii unei ordonante de urgenta. De altfel, ordonanta de urgenta examinata nu contine masuri urgente pentru salvarea unui interes public aflat in pericol, aceasta cuprinzand un unic articol.
    In aceasta situatie Curtea constata ca abrogarea Legii nr. 31/1996, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/1999, a creat un vid legislativ partial, fapt semnalat, de altfel, si de Consiliul Legislativ, care a avizat negativ proiectul acestei ordonante de urgenta. Din examinarea prevederilor Legii nr. 31/1996 rezulta ca acestea stabilesc activitatile care constituie monopol de stat, modul de administrare si exploatare a monopolurilor, atributiile Ministerului Finantelor, ale ministerelor de resort sau ale Bancii Nationale a Romaniei in acordarea licentelor pentru agentii economici si producatorii individuali, creand, astfel, un cadru general pentru functionarea, in economie, a monopolului de stat. Actele normative care reglementeaza, separat, diverse activitati considerate ca monopol de stat (regimul armelor si munitiilor, regimul materialelor explozive etc.) nu acopera, in intregime, cadrul general asigurat prin prevederile Legii nr. 31/1996, motiv pentru care apare intemeiata aprecierea in legatura cu faptul ca aceasta abrogare creeaza, asa cum s-a aratat, un partial vid legislativ. Pe de alta parte, Curtea constata ca aceasta abrogare conduce la dezincriminarea unor fapte de un real pericol social, prevazute de lege la art. 13, motiv pentru care, intr-un proces penal, exceptia a si fost ridicata.
    Urgenta masurii nu poate fi justificata nici de nevoia armonizarii legislatiei romane cu cea comunitara, Curtea Constitutionala statuand in practica sa ca "modificarea sau unificarea legislatiei intr-un domeniu sau altul nu justifica, prin ea insasi, emiterea unei ordonante de urgenta" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 34/1998, citata anterior). In cazul existentei reale a unei asemenea necesitati, aceasta isi poate gasi rezolvarea in conditiile obisnuite, prevazute de legislatia in vigoare, fara a se recurge la emiterea unei ordonante de urgenta.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA,
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara in Dosarul nr. 4.472/1999 al acelei instante si constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat sunt neconstitutionale.
    Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 25 ianuarie 2000.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                         LUCIAN MIHAI

                                Magistrat-asistent,
                                Laurentiu Cristescu

                                *

                          OPINIE SEPARATA

    Prin Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000 s-a hotarat, cu majoritate de voturi, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, constatandu-se ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat sunt neconstitutionale. Aceasta solutie a privit critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 114 alin. (4) din Constitutie privind cazurile exceptionale. Tot cu majoritate de voturi Curtea a decis respingerea exceptiei cat priveste incalcarea dispozitiilor art. 114 referitoare la domeniul in care poate interveni ordonanta de urgenta. In ceea ce priveste aceasta a doua solutie formulam opinie separata pentru urmatoarele considerente:
    1. Ordonanta de urgenta este mentionata numai in alin. (4) al art. 114 din Constitutie, unde se stabileste: cand poate fi emisa (cazuri exceptionale); intrarea in vigoare (numai dupa depunerea sa spre aprobare Parlamentului); obligatia convocarii obligatorii a Parlamentului, daca nu se afla in sesiune.
    Fata de aceste determinari clare, se pare ca singura problema "uitata" de Constituant a fost "domeniul" in care poate fi emisa. Aceasta "lacuna" se dovedeste a fi cauza unei practici guvernamentale criticabile, a unor dispute doctrinare care, desi interesante, sunt neglijate, a unei jurisprudente constitutionale discutabile.
    2. In practica statala emiterea de ordonante de urgenta s-a transformat dintr-o exceptie constitutionala intr-o regula comuna, care a capatat aspectul unei "avalanse de zapada" scapate de sub control.
    3. Mai intai trebuie valorificata interpretarea sistematica a Constitutiei. Desigur argumentele pro si contra pot fi mai mult sau mai putin convingatoare. Credem insa ca doctrina, Guvernul, Parlamentul si bineinteles Curtea Constitutionala pot realiza o interpretare corecta si constructiva a dispozitiilor art. 114 din Constitutie daca le-ar raporta la cateva categorii constitutionale incontestabile precum: suprematia Constitutiei, separatia puterilor, ierarhia legilor, raporturile dintre lege si actele normative ale executivului.
    Interpretarea sistematica este in masura sa ne dezvaluie regulile rezultand atat din litera, cat si din spiritul Constitutiei, permite identificarea interdependentei dintre dispozitii, precum si identificarea atat a regulilor generale, cat si a exceptiilor (si mai ales determinarea corecta a dimensiunilor lor). In lipsa unei asemenea interpretari, se izoleaza art. 114 si mai ales alin. (4), acestea fiind scoase din ansamblul constitutional, fapt ce permite interpretari eronate, uneori arbitrare. Iata pentru ce un raspuns corect impune o interpretare sistematica atat a intregii Constitutii, cat si, in particular, a art. 114.
    Intr-o asemenea viziune vom constata ca sistemul normativ constitutional valorifica marile principii traditionale, si anume: structurarea autoritatilor publice in spiritul separatiei puterilor publice; delimitarea clara a competentelor care sa asigure atat echilibrul, cat si cooperarea; ierarhizarea sistemului normativ; asigurarea locului Parlamentului de organ suprem reprezentativ al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii (art. 58 din Constitutie); reafirmarea, implicita desigur, a principiului delegata potestas non delegatur, nominalizarea categoriilor de legi si departajarea lor clara prin criterii de continut si procedura (art. 72 din Constitutie); definirea delegarii legislative ca o exceptie constitutionala si care, ca orice exceptie, este de stricta interpretare si aplicabilitate. Vom adauga ca alin. (4) al art. 114 din Constitutie este o continuare logica, in aceleasi dimensiuni, a alin. (1), el venind nu sa creeze exceptii, ci sa permita in "cazuri exceptionale" emiterea "ordonantelor de urgenta". Se subintelege ca si acestor ordonante de urgenta le sunt aplicabile, in masura in care explicit textul nu spune altfel, toate interpretarile valabile pentru alin. (1).
    4. In al doilea rand, desi Parlamentul este legiuitorul incontestabil, chiar el cunoaste unele limite constitutionale in elaborarea legilor. Astfel Parlamentul: nu poate, prin legi ordinare, modifica sau abroga legi organice si desigur nu poate reglementa in domeniile acestea; in situatia prelungirii mandatului pana la intrunirea legala a noului Parlament, nu poate revizui Constitutia si nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice [art. 60 alin. (4) din Constitutie], desi se afla in exercitiul mandatului sau constitutional.
    Asa vazute lucrurile este oare bine, de dorit si posibil ca o lege organica sa poata fi modificata sau abrogata printr-o ordonanta de urgenta? Nu contravine literei si spiritului Constitutiei? Nu motivam un procedeu, o tehnica periculoasa pentru chiar ordinea constitutionala?
    Sunt intrebari ce tin de interpretarea si aplicarea corecta a Constitutiei.
    Vom adauga faptul ca cei care admit, prin interpretare, posibilitatea Guvernului de a modifica sau abroga legi organice prin ordonante de urgenta, nu isi duc mai departe propriul rationament si sa justifice (pe aceleasi argumente) dreptul Guvernului de a modifica chiar legi constitutionale. Iata de ce interpretarea trebuie sa surprinda intregul mecanism constitutional, ea nu poate fi fragmentara si de la caz la caz.
    5. In al treilea rand consideram ca dispozitiile din art. 114 din Constitutie formeaza un tot, sistematizat si exprimat prin intitule-ul sau "delegarea legislativa". Intr-o asemenea viziune vom gasi interpretari corecte, chiar daca s-ar putea reclama eventuale insuficiente ale textului.
    Eventuala insuficienta a alin. (4) trebuie interpretata nu intr-un sens arbitrar, ci in sprijinul dimensiunilor corecte ale democratiei constitutionale.
    Intr-o interpretare sistematica, si ordonanta obisnuita si ordonanta de urgenta se integreaza in categoria "delegare legislativa" si in categoria "ordonanta".
    Daca pentru ordonanta de urgenta textul constitutional stabileste unele conditii de emitere (lipsa abilitarii prin lege speciala, intrarea in vigoare), el nu-i confera insa o alta natura juridica.
    Cazurile exceptionale si urgenta nu pot exclude asemenea ordonante din categoriile mentionate.
    Art. 114 alin. (4) trebuie coroborat cu alin. (5) potrivit caruia aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alin. (3).
    Fara o asemenea coroborare s-ar putea crede ca ordonantele de urgenta nu sunt aprobate sau respinse prin lege. Ducand mai departe rationamentul trebuie sa observam ca legea prevazuta de alin. (5) este o lege ordinara si este greu de admis ca printr-o asemenea lege s-ar valida modificarea sau abrogarea unei legi organice, pentru motivele explicate deja la clasificarea legilor.
    6. In al patrulea rand art. 114 alin. (4) trebuie corelat si cu art. 107 din Constitutie potrivit caruia: Guvernul adopta hotarari si ordonante; hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
    7. In al cincilea rand caracterul de exceptie al ordonantei de urgenta se explica sau explica: imposibilitatea emiterii, in prealabil, a unei legi speciale de abilitare; imposibilitatea adoptarii unei legi prin angajarea raspunderii Guvernului (art. 113 din Constitutie); imposibilitatea utilizarii procedurii de urgenta pentru adoptarea unor proiecte de legi sau propuneri legislative [art. 74 alin. (3) din Constitutie].
    8. In fine, se poate conchide, motivat si convingator, ca aprobarea art. 114 in Adunarea Constituanta a avut in vedere acelasi tip de ordonanta, supusa aceluiasi regim constitutional. Urgenta nu creeaza un alt tip de ordonanta, ci doar raspunde unor imprejurari exceptionale, cand Parlamentul nu se poate intruni pentru a abilita Guvernul sau cand nu pot fi utilizate procedurile din art. 74 sau art. 113 din Constitutie. Constituantul nu a inteles si nu a voit sa excluda ordonanta de urgenta din regimul general al ordonantei, iar cand a creat exceptii a spus-o explicit asa cum se face in chiar alin. (4) al art. 114. In consecinta ordonantele de urgenta nu trebuie sa intervina in domeniul legilor organice, aceasta fiind o conditie esentiala a constitutionalitatii lor. Pentru ca, desi ordonanta de urgenta se apropie de criza constitutionala, nu suntem in prezenta deplinatatii acestei crize.

                      Prof. univ. dr. Ioan Muraru,
                  judecator al Curtii Constitutionale

                                  *

                            OPINIE SEPARATA

    Consideram ca solutia care se impunea in speta era aceea de respingere a sesizarii Curtii Constitutionale ca fiind inadmisibila.
    I. Potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie, "In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu."
    Conceptul de "cazuri exceptionale" nu este definit nici in cuprinsul art. 114 alin. (4) din Constitutie si nici in vreun alt text constitutional.
    In consecinta, aprecierea daca exista sau nu un caz exceptional revine, in primul rand, Guvernului, care decide adoptarea ordonantei de urgenta si, in al doilea rand, Parlamentului, care - ulterior - aproba sau respinge prin lege acea ordonanta de urgenta. In ambele situatii, existenta ori inexistenta cazului exceptional constituie o situatie de fapt, a carei identificare se realizeaza de catre cele doua autoritati publice prin mijloacele specifice ce le stau la dispozitie, tinandu-se seama si de ratiuni de oportunitate.
    Pe de alta parte, potrivit art. 2 alin. (3) teza intai din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997), "In exercitarea controlului [de constitutionalitate], Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept [...]." Asa fiind, nu intra in competenta Curtii Constitutionale efectuarea controlului asupra existentei sau inexistentei unei situatii de fapt, adica, precum in speta, asupra existentei ori inexistentei "cazurilor exceptionale" care permit recurgerea la dispozitiile art. 114 alin. (4) din Constitutie in vederea emiterii ordonantelor de urgenta.
    In sensul ca jurisdictia constitutionala nu are ca obiect verificarea situatiilor de fapt au fost pronuntate mai multe decizii ale Curtii Constitutionale, printre care Decizia nr. 61 din 31 martie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 274 din 23 iulie 1998, si Decizia nr. 183 din 17 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 15 aprilie 1999.
    II. Conform art. 3 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, "(1) Competenta Curtii Constitutionale este cea stabilita prin Constitutie.
    (2) Curtea Constitutionala este singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale. Ea hotaraste in cazurile expres si limitativ prevazute in art. 144 din Constitutie".
    De asemenea, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, text in baza caruia, in speta, a fost sesizata Curtea Constitutionala, aceasta "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor." Din acest din urma text nu rezulta competenta Curtii Constitutionale de a hotari asupra unor elemente extrinseci continutului actului normativ supus controlului de constitutionalitate, adica asupra identificarii, in mod constitutional, de catre Guvern si - ulterior - de catre Parlament a "cazurilor exceptionale" in care este permisa adoptarea si, respectiv, aprobarea ori respingerea ordonantelor de urgenta de catre cele doua autoritati publice.
    III. Fata de cele de mai sus, rezulta ca, intrucat, in speta, sesizarea Curtii Constitutionale s-a facut in privinta unui domeniu care nu intra in competenta Curtii stabilita expres si limitativ prin art. 144 din Constitutie, aceasta sesizare trebuia respinsa ca fiind inadmisibila, la fel cum, in jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a procedat ori de cate ori a fost sesizata prin incalcarea dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza intai din Legea nr. 47/1992, republicata, dispozitii care permit exercitarea controlului de constitutionalitate numai asupra problemelor de drept.

                                Lucian Mihai,
                    presedintele Curtii Constitutionale

                               Costica Bulai,
                    judecator al Curtii Constitutionale

                             Constantin Doldur,
                    judecator al Curtii Constitutionale

                              Kozsokar Gabor,
                    judecator al Curtii Constitutionale



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 15/2000

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 15 din 2000
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 106 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Avem garanția că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
ANONIM a comentat Legea 198 2017
    Sunt Alexander Magnus, un împrumutat privat și legitim. Căutați un împrumut de afaceri, împrumut de Crăciun, împrumuturi personale, credite ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare negarantate, garanție, capital de risc etc. ... Sau pur și simplu refuzați un împrumut de la o bancă sau instituție financiară pentru unul sau mai multe motive? Sunteți soluțiile potrivite pentru credit! Oferim împrumuturi întreprinderilor și persoanelor fizice cu o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3%. Deci, dacă sunteți interesat de un împrumut urgent și garantat. Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne trimiteți un e-mail astăzi Via: alexandermagnus.loan@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 153 2002
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunteți într-o mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Trebuie să plătiți împrumuturile datoriei lor sau să vă achitați facturile sau să începeți o afacere plăcută? Aveți un scor de credit scăzut și vă va fi greu să obțineți împrumut de capital de la băncile locale / alte instituții financiare? Aveți nevoie de un împrumut sau finanțare din orice motiv, cum ar fi: a) Împrumut personal, extinderea afacerii, b) Înființarea afacerii, educație, c) Consolidarea datoriilor, d) Împrumuturi cu bani grei Oferim împrumut la o rată a dobânzii redusă de 3% și cu garanție și nu Garanție, oferim împrumuturi personale, împrumuturi de consolidare a datoriilor, risc capital Capital, împrumut de afaceri, împrumut pentru educație, ipotecă sau Împrumuturi pentru orice motiv". Cu toate acestea, metoda noastră oferă posibilitatea de a specifica valoarea împrumutului necesar și, de asemenea, durata pe care o puteți permite, vă oferă o șansă reală de a obține fondurile de care aveți nevoie! Aceste împrumuturi personale pot fi aprobate indiferent de creditul dvs. și există o mulțime de clienți fericiți care susțin această cerere. Dar nu veți obține doar împrumutul personal de care aveți nevoie; Aceasta este promisiunea noastră: garantăm cea mai mică rată pentru toate împrumuturile cu beneficii colaterale gratuite. Ne străduim să lăsăm o impresie pozitivă de durată prin depășirea așteptărilor clienților mei în tot ceea ce fac. Scopul nostru este să vă tratăm cu demnitate și respect, oferind în același timp servicii de cea mai înaltă calitate. E-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Vizitați-ne la: www.midlandcreditonline.com
ANONIM a comentat Decretul 460 2020
    Mi-am luat deja cardul ATM programat și gol pentru a retrage zilnic 5.500 USD timp de șase luni. Sunt atât de fericit de acest lucru, deoarece l-am primit pe al meu săptămâna trecută și l-am folosit pentru a obține deja 33.000 de dolari. Georg Bednorz Hackers dă cărțile pentru a ajuta pe cei săraci și nevoiași, deși este ilegal, dar este ceva drăguț și el nu este ca alte escrocherii care pretind că au cărțile ATM goale. Nimeni nu este prins când folosește cardul. primește-l pe al tău de la Georg Bednorz Hackers astăzi! Trimiteți un e-mail la georgbednorzhackers@gmail.com sau trimiteți-i un mesaj text / WhatsApp prin +1 (262) 355-8285
ANONIM a comentat OUG 75 2005
    Oferim împrumuturi persoanelor care au nevoie de asistent financiar cu o dobândă mică de 3%. Pentru a obține un împrumut cu această companie, puteți spune suma exactă a împrumutului de care aveți nevoie și timpul în care puteți rambursa împrumutul. deci, dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați cu detaliile de mai jos. E-mail: protonloan2020@hotmail.com sau WHATSAPP +1 (204) 410-2623
ANONIM a comentat OUG 75 2005
    Oferim împrumuturi persoanelor care au nevoie de asistent financiar cu o dobândă mică de 3%. Pentru a obține un împrumut cu această companie, puteți spune suma exactă a împrumutului de care aveți nevoie și timpul în care puteți rambursa împrumutul. deci, dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați cu detaliile de mai jos. E-mail: protonloan2020@hotmail.com sau WHATSAPP +1 (204) 410-2623
ANONIM a comentat OUG 153 2002
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunteți într-o mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? . Acordăm împrumuturi legitime persoanelor serioase sau firmelor de afaceri care au nevoie de împrumuturi. Suntem o firmă de împrumut înregistrată, care este pregătită să satisfacă nevoile persoanelor care aspiră să fie mai mari în prima linie a acumulării de capital. Împrumuturile noastre sunt oferite la o rată a dobânzii subvenționată, care este favorabilă tuturor cetățenilor din întreaga lume și din diferite țări. .Suntem pregătiți să vorbim cu dvs. despre cum vă putem satisface nevoile financiare. Dacă sunteți interesați de această ofertă extraordinară, contactați-ne astăzi pentru un împrumut urgent. Aveți o idee de afaceri, dar nu aveți finanțe, aveți un istoric de credit slab, solicitați soluții pentru soluționarea problemei dvs. așteptați răspunsul dvs. urgent la acest AD sau trimiteți-ne un e-mail la: (midland.credit2@gmail.com) Imprumuturi personale Împrumuturi pe zi Finanțarea vehiculelor Imprumut pentru casa Consilierea datoriei Împrumut de afaceri Împrumut de student Împrumut de consolidare Împrumut medical De asemenea, sunt disponibile asigurări de viață / proprietate. Contactați-ne astăzi la adresa de e-mail :( midland.credit2@gmail.com) Pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Legea 198 2017
    Sunteţi în nevoie de un împrumut rapid şi urgent cu o rată a dobânzii relativ scăzută la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite acasă, credite auto, student credite, credite de consolidare a datoriilor etc indiferent de scorul de credit. Suntem garantați că vom oferi servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de creditare, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail:(midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară în schimbare.
ANONIM a comentat Ordin 400 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 535 1945
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu