Decizia Nr.1211 din 20.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dana-Maria Anastase-Rusanu şi Ana Rucsandru Rusanu în Dosarul nr. 7.541/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.224D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autorii excepţiei au depus note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.541/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de reclamantele Dana-Maria Anastase-Rusanu şi Ana Rucsandru Rusanu cu ocazia soluţionării cererii de suspendare provizorie a executării formulate împotriva Sentinţei comerciale nr. 5.785 din 7 mai 2010, pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială în Dosarul nr. 26.102/3/2009, în contradictoriu cu pârâta Societatea Comercială Domino Land - S.R.L. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), deoarece „plata anticipată şi valoarea excesivă a cauţiunii constituie impedimente importante în calea accesului liber la justiţie şi la un proces echitabil în vederea apărării drepturilor şi intereselor legitime“.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. 4.“ Acest alineat are următorul cuprins: „Suspendarea va putea fi încuviinţată numai cu dare în cauţiune, al cărei cuantum îl va fixa instanţa.“Autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că reglementarea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. Astfel, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale.Prin procedura reglementată de art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii ca o condiţie a suspendării executării are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi de a limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie şi nu contravine dreptului la un proces echitabil.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dana-Maria Anastase-Rusanu şi Ana Rucsandru Rusanu în Dosarul nr. 7.541/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman