DECIZIE Nr. 122 din 1 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1
alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 25 martie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala,
exceptie ridicata de Ioan Szombath in Dosarul nr. 3.121/2004 al Inaltei Curti
de Casatie si Justitie - Sectia penala.
La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, personal si asistat de domnul
avocat Ioan Sabau Pop, in baza delegatiei depuse la dosar. Procedura de citare
este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului autorului
exceptiei, care reitereaza argumentele expuse in fata instantei de judecata
care a sesizat Curtea Constitutionala, solicitand, in final, admiterea
exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, facand referire la jurisprudenta Curtii
Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.121/2004,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1
alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan
Szombath in cadrul judecarii recursului penal formulat impotriva Deciziei nr.
136 din 28 aprilie 2004 a Curtii de Apel Cluj, prin care s-a dispus trimiterea
cauzei spre rejudecare la instanta de fond in vederea reunirii acesteia cu
dosarul ce ii vizeaza pe inculpatii impreuna cu care autorul exceptiei a
savarsit infractiunea prevazuta de art. 7 alin. (1) si (2) din Legea nr.
39/2003, si anume "initierea unui grup infractional organizat".
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala
"sunt contrare prevederilor art. 21 din Constitutie privind accesul liber
la justitie, fiind astfel incalcate dispozitiile alin. (2) al acestui
articol". De asemenea, autorul exceptiei afirma ca, "nefiind prevazuta
o cale de atac impotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor,
dispozitia legala amintita contravine prevederilor constitutionale invocate,
ingradind in acest fel accesul liber la justitie". Se invoca totodata si
incalcarea dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, conform carora orice persoana are
dreptul la judecarea in mod echitabil a cauzei sale.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala si-a exprimat opinia in
sensul ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 alin. (1)
si (2) din Constitutie, el neingradind accesul liber la justitie, ci,
dimpotriva, ofera garantii procesuale suficiente, deoarece, dupa rejudecare, se
va pronunta o noua hotarare ce va fi supusa cailor de atac. De altfel,
legiuitorul poate exclude unele hotarari de la exercitarea cailor de atac,
instituind "reguli deosebite in considerarea unor situatii
deosebite", astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin mai multe
decizii.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens arata ca, in virtutea prevederilor constitutionale ale art. 126
alin. (2), instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata
instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului. Mai
mult, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite,
reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor
procedurale. Asa fiind, accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate
cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Avand
in vedere aceste consideratii, Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale
criticate nu contravin continutului prevederilor din Constitutie invocate de
autorul exceptiei. De altfel, aminteste ca asupra constitutionalitatii
prevederilor art. 385^1 alin. 1 din Codul de procedura penala Curtea
Constitutionala s-a pronuntat in mai multe randuri, respingand exceptiile ca neintemeiate.
Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt
constitutionale. In acest sens, arata ca legiuitorul poate institui reguli
speciale de procedura, cum sunt si cele referitoare la hotararile judecatoresti
supuse recursului, astfel incat accesul la justitie nu inseamna accesul, in
toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si
29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, care au urmatorul
continut: "Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale
militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia
deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin aceste
dispozitii legale sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin.
(1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie, precum si cele ale art. 6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
privind dreptul la un proces echitabil.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile de lege
criticate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea
constata ca dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura
penala constituie norme de procedura, or, potrivit prevederilor art. 126 alin.
(2) din Constitutie, procedura de judecata este prevazuta numai de lege. In
temeiul acestei atributii constitutionale, legiuitorul este singura autoritate
competenta sa stabileasca regulile generale de procedura, iar, in considerarea
unor situatii speciale, poate prevedea si derogari sau exceptii de la regulile
generale, daca acestea nu contravin vreunor dispozitii sau principii
constitutionale.
Art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, stabilind regula
generala potrivit careia deciziile pronuntate in apel pot fi atacate cu recurs,
excepteaza de la aceasta regula situatiile in care, prin deciziile instantelor
de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Ratiunea este aceea ca procesul penal
se reia de la faza judecatii in prima instanta. Drept urmare, nu poate fi
primita critica autorului exceptiei privitoare la incalcarea liberului acces la
justitie si a dreptului la un proces echitabil, deoarece prin instituirea
caracterului irevocabil al deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor
nu se aduce atingere in nici un fel dreptului la un proces echitabil, ci,
dimpotriva, se ofera tuturor partilor interesate exercitarea acestui drept in
conditii de echitate, intrucat, de vreme ce se procedeaza la o noua judecata
asupra fondului, partea interesata are posibilitatea sa-si valorifice toate
drepturile si interesele legitime fara nici un fel de limitari.
Cu privire la exercitarea cailor de atac si la concordanta legii procesuale
romanesti cu art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale care consacra dreptul persoanei la un proces
echitabil, Curtea Constitutionala a statuat ca, in sensul practicii europene,
conceptul de "proces echitabil" nu implica in mod necesar
"existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac al
hotararilor judecatoresti, inclusiv exercitarea acestor cai de atac de catre
toate partile din proces".
De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de
procedura penala, prin Decizia nr. 295 din 7 noiembrie 2002, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 881 din 6 decembrie 2002, precum
si prin Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.143 din 2 decembrie 2004, statuand ca aceste
dispozitii sunt constitutionale. Atat considerentele, cat si solutia pronuntata
in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata,
neintervenind elemente noi de natura sa duca la reconsiderarea acestei
jurisprudente.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin.
1 lit. e) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Szombath in
Dosarul nr. 3.121/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu