Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Eugeniu Florin Ilicea în Dosarul nr. 6.588/212/2015 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 177D/2016 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal, răspunde personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa a depus note scrise în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Precizează că dispoziţiile legale criticate, care instituie obligaţia conducătorilor de autovehicule şi persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate de a le purta în timpul circulaţiei pe drumurile publice, cu excepţia cazurilor prevăzute în regulament, nu mai corespund condiţiilor actuale privind circulaţia pe drumurile publice. De altfel, o asemenea obligaţie nu revine conducătorilor auto/călătorilor în cazul mijloacele de transport în comun, spre exemplu autobuzul. Susţine că prevederile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului deleagă regulamentului, act normativ cu forţă juridică inferioară legii, stabilirea excepţiilor de la această obligaţie legală, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, care permit restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi numai prin „lege".5. Reprezentantul Ministerului Public invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 689 din 11 septembrie 2007 şi nr. 940 din 13 noiembrie 2012 şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:6. Prin Încheierea din 1 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.588/212/2015, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. 7. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugeniu Florin Ilicea într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt neconstituţionale, deoarece obligaţia de purtare a centurii de siguranţă încalcă dreptul fundamental la viaţă şi principiul egalităţii în drepturi, instituind o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, care nu este conformă art. 53 din Constituţie. Astfel, în cazul de faţă, restrângerea nu este prevăzută de lege, ci prin ordonanţă de urgenţă, iar excepţiile de la această regulă sunt prevăzute de regulamentul de aplicare a actului normativ, act normativ cu forţă inferioară legii. Se mai susţine că fiecare ocupant al unui autovehicul trebuie lăsat să aprecieze asupra beneficiilor şi riscurilor pe care le presupune purtarea centurii de siguranţă, dată fiind realitatea circulaţiei pe drumurile publice, care implică şi alte situaţii decât impactul dintre autovehicule sau dintre acestea şi corpuri dure. 9. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu îngrădeşte drepturile garantate la nivel constituţional invocate de autorul excepţiei, în condiţiile în care instituirea obligaţiei de a purta centuri sau alte dispozitive de siguranţă reprezintă exprimarea la nivel legislativ a principiului constituţional al siguranţei persoanei, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit că purtarea centurilor sau a dispozitivelor de siguranţă reduce riscul producerii unor accidente mortale ori cu consecinţe grave pe drumurile publice. Obligaţia instituită prin norma de lege criticată în sarcina conducătorilor de autovehicule şi persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă sau omologate de a le utiliza reprezintă măsuri de ordin legislativ menite să asigure protejarea vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice a persoanelor. Această obligaţie este în acord cu exigenţele Uniunii Europene în materie, concretizate în prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 1991, de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranţă în vehiculele cu o capacitate mai mică de 3,5 tone. Consiliul Uniunii Europene a considerat util să adopte o asemenea directivă pentru motivul precizat chiar în preambulul acesteia, şi anume „întrucât dreptul intern cu privire la utilizarea obligatorie a centurii de siguranţă diferă în mod considerabil de la un stat membru la altul şi, întrucât, prin urmare, trebuie să fie armonizată utilizarea obligatorie a acesteia (...) pentru a se asigura o mai mare siguranţă utilizatorilor căilor rutiere". Reglementarea contestată prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate este consecinţa obligaţiei impuse statelor membre ale Uniunii Europene, prin dispoziţiile art. 2 al directivei menţionate, de a veghea ca şoferul şi pasagerii care ocupă locurile în vehiculele aflate în circulaţie să poarte centura de siguranţă.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că obligaţia conducătorului auto de a purta centura de siguranţă în timpul deplasării pe drumurile publice este în deplin acord cu prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie care garantează dreptul la viaţă, precum şi la integritate fizică şi psihică ale persoanei, instituirea acestei obligaţii înscriindu-se în categoria măsurilor luate de stat pentru îndeplinirea obligaţiilor sale pozitive legate de intervenţia sa activă pentru garantarea celor două drepturi menţionate mai sus. Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, instituirea unor regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvări diferite neputând fi considerată o încălcare a acestui principiu. Astfel, în cazul de faţă, excepţiile instituite sunt determinate de starea de sănătate a sau specificul muncii unor persoane care conduc autovehiculul sau sunt pasageri. Dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate prin prevederile legale criticate câtă vreme drepturile şi libertăţile expres menţionate de către autorul excepţiei nu sunt înfrânte.12. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituţionale. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 940 din 13 noiembrie 2012, nr. 1.252 din 6 octombrie 2009, nr. 752 din 12 mai 2009, nr. 1.172 din 11 decembrie 2007 şi reţine că textul legal criticat reprezintă o măsură luată de stat în îndeplinirea obligaţiei sale pozitive de a manifesta un rol activ în garantarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică a persoanei. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale părţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, modificate prin art. I pct. 35 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 29 august 2014, care au următorul cuprins: „Conducătorii de autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere şi persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, cu excepţia cazurilor prevăzute în regulament". 16. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 689 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Decizia nr. 1.172 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, Decizia nr. 752 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 7 iulie 2009, Decizia nr. 1.252 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 9 noiembrie 2009 şi Decizia nr. 940 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 decembrie 2012, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate cu acest obiect. 18. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevăd obligaţia tuturor conducătorilor de autovehicule şi a persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, text ce nu conţine norme contrare principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie.19. Obligaţia prevăzută de normele legale criticate este instituită în mod obiectiv egal, în sarcina conducătorilor de autovehicule şi persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă ori omologate de a le utiliza şi reprezintă o măsură de ordin legislativ menită să asigure protejarea vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice a persoanelor, iar necesitatea impunerii unei astfel de obligaţii a fost dovedită de studii care au relevat că purtarea centurilor sau a dispozitivelor de siguranţă reduce riscul producerii unor accidente mortale sau cu consecinţe grave pe drumurile publice. Această obligaţie respectă exigenţele Uniunii Europene, concretizate în prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 1991 privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule, cu modificările ulterioare.20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curtea Constituţională, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.21. Distinct de acestea, Curtea reţine că instituirea obligaţiei conducătorilor de autovehicule şi a persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate de a le purta în timpul circulaţiei pe drumurile publice şi a excepţiilor de la aceasta nu echivalează cu restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale în sensul dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, şi, prin urmare, ipoteza normativă a textului din Legea fundamentală invocat nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugeniu Florin Ilicea în Dosarul nr. 6.588/212/2015 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport de criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent,Simina Popescu-Marin