DECIZIE Nr.
1317 din 2 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1 si 2 si ale art. 34 alin.
2 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 118 din 26 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin.
2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Mont Impex" - S.R.L. din Sinaia în Dosarul nr. 1.089/310/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia
civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând jurisprudenţa Curţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Decizia nr. 647 din 18 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.089/310/2008, Tribunalul Prahova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale
art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Mont Impex" - S.R.L,
din Sinaia.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor
art. 16, 20, 21, 24 şi 53 din Constituţie, precum şi ale art. 6, 13, 17 şi 18
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, deoarece procedura de judecare a cererii de recuzare nu este
contradictorie, astfel că partea care a cerut recuzarea nu are posibilitatea
să-şi susţină cererea şi să-şi apere interesele.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Tribunalul Prahova - Secţia civilă consideră excepţia neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Invocă, în acest sens,
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând Decizia nr. 647 din 18 iunie 2008, punctul de
vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 31
alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Textele criticate au următorul conţinut:
- Art. 31 alin. 1 şi 2: „Instanţa decide asupra
recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultând pe
judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc
de dovadă a motivelor de recuzare.";
- Art. 34 alin. 2: „Incheierea
prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul."
In susţinerea neconstituţionalităţii textelor de lege
criticate sunt invocate următoarele dispoziţii constituţionale: art. 16 privind
egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la prioritatea reglementărilor
internaţionale privind drepturile omului în cazul în care există neconcordanţe
între acestea şi reglementările interne, art. 21 privind accesul liber la
justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
De asemenea, în susţinerea excepţiei sunt invocate şi
dispoziţiile art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 31 şi 34 din Codul de procedură civilă au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate într-o cauză în care criticile de
neconstituţionalitate vizau încălcarea aceloraşi dispoziţii constituţionale şi
din actele internaţionale ca şi în cauza de faţă.
Astfel, prin Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea a reţinut că judecarea
cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar
dezbateri contradictorii, instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere
asupra recuzării, prin această reglementare legiuitorul având în vedere
instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul,
instanţa de control judiciar urmând a reface toate actele şi dovezile
administrate la prima instanţă, atunci când constată că cererea de recuzare a
fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a arătat că cererea de recuzare nu
constituie o acţiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau
recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură
integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea
desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie. Tocmai în considerarea acestui principiu
constituţional, consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală,
legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a
încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile
prin care se încuviinţează sau se respinge abţinerea, precum şi de aceea prin
care se încuviinţează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Cât priveşte celelalte critici de
neconstituţionalitate, Curtea a constatat că şi acestea sunt neîntemeiate,
deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune
în mod necesar dezbateri contradictorii.
Neintervenind elemente noi, de
natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în
prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mont Impex" - S.R.L,
din Sinaia în Dosarul nr. 1.089/310/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu