DECIZIE Nr.
121 din 15 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 448/2006 privind
protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 187 din 19 martie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea
în muncă a persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Ioan Rotărescu în
Dosarul nr. 2.207/57/2006 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă consilier juridic Daniela
Popescu, pentru partea Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Lipsesc autorul excepţiei şi partea Guvernul României, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca
fiind inadmisibilă, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 a
fost abrogată.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, deşi
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogată, actul normativ
abrogator, respectiv Legea nr. 448/2006, a preluat în art. 21 reglementarea
dreptului pretins de autorul excepţiei. Faţă de acest text de lege, arată că nu
creează nicio discriminare între beneficiarii gratuităţii la transport pe
liniile urbane şi pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea nr. 11 din 3 noiembrie 2006, pronunţată
în Dosarul nr. 2.207/57/2006 Curtea de Apel Alba-Iulia -Secţia comercială,
de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. g) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi
încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Excepţia a fost ridicată de
Ioan Rotărescu în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ îndreptate
împotriva Guvernului României, prin care a solicitat obligarea acestei
instituţii să modifice textul de lege criticat.
In motivarea excepţiei autorul
acesteia susţine că, având un handicap grav, are dreptul, potrivit
dispoziţiilor legale criticate, la transport urban gratuit, dar acest drept i
se acordă numai în localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, iar, dacă
se deplasează în alte localităţi, este discriminat faţă de localnicii cu
handicap, care beneficiază de gratuitate.
Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu
creează discriminări.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, pentru că se aplică în
mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără discriminări pe
criterii arbitrare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, înscrisurile depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 519/2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 555 din 29 iulie
2002, modificată şi completată prin Legea nr. 343/2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004, dispoziţii care au următorul conţinut:
- Art. 19 alin. (1) lit. g): „(1) In vederea asigurării dreptului la securitate socială, precum
şi a dreptului la ocrotirea sănătăţii şi la instruire, adulţii cu handicap beneficiază de
următoarele drepturi: [...]
g) gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul, pentru adulţii cu
handicap grav şi pentru asistenţii personali sau însoţitorii acestora şi pentru
adulţii cu handicap accentuat, acordată pe baza unei anchete sociale realizate
de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei
în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa adultul cu
handicap; modalitatea de acordare a gratuităţii şi cuantumul acesteia se
stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului, cu avizul Ministerului
Finanţelor Publice, ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I."
Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogată prin dispoziţiile exprese
ale art. 102 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006. Actul abrogator reglementează, la rândul său, în art. 21, dreptul pretins de autorul
excepţiei, prevăzând că: „(1) Persoanele cu handicap grav şi accentuat
beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de
transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.
(2) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi
următoarele persoane:
a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav, în
prezenţa acestora;
b) însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în
prezenţa acestora;
c) însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi
mintal accentuat, în prezenţa acestora, pe baza anchetei sociale realizate de
către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în
a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap;
d) asistenţii personali
ai persoanelor cu handicap grav;
e) asistenţii personali profesionişti ai
persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
(3) Legitimaţia pentru transportul urban cu mijloace
de transport în comun de suprafaţă este valabilă pe întregul teritoriu al
ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local.
(4) Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1)
şi (2) se asigură din bugetele locale.
(5) Modalitatea de acordare a gratuităţii şi
cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale."
Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa de contencios
constituţional se poate pronunţa numai asupra unei prevederi dintr-o lege sau
ordonanţă în vigoare, Curtea urmează să se pronunţe
asupra art. 21 din Legea nr. 448/2006.
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege
criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la
egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
privilegii şi fără discriminări.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că nici reglementarea anterioară a dreptului la gratuitate pentru
transportul urban, cuprinsă în art. 19 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 102/1999, şi nici textul actual al art. 21 din Legea
nr. 448/2005 nu instituie vreo discriminare între diferiţii beneficiari ai
acestui drept, acesta acordându-se în aceleaşi condiţii şi în aceleaşi limite
tuturor persoanelor care se află în ipoteza textului de lege criticat.
De altfel, Curtea constată că alin. (3) al art. 21 din
Legea nr. 448/2006 prevede în mod expres că „legitimaţia pentru transportul
urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă este valabilă pe întregul
teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local", astfel că nemulţumirea autorului, legată de faptul că nu
beneficiază de gratuitate şi în alte localităţi decât cea de domiciliu sau
reşedinţă, nu mai este susţinută.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Ioan Rotărescu în
Dosarul nr. 2.207/57/2006 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea