Decizia Nr.1497 din 15.11.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108¹ alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 108⁵ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana - S.A. din Arad în Dosarul nr. 6.760/1.285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.596D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii nr. 4.784D/2010, care are acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Critica a fost formulată de acelaşi autor în Dosarul nr. 7.079/1.285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 4.784D/2010 la Dosarul nr. 4.596D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 15 octombrie 2010 şi 17 noiembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 6.760/1.285/2010 şi nr. 7.079/1.285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108¹ alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 108⁵ din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana - S.A. din Arad în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a amenzii judiciare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile legale criticate sancţionează introducerea unei cereri cu rea-credinţă. Legiuitorul român nu defineşte reaua-credinţă în cuprinsul Codului de procedură civilă şi nu enumeră nici criteriile după care formularea unei cereri ar putea fi apreciată obiectiv ca fiind exercitată cu rea-credinţă. Potrivit art. 108⁵ alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea interesată poate face cerere de reexaminare împotriva hotărârii prin care s-a aplicat amenda judiciară, însă cererea de reexaminare se judecă de aceeaşi instanţă şi acelaşi judecător (potrivit practicii Tribunalului Comercial Cluj), fiind astfel încălcat dreptul părţilor la un recurs efectiv.Autorul mai arată că prin instituirea unor sancţiuni pecuniare se îngrădeşte accesul liber la justiţie, întrucât existenţa posibilităţii ca părţile să suporte o amendă judiciară este de natură să le inducă o stare de temere şi de autocenzurare în a se adresa cu cereri justiţiei, alegând de multe ori să renunţe la apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor lor legitime pe această cale.Reglementarea criticată încalcă garanţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil în măsura în care cererea de reexaminare se soluţionează de însăşi instanţa care a dispus măsura sancţionatorie, împrejurare ce suprimă dreptul părţilor la un recurs efectiv, întrucât nu există posibilitatea controlului judecătoresc ierarhic superior.Tribunalul Comercial Cluj apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, întrucât, potrivit art. 126 şi 129 din Legea fundamentală, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Astfel, legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile şi condiţiile în care părţile pot exercita căile de atac, termenele, de a stabili reguli clare cu privire la competenţa şi la modul de judecare. Raţiunea pentru care este dată în competenţa aceluiaşi complet de judecată soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare este de a permite părţii petente să aducă dovezi în sprijinul înlăturării sau diminuării culpei reţinute la data aplicării amenzii judiciare, cu considerarea împrejurării că aplicarea amenzii este o facultate a completului de judecată, iar nu o obligaţie a acestuia, astfel că acelaşi complet este cel mai bine în măsură să revină asupra măsurii aplicării amenzii judiciare, reexaminând modul de exercitare a dreptului de apreciere oferit de lege. Acceptarea opiniei petentei exclude orice fel de analiză şi judecată a cererii de către instanţă, instituind prezumţia parţialităţii instanţei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108¹ alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 108⁵ din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 108¹ alin. 1 lit. a) şi b): „Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei: a)introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri vădit netemeinice;b)formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;“;– Art. 108⁵: „Împotriva încheierii prevăzute la art. 108⁴ cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii. Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.“ În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) - (3) - Accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate şi prevederile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării deciziilor nr. 231 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, şi nr. 1.280 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108¹ alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108⁵ din Codul de procedură civilă. Curtea a reţinut că textele de lege criticate prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi. De asemenea, textele criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiţie şi dreptului la apărare. Dimpotrivă, dispoziţiile art. 108⁵ din Codul de procedură civilă prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. Astfel, prin Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“. Faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, şi se soluţionează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acestora, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond. Întrucât în cauza de faţă nu au fost aduse elemente noi de natură să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii: DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108¹ alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 108⁵ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana - S.A. din Arad în dosarele nr. 6.760/1.285/2010 şi nr. 6.760/1.285/2010 ale Tribunalului Comercial Cluj. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011. PREŞEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent-şef Mihaela Senia Costinescu