DECIZIE Nr.
1456 din 5 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 1 si 86 2 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 797 din 23 noiembrie 2009
Tudorel Toader -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Oana Cristina Puică -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 861 şi 862 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petrică Tomescu şi Lucian
Călimărea în Dosarul nr. 8.569/118/2007 al Tribunalului Constanţa - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 23 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 8.569/118/2007, Tribunalul Constanţa - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 861 şi 862 din Codul de procedură penală. Excepţia
a fost ridicată de Petrică Tomescu şi Lucian Călimărea cu ocazia soluţionării
unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 861 şi 862
din Codul de procedură penală, care reglementează procedura ascultării
martorilor cu datele de identificare protejate, încalcă egalitatea în faţa
legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, prezumţia
de nevinovăţie şi dreptul la apărare, precum şi dreptul persoanei vătămate de o
autoritate publică. Consideră că este mai mult decât evidentă poziţia de
inferioritate în care se află persoana acuzată, în condiţiile în care
procurorul are dreptul să uzeze de probe fantomatice, care nu pot fi verificate
şi la care apărarea nu are acces, iar persoana bănuită de săvârşirea unei
infracţiuni este în imposibilitate de a formula apărări.
Tribunalul Constanţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile din Constituţie
invocate de autorii excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 861 şi 862 din Codul de
procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor
legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7
august 2006, având următorul cuprins:
- Art. 861: „Dacă există probe sau
indicii temeinice că prin declararea identităţii reale a martorului sau a
localităţii acestuia de domiciliu ori de reşedinţă ar fi periclitată viaţa,
integritatea corporală sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se
poate încuviinţa să nu declare aceste date, atribuindu-i-se o altă identitate
sub care urmează să apară în faţa organului judiciar.
Această măsură poate fi dispusă de către procuror în
cursul urmăririi penale, iar în cursul judecăţii de instanţă, la cererea motivată
a procurorului, a martorului sau a oricărei alte persoane îndreptăţite.
Datele despre identitatea reală a martorului se
consemnează într-un proces-verbal, care va fi păstrat, la sediul parchetului
care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmăririi penale ori, după caz,
la sediul instanţei, într-un loc special, în plic sigilat, în condiţii de
maximă siguranţă. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a înaintat cererea,
precum şi de cel care a dispus măsura.
Documentele privind identitatea reală a martorului
vor fi prezentate procurorului sau, după caz, completului de judecată, în
condiţii de strictă confidenţialitate.
In toate cazurile, documentele privind identitatea
reală a martorului vor fi introduse în dosarul penal numai după ce procurorul,
prin ordonanţă sau, după caz, instanţa, prin încheiere, a constatat că a
dispărut pericolul care a determinat luarea măsurilor de protecţie a
martorului.
Declaraţiile martorilor cărora li s-a atribuit o
altă identitate, redate în procesul-verbal al procurorului potrivit art. 862
alin. 5, precum şi declaraţia martorului, consemnată în cursul judecăţii şi
semnată de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de
preşedintele completului de judecată, potrivit art. 862 alin. 6,
teza I, pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate
cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Pot fi audiaţi ca martori cărora li s-a atribuit o
altă identitate şi investigatorii sub acoperire.
Dispoziţiile prevăzute în alin. 1-6 se aplică şi experţilor. "\
- Art. 862: „In situaţiile prevăzute în
art. 861, procurorul sau, după caz, instanţa de judecată poate
încuviinţa ca martorul să fie ascultat fără a fi prezent fizic la locul unde se
află organul de urmărire penală ori în sala în care se desfăşoară şedinţa de
judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute în alineatele
următoare.
La solicitarea organului judiciar sau a martorului
ascultat în condiţiile alin. 1, la luarea declaraţiei poate participa un
consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor,
care are obligaţia de a păstra secretul profesional cu privire la datele de
care a luat cunoştinţă în timpul audierii. Organul judiciar are obligaţia să
aducă la cunoştinţa martorului dreptul de a solicita audierea în prezenţa unui
consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor.
Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei
reţele de televiziune cu imaginea şi vocea distorsionate, astfel încât să nu
poată fi recunoscut.
In cazul judecăţii, părţile şi apărătorii acestora
pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, martorului ascultat în condiţiile
alin. 1-3. Intrebările se pun în ordinea
prevăzută în art. 323 alin. 2. Preşedintele completului respinge întrebările
care nu sunt utile şi concludente judecării cauzei sau pot conduce la
identificarea martorului.
Declaraţia martorului ascultat, în condiţiile
arătate în alin. 1-31, se
înregistrează prin mijloace tehnice video şi audio şi se redă integral în formă
scrisă.
In cursul urmăririi penale, se întocmeşte un
proces-verbal în care se redă cu exactitate declaraţia martorului şi acesta se
semnează de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de
organul de urmărire penală şi se depune la dosarul cauzei. Declaraţia
martorului, transcrisă, va fi semnată şi de acesta şi va fi păstrată în dosarul
depus la parchet, într-un loc special, în plic sigilat, în condiţii de maximă
siguranţă.
In cursul judecăţii, declaraţia martorului va fi
semnată de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de
preşedintele completului de judecată. Declaraţia martorului, transcrisă, va fi
semnată şi de martor, fiind păstrată în dosarul depus la instanţă, în
condiţiile prevăzute în alin. 5.
Suportul pe care a fost înregistrată declaraţia
martorului, în original, sigilat cu sigiliul parchetului sau, după caz, al
instanţei de judecată în faţa căreia s-a făcut declaraţia, se păstrează în
condiţiile prevăzute în alin. 5. Suportul care conţine înregistrările efectuate
în cursul urmăririi penale va fi înaintat la terminarea urmăririi penale
instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei, şi va fi păstrat în aceleaşi
condiţii.
Dispoziţiile art. 78, 85 şi ale art. 86 alin. 1 şi 2
se aplică în mod corespunzător."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 24 referitoare la dreptul la
apărare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
şi ale art. 126 referitoare la instanţele judecătoreşti, precum şi ale art. 11
privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la
tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile
art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind
dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 11 paragraful 1 referitoare la
prezumţia de nevinovăţie din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 861 şi 862 din Codul de
procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin
raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în
prezenta cauză, şi faţă de critici similare. In acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 193 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004, şi Decizia nr. 11 din 9 ianuarie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5
februarie 2007, prin care Curtea Constituţională a respins excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 861 şi 862 din
Codul de procedură penală, pentru motivele acolo arătate.
Intrucât nu au apărut elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 861 şi 862 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Petrică Tomescu şi Lucian Călimărea în Dosarul nr.
8.569/118/2007 al Tribunalului Constanţa - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică