DECIZIE Nr.
1343 din 19 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 757 din 12 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Rozeta Cornelia Balea, prin
mandatarul Nicolae Balea, în Dosarul nr. 35.166/3/2007 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate, ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 23 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 35.166/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată de Rozeta Cornelia Balea, prin mandatar Nicolae
Balea, într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie în anulare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că
dispoziţiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, întrucât
permit anularea ca netimbrate a unor cereri, chiar dacă persoana în cauză este
îndreptăţită la scutirea taxelor judiciare de timbru în cadrul asistenţei
judiciare. In fapt, autorul critică aplicarea legii de către instanţa de
judecată, fără a motiva în ce fel dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 146/1997
contravin prevederilor art. 21 din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, făcând referire în acest sens
la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,
3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au
fost modificate prin art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28
august 2001, cu următorul cuprins:
„(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc
anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită
în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă,
în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa
va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de
judecată, în cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în
acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea
iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la
termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
(4) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau
cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost
modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui
soluţionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod
legal.
(5) In situaţia în
care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac
ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa
judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea
părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii
constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin
organele de executare ale unităţilor teritoriale subordonate Ministerului
Finanţelor Publice în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul
debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor
bugetare."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, autorul consideră că
textul de lege criticat contravine şi dispoziţiilor art. 13 referitor la
dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale.
Curtea constată că autorul acesteia critică aplicarea
legii de către instanţa de judecată, fără a motiva în ce fel dispoziţiile art.
20 din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 21 din Constituţie.
Deoarece, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Sesizările trebuie
făcute în formă scrisă şi motivate", excepţia de neconstituţionalitate
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
De altfel, în jurisprudenţa sa,
de exemplu prin Decizia nr. 925 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, Curtea a stabilit că accesul liber
la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu
interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca
persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea
cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a
timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în
care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului
de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit
Constituţiei, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe,
stabilite în condiţiile legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Rozeta Cornelia Balea, prin
mandatar Nicolae Balea, în Dosarul nr. 35.166/3/2007 al Tribunalului Bucureşti
- Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma