DECIZIE Nr.
1274 din 25 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 5 alin. 3 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 873 din 23 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Ion Tiucă -
procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de
Dumitru Răileanu în Dosarul nr. 2.083/245/2007 al Judecătoriei Iaşi.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, referindu-se la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Decizia civilă nr. 474 din 3 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.083/245/2007, Tribunalul laşi - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, excepţie invocată de Dumitru
Răileanu în Dosarul nr. 2.083/245/2007 al Judecătoriei laşi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că norma criticată este neconstituţională,
deoarece, în temeiul său, acelaşi judecător care a aplicat amenda va decide şi
asupra reexaminării amenzii. Or, dreptul la un proces echitabil se traduce în
practică prin existenţa unui minim dublu grad de jurisdicţie, însă în materia amenzilor judiciare nu se poate vorbi de
un dublu grad real atât timp cât acelaşi judecător aplică amenda şi apoi
soluţionează cererea de reexaminare.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată,
întrucât textul de lege criticat îngrădeşte expertului liberul acces la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil „prin inexistenţa unui minim dublu
grad de jurisdicţie."
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că actul normativ criticat este în concordanţă cu normele constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, având următorul cuprins: „Cererea se soluţionează prin încheiere
irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de
preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau
despăgubirea".
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale
art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil,
ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi
egalitatea pentru toţi a justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa
asupra constituţionalităţii art. 1085 din Codul de procedură civilă, în raport cu aceleaşi dispoziţii
constituţionale şi faţă de critici similare. In acest
sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 15 aprilie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, Decizia nr. 547
din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, şi
Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 301 din 7 mai
2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute,
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor 1085 din Codul de procedură civilă.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de
Dumitru Răileanu în Dosarul nr. 2.083/245/2007 al Judecătoriei laşi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta