DECIZIE Nr.
140 din 21 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 5 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 232 din 15 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 5 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Rodica Smaranda Vulcănescu în
Dosarul nr. 8.180/2005 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei.
Autorul excepţiei solicită
admiterea acesteia şi depune
concluzii scrise, precum şi o
copie a unui articol publicat în cotidianul „Ziua".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că procurorul de şedinţă care
participă la judecarea
plângerii împotriva soluţiei
de netrimitere în judecată
este obligat să pună concluzii în conformitate cu legea şi că nu există vreo
dispoziţie care să îl oblige să susţină în faţa judecătorului
opinia procurorului superior care a avizat pe cale ierarhică, în interiorul Ministerului Public, soluţia dispusă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 30 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 8.180/2005, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 5 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Rodica Smaranda Vulcănescu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva
soluţiei de Retrimitere în
judecată dispuse de procuror.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
legale criticate sunt menite să aducă atingere
imparţialităţii procurorului care participă la şedinţele de judecată, deoarece, de vreme ce este subordonat
ierarhic, nu poate pune concluzii în contra actului contestat în faţa judecătorului, întrucât acesta a fost dispus de un procuror cu funcţie de conducere în ierarhia parchetelor.
In acest fel se îngrădeşte principiul legalităţii care guvernează activitatea procurorilor, cu consecinţe opuse scopului Ministerului Public de
reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi de apărător al ordinii de drept.
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, deşi
procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, aceştia au, potrivit legii privind organizarea
judiciară, libertatea de a
pune concluziile pe care le consideră legale în cauza dedusă judecăţii.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este
neîntemeiată, deoarece
prevederile referitoare la prezenţa obligatorie a procurorului la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor ori a ordonanţelor de netrimitere în judecată dau expresie rolului său constituţional, fără vreun alt scop general prestabilit şi fără părtinire. Procurorul este liber să prezinte în faţa judecătorului
concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie,
ale art. 1 alin. (2) şi ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile
art. 2781 alin. 5 din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „La judecarea plângerii prezenţa procurorului este
obligatorie."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate
susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 131, referitoare la Rolul Ministerului Public, şi ale art. 132 alin. (1), privind
principiile legalităţii, imparţialităţii şi controlului
ierarhic care guvernează activitatea
procurorilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile art. 2781 alin. 5 din Codul de procedură penală instituie obligativitatea participării procurorului la judecarea plângerilor formulate împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurori. Participarea
procurorului la activitatea judiciară este de esenţa
instituţiei Ministerului
Public, prevăzută expres în art. 131 alin. (1) din Constituţie, în conformitate cu care, în
activitatea judiciară,
Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi
libertăţile cetăţenilor.
Principiul subordonării ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine
principiului constituţional al
imparţialităţii şi nu este de natură
să îl împiedice pe procurorul
care participă la judecarea
plângerilor formulate în baza art. 2781 din Codul de procedură penală să fie imparţial atunci când plângerile sunt îndreptate
împotriva rezoluţiilor sau
ordonanţelor date de
superiorul său ierarhic,
întrucât în sistemul nostru juridic, la fel ca în toate sistemele în care funcţionează instituţia
Ministerului Public, procurorul este liber să prezinte instanţei
de judecată concluziile pe
care le consideră întemeiate
potrivit legii şi ţinând seama de probele administrate în
cauză.
Această
limită a subordonării ierarhice este consacrată expres în art. 67 alin. (2) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară. In acelaşi sens,
potrivit art. 64 din legea amintită, în soluţiile
dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de
lege, şi are posibilitatea să conteste la Consiliul Superior al
Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 2781
alin. 5 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Rodica Smaranda Vulcănescu în Dosarul nr. 8.180/2005 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru