DECIZIE Nr.
1392 din 29 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) teza întai din titlul
XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si
justitiei, precum si unele masuri adiacente
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 836 din 4 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul
XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Ion Cristian Albăstroiu
şi Sevastiţa Albăstroiu în Dosarul nr. 177/94/2008 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a V-a civilă.
La apelul nominal răspunde domnul avocat Andrei
Bărbulescu, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru părţile
Marius Valentin Mincu, Maria Carmen Puşcaşu şi Andreea
Roxana Bălănescu.
Lipsesc autorii excepţiei şi celelalte părţi, faţă de
care procedura de citare a fost legai îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul avocatului prezent, care solicită Curţii Constituţionale să respingă
excepţia în principal ca inadmisibilă, iar în secundar ca neîntemeiată. In
acest context, arată că motivarea superficială a considerentelor excepţiei, dar
şi expunerea limitată a pretinsei vătămări nu pot fi în măsură a crea premisele
reformării practicii unitare a Curţii Constituţionale. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 3 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 177/94/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, excepţie
ridicată de Ion Cristian Albăstroiu şi Sevastiţa Albăstroiu într-o cauză având
ca obiect fond funciar.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia consideră că textul de lege criticat contravine
prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) ce consacră accesul
liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi care prevăd că
proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent
de titular, întrucât, deşi procesele având ca obiect fond funciar se
caracterizează printr-o complexitate deosebită, legiuitorul a instituit
inadmisibilitatea atacării cu apel a hotărârilor pronunţate în primă instanţă în
astfel de procese.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat este
constituţional. In acest sens, invocă prevederile constituţionale ale art. 126
alin. (2) şi ale art. 129, arătând că legiuitorul are dreptul de a institui
reguli speciale de procedură în considerarea unor situaţii deosebite.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere, instanţa de judecată a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5
alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Aşa cum rezultă
însă din motivarea excepţiei, autorii acesteia critică doar art. 5 alin. (1)
teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005.
In consecinţă, obiect al excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din
titlul XIII „Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor
funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, lege publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Textul criticat are următorul conţinut: „Hotărârile
pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă
sunt supuse numai recursului."
Prevederile constituţionale pretins încălcate sunt cele
ale art. 21 alin. (1)-(3) ce consacră accesul liber la justiţie şi ale art. 44
alin. (2) teza întâi care prevăd că proprietatea privată este garantată şi
ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, deşi procesele având ca
obiect fond funciar se caracterizează printr-o complexitate deosebită,
legiuitorul a instituit inadmisibilitatea atacării cu apel a hotărârilor
pronunţate în primă instanţă în această materie, o astfel de reglementare
aducând atingere dreptului de proprietate privată şi dreptului la un proces
echitabil.
Curtea constată că reglementarea criticată a mai fost
suspusă controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi
prevederi constituţionale şi cu o motivare similară, prilej cu care Curtea a
statuat că nu contravine Legii fundamentale.
In acest sens, prin Decizia nr. 1.046 din 14 iulie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 19
august 2009, Curtea a constatat că „Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii
referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci prevede
principial în art. 129 că, «împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile
interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile
legii», art. 126 alin. (2) din Constituţie statuând că procedura de judecată şi
competenţa instanţelor judecătoreşti sunt prevăzute prin lege, iar, potrivit
jurisprudenţei sale constante, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul,
în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de
atac".
De asemenea, în ceea ce priveşte invocarea prevederilor
art. 44 din Constituţie, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că acestea nu
au incidenţă în cauză.
Deoarece în cauza de faţă nu sunt relevate aspecte noi,
de natură să determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii, atât
soluţia pronunţată prin deciziile menţionate, cât şi considerentele care le-au
fundamentat îşi păstrează valabilitatea si în acest dosar.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, excepţie ridicată de Ion Cristian Albăstroiu şi Sevastiţa Albăstroiu
în Dosarul nr. 177/94/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora