DECIZIE   Nr. 143 din 10 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 476 din  3 iulie 2003

    Costica Bulai         - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, exceptie ridicata de Vasilichia Nadu, Denisa Radu Copaceni si Ilina-Minola-Magdalena Mirea in Dosarul nr. 988/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    La apelul nominal raspunde, pentru autorii exceptiei, avocat Sorin Munteanu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Avocatul autorilor exceptiei considera ca dispozitiile art. 11 din Legea nr. 213/1998 sunt constitutionale, aratand ca este de acord cu punctele de vedere comunicate de Guvern si Avocatul Poporului. In consecinta, se solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata, intrucat textul de lege criticat nu restrange dreptul reclamantului de a se adresa instantei cu actiune in revendicare, ci prevede regimul proprietatii statului asupra bunurilor ce fac obiectul domeniului public. Or, potrivit dispozitiilor legale criticate, aceste bunuri sunt supuse principiului inalienabilitatii, asa cum este statuat in art. 135 alin. (5) din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 octombrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 988/2001, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 213/1998, exceptie ridicata de Vasilichia Nadu, Denisa Radu Copaceni si Ilina-Minola-Magdalena Mirea.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca Legea nr. 213/1998 este neconstitutionala deoarece, potrivit art. 11, bunurile cuprinse in cadrul listei-anexe la lege sunt scoase in afara circuitului civil, iar, pe cale de consecinta, aceste bunuri nu pot face obiectul unei actiuni in revendicare intentate de catre o persoana abuziv deposedata. Pe baza acestui text, instantele au considerat, sustin autorii exceptiei, "ca este nefondata o actiune in revendicare a unui teren aflat in domeniul public al statului, date fiind dispozitiile mai sus mentionatei legi care au ca efect faptul ca fac inoperabile prevederile art. 480 si urmatoarele din Codul civil". Se apreciaza ca, in acest fel, se ajunge la "o restrangere a drepturilor si libertatilor pe care Constitutia le garanteaza, restrangere nejustificata de vreuna din situatiile prevazute la art. 49 din Constitutie". Totodata, sunt incalcate astfel pactele si tratatele la care Romania este parte. In cuprinsul memoriului prin care a fost formulata exceptia sunt invocate si dispozitiile art. 135 alin. (1) si (6), precum si cele ale art. 16 alin. (2), ale art. 20, 21, 41 si 49 din Constitutie.
    In final, autorii exceptiei critica interpretarea instantelor judecatoresti, conform careia legea "instituie imposibilitatea revendicarii unui bun aflat in domeniul public al statului", sustinand ca aceasta ar contraveni pactelor si tratatelor la care Romania este parte.
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se sustine ca autorii exceptiei fac o confuzie, intrucat prin reglementarea criticata "nu este restrans dreptul reclamantului la intentarea unei actiuni in revendicare, ci se statueaza asupra regimului proprietatii statului asupra bunurilor ce fac obiectul domeniului public". In masura in care bunurile respective sunt trecute sau se afla deja in domeniul public al statului, acestea sunt supuse principiului inalienabilitatii, asa cum este statuat in art. 135 alin. (5) din Constitutie. Astfel, Guvernul considera neintemeiata referirea autorilor exceptiei la art. 41 si art. 135 alin. (6) din Constitutie.
    In ceea ce priveste dreptul la actiune in revendicare al unei persoane care considera ca a fost prejudiciata, se sustine ca "acesta poate fi exercitat si este recunoscut prin insasi legea ale carei dispozitii sunt contestate, in cuprinsul art. 6 alin. (2), care prevede ca <<Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie>>". De aceea, apreciaza Guvernul, dispozitiile art. 11 din Legea nr. 213/1998 nu incalca prevederile art. 135 alin. (1) si (6) si nici pe cele ale art. 16 alin. (2) din Constitutie.
    Referitor la sustinerea conform careia nu este respectat art. 20 din Constitutie, se arata ca insasi Legea nr. 213/1998, prin art. 6, recunoaste valabilitatea dispozitiilor tratatelor internationale privind drepturile omului in dreptul intern.
    In ceea ce priveste nerespectarea dispozitiilor art. 49 din Constitutie privind restrangerea exercitiului unor drepturi, in punctul de vedere al Guvernului se sustine ca, intrucat "nu se poate constata o incalcare a dreptului de proprietate in sensul art. 41 din Constitutie, violarea art. 49 nu poate fi invocata", deoarece "acesta are drept obiect drepturile si libertatile fundamentale asa cum sunt acestea precizate si reglementate in capitolul II titlul al II-lea din Constitutie".
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 11 din Legea nr. 213/1998 sunt constitutionale. Acest punct de vedere se bazeaza pe sustinerea ca "legea nu ingradeste posibilitatea persoanei abuziv deposedate de a revendica bunuri pe calea unei actiuni in justitie, instanta de judecata avand posibilitatea verificarii valabilitatii titlului statului asupra bunului revendicat". Se face referire, de asemenea, la jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv la Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998 si la Decizia nr. 264 din 19 aprilie 2001. De altfel, Avocatul Poporului considera ca, "prin formularea exceptiei, autorii au solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra modului de interpretare si aplicare a legii", ceea ce, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, nu poate face obiect al controlului de constitutionalitate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile autorilor exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 11 din Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu modificarile ulterioare.
    Desi exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata cu privire la Legea nr. 213/1998, in intregul ei, din motivarea exceptiei, precum si din precizarile autorilor exceptiei formulate in memoriul depus la instanta, Curtea constata ca este criticat, in realitate, doar art. 11 din lege, text care are urmatorul cuprins: "(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza:
    a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii;
    b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;
    c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.
    (2) Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta."
    Autorii exceptiei sustin ca aceste prevederi legale contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 135 alin. (1) si (6) privind ocrotirea proprietatii si, respectiv, inviolabilitatea proprietatii private, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea in drepturi, ale art. 20 care reglementeaza tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 41 privind protectia proprietatii private si celor ale art. 49 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata.
    Prevederile legale criticate stabilesc regimul proprietatii publice, dezvoltand si precizand continutul dispozitiei art. 135 alin. (5) din Constitutie, potrivit careia "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile". In temeiul acestui principiu constitutional, dezvoltat prin dispozitiile art. 11 din Legea nr. 213/1998, bunurile care fac obiect al proprietatii publice sunt scoase din circuitul civil general. Or, este evident ca inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numai solutia interdictiei instrainarii lor, ci, ca o consecinta, si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin oricare alt mod de dobandire reglementat de lege.
    In consecinta, din analiza comparativa a dispozitiilor legale criticate si a prevederilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei nu rezulta ca art. 11 din Legea nr. 213/1998 ar incalca dispozitiile constitutionale ale art. 41 si ale art. 135 alin. (1) si (6).
    In legatura cu invocarea, in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, a art. 20 din Constitutie, Curtea constata ca autorii exceptiei nu au indicat nici un tratat international privind drepturile omului care sa fi fost incalcat de prevederile criticate. Exceptia este, sub acest aspect, nemotivata, nefiind deci respectate dispozitiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata.
    Din examinarea dispozitiilor legale criticate, Curtea retine ca nu este restrans dreptul reclamantilor la intentarea unei actiuni in revendicare, ci, astfel cum s-a mai aratat, se statueaza asupra regimului proprietatii statului privind bunurile ce fac obiectul domeniului public, o data ce acestea au fost astfel declarate si incadrate. In aceste conditii nu este incalcat nici accesul la justitie al celor interesati, principiu prevazut de art. 21 din Constitutie, si nici principiul constitutional al egalitatii in drepturi.
    De altfel, Curtea observa ca, in cauza, ceea ce se judeca la instanta este actiunea in revendicare a unui teren. Or, sub acest aspect, Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, a stabilit, la art. 5 alin. (1), ca "Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii [...]", iar la alin. (2) al aceluiasi articol s-a prevazut ca "Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public".
    Pe de alta parte, este de mentionat ca Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 prevede, la art. 8 alin. (1), ca "Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997".
    Curtea nu poate retine nici incalcarea dispozitiilor art. 49 din Constitutie, in conditiile in care autorilor exceptiei nu li s-a restrans, prin prevederile legale criticate, exercitiul vreunuia dintre drepturile sau libertatile inscrise in Constitutie.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, exceptie ridicata de Vasilichia Nadu, Denisa Radu Copaceni si Ilina-Minola-Magdalena Mirea in Dosarul nr. 988/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 aprilie 2003.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta