DECIZIE Nr.
1265 din 8 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 817 din 27 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Ilieş Iuga în Dosarul nr. 867/336/2008 al Judecătoriei Rădăuţi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă că autorul excepţiei a
formulat o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.
Ministerul Public se opune amânării cauzei, arătând că,
faţă de data sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de
neconstituţionalitate, a existat timp suficient pentru angajarea unui apărător
şi pregătirea apărării.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare
formulată.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale
criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 867/336/2008, Judecătoria Rădăuţi a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
401 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ilieş Iuga.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că
dispoziţiile art. 401 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, în
măsura în care se conferă competenţa de a se judeca revizuirea instanţei care a
judecat cauza în primă instanţă, în speţă judecătoria, în condiţiile în care
prima hotărâre de condamnare a fost pronunţată de către o instanţă superioară
în grad, respectiv tribunalul, în calea de atac a apelului.
Judecătoria Rădăuţi apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că pronunţarea
unor soluţii diferite asupra fondului cauzei în cadrul celor două grade de
jurisdicţie, faţă de natura juridică a revizuirii, nu afectează imparţialitatea
judecătorilor primei instanţe, astfel că principiile fundamentale potrivit
cărora se realizează justiţia sunt respectate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de
autorul excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 401 din Codul de procedură penală, având următorul
cuprins: „Competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a
judecat cauza în prima instanţă. Când temeiul cererii de revizuire constă în
existenţa unor hotărâri ce nu se pot concilia, competenta se determină potrivit
dispoziţiilor art. 35."
In susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile
constituţionale ale art. 124 alin. (2), privind unicitatea, imparţialitatea şi
egalitatea pentru toţi a justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, se constată că textul de lege criticat, care reglementează
competenţa instanţelor în cazul judecării cererilor de revizuire, nu aduce
nicio atingere principiilor fundamentale potrivit cărora se realizează
justiţia. In plus, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai examinat
constituţionalitatea aceluiaşi text, statuând că instituie reguli privind modul
de soluţionare a cererii de revizuire, care nu sunt de natură să îngrădească
dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor,
libertăţilor şi intereselor lor legitime şi de a beneficia de un proces
echitabil. In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 579 din 7 iunie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007,
ale căror considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au
intervenit elemente noi.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Ilieş Iuga în Dosarul nr. 867/336/2008 al Judecătoriei Rădăuţi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta