DECIZIE Nr.
1456 din 4 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 6 din 4 ianuarie 2011
Augustin Zegrean -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului
Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Mihai
Valeriu Alexe în Dosarul nr. 1.730/192/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La dosar, partea Ministerul Economiei şi Finanţelor -
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care
solicită respingerea excepţiei ca nefondată.
De asemenea, autorul excepţiei a depus o cerere prin
care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii
apărării.
Curtea, deliberând, în temeiul
art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge
cererea de acordare a unui nou termen de judecată, motivat de împrejurarea că
de la data sesizării instanţei de contencios constituţional, respectiv 12 iulie
2010, şi până în prezent, autorul excepţiei a dispus de un interval de timp
suficient pentru angajarea unui apărător.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Decizia nr. 297 din 12 iulie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 1.730/192/2009, Tribunalul Giurgiu - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia
Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Mihai Valeriu Alexe.
In motivarea excepţiei
de neconstitutionalitate autorul acesteia susţine
că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.
16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 21
referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi
egalitatea justiţiei şi art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece
statutul specialiştilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu oferă
garanţii de independenţă şi imparţialitate în activitatea pe care o desfăşoară,
în condiţiile în care acţionează sub directa conducere, supraveghere şi
controlul nemijlocit al procurorilor din acest parchet, iar constatările
tehnico-ştiinţifice efectuate de aceştia constituie mijloace de probă în procesul penal.
Tribunalul Giurgiu - Secţia penală opinează că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată,
sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din
11 aprilie 2002, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 54/2006 privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia
Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006, care au
următorul conţinut:
„(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au
calitatea de funcţionar public şi îşi desfăşoară activitatea sub directa
conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie.
Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii
publici, cu excepţiile menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă. De
asemenea, specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile
prevăzute la art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind
salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, cu modificările şi completările
ulterioare."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 16 alin. (1), art. 21, art. 124 alin. (2) şi art. 24.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său
din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei
nr. 805 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea
Constituţională a statuat că, „potrivit dispoziţiilor de lege criticate, în
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi specialişti cu înaltă
calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum
şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de
urmărire penală. Aceştia au calitatea de funcţionari publici, iar constatările
tehnico-ştiinţifice efectuate din dispoziţia scrisă a procurorului constituie
mijloc de probă, ceea ce, în opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, contravine dreptului la un proces echitabil".
Curtea a constatat că o componentă a garanţiilor unui
proces echitabil este principiul egalităţii armelor, ce semnifică tratarea
egală a părţilor pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa unei instanţe
de judecată, fără ca una să fie dezavantajată în raport cu cealaltă. Aşa fiind,
nu se poate aprecia că se încalcă principiul egalităţii armelor atunci când
procedura contestată, în ansamblul ei, nu a respectat exigenţele dreptului la
un proces echitabil.
Totodată, principiul contradictorialităţii, o altă
componentă a dreptului la un proces echitabil, presupune, în esenţă,
posibilitatea pentru părţile unui proces de a lua cunoştinţă de toate probele
şi observaţiile prezentate judecătorului, de natură să îi influenţeze decizia
si de a le discuta.
Or, Curtea reţine că în cauza de faţă partea putea să
ia cunoştinţă de existenţa constatării tehnico-ştiinţifice - mijloc de probă
efectuat de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - odată cu
prezentarea materialului de urmărire penală, în condiţiile art. 250-254 din
Codul de procedură penală. Aşadar, partea poate formula obiecţii la raportul de
constatare sau poate contesta în faţa instanţei de judecată, în condiţii de
contradictorialitate, mijlocul de probă respectiv.
De asemenea, Curtea a constatat că o reglementare
similară cu cea criticată este cuprinsă în art. 112 din Codul de procedură
penală, potrivit căruia, în anumite cazuri, organul de urmărire penală poate
folosi cunoştinţele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la
cerere, efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice, care se efectuează, de
regulă, de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul ori pe
lângă instituţia de care aparţine organul de urmărire penală, dar care poate fi
efectuată şi de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul
altor organe.
Pe de altă parte, Curtea a observat că „în procesul
deliberării judecătorul verifică şi evaluează materialul probator şi îşi
fundamentează soluţia pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea
şi aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la constatările
tehnico-ştiinţifice întocmite de specialiştii prevăzuţi de textele de lege
criticate. Aşadar, judecata se desfăşoară de către o instanţă independentă şi
imparţială, în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate, iar
judecătorul îşi fundamentează soluţia pe întregul probatoriu administrat,
verificând, evaluând şi coroborând probele, astfel că informaţiile conţinute în
constatările tehnico-ştiinţifice nu pot crea în mod concret riscul unui abuz de
procedură. In acest sens, s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr.
524/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006".
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie,
excepţie ridicată de Mihai ValeriuAlexe în Dosarul nr. 1.730/192/2009 al
Tribunalului Giurgiu - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru