DECIZIE Nr.
126 din 3 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (1), (2), (4) si (5) si
art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 159 din 16 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi
art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Maria Manuela Rafael în
Dosarul nr. 10.059/197/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 7 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 10.059/197/2007, Tribunalul Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1), (2),
(4) şi (5) şi art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată
de Maria Manuela Rafael.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin
principiului privind accesul liber la justiţie şi dreptului de proprietate,
întrucât nu sunt de natură a clarifica situaţia juridică a imobilelor ce fac
obiectul Legii nr. 10/2001.
Tribunalul Braşov - Secţia civilă consideră excepţia ca fiind neîntemeiată, arătând că instituţia
prescripţiei şi termenele în raport cu care îşi produce efectele aceasta nu pot
fi considerate de natură a îngrădi accesul liber la justiţie, scopul lor fiind
de a-l facilita prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil
exercitării acestui drept.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi art. 46 din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005. Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 45: „(1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de
privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor
prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în
vigoare la data înstrăinării.
(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele
făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate
fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care
actul a fost încheiat cu bună-credinţă.[...]
(4) Actele juridice
de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare,
având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate
absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale
legilor în vigoare la data înstrăinării.
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent
de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la
data intrării în vigoare a prezentei legi. "\
- Art. 46: „(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana
îndreptăţită putând alege calea aceste legi, renunţând la judecarea cauzei sau
solicitând suspendarea cauzei.
(2) In cazul acţiunilor formulate potrivit art. 45
şi 47, procedura de restituire începută în temeiul prezentei legi este
suspendată până la soluţionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă. Persoana îndreptăţită va înştiinţa de îndată
persoana notificată, potrivit art. 22 alin. (1).
(3) In cazul în care persoanei îndreptăţite i s-a respins, prin hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă, acţiunea privind restituirea în natură a bunului
solicitat, termenul de notificare prevăzut la art. 22 alin. (1) curge de la
data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti."
Termenul de un an prevăzut de dispoziţiile art. 45
alin. (5) din Legea nr. 10/2001 a fost prelungit succesiv, cu câte trei luni,
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, şi prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 145/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 referitoare
la accesul liber la justiţie şi art. 44 cu privire la dreptul de proprietate.
Examinând criticile formulate de autorul excepţiei cu
privire la art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi art. 46 din Legea nr. 10/2001,
Curtea reţine că acestea vizează omisiunea legiuitorului de a reglementa soarta
pe care o au acţiunile în revendicare, formulate de către foştii proprietari ai
imobilelor naţionalizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, omisiune
care este de natură a genera soluţii variate şi practică judiciară neunitară în
această materie. Insă complinirea lacunelor textelor de lege prin efectuarea
controlului de constituţionalitate excedează competenţei Curţii
Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se
pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa
prevederea legală supusă controlului. De altfel, critica are ca obiect şi o
problemă de corelare legislativă, întrucât susţinerile autorului excepţiei
privesc modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale, aspecte ce intră
în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi
art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de
Maria Manuela Rafael în Dosarul nr. 10.059/197/2007 al Tribunalului Braşov -
Secţia civilă.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu