DECIZIE Nr.
1188 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea
si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei
publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii
nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 787 din 25 noiembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskâs Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Uniunea Democrată Tătară şi Naim
Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a
civilă, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.069D/2008 al Curţii
Constituţionale.
La apelul nominal răspunde, pentru Uniunea Democrată
Tătară, avocat Eugen Ţintă-Vass, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar,
lipsind celălalt autor al excepţiei, domnul Naim Belgin, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
2.082D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, excepţie ridicată de Asociaţia Etnicilor Turci şi Denis Sabit în
Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei
Asociaţia Etnicilor Turci, acelaşi avocat prezent şi în cauza mai sus strigată,
lipsind celălalt autor al excepţiei, domnul Denis Sabit, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Văzând identitatea parţială de obiect al celor două
cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării.
Atât reprezentantul convenţional al autorilor
excepţiilor, cât şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu
propunerea de conexare a cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2008 la Dosarul nr.
2.069D/2008, care a fost primul înregistrat la Curtea Constituţională.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul părţii prezente, în vederea susţinerii excepţiei de
neconstituţionalitate invocate. In esenţă, acesta a afirmat că dispoziţiile
art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 creează un cadru discriminatoriu
între organizaţiile minorităţilor naţionale, datorită tratamentului favorabil
de care se bucură organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate în
Parlament în legislatura 2004-2008, care nu au de îndeplinit nicio o altă condiţie
pentru depunerea candidaturii la viitoarele alegeri, în detrimentul acelor
organizaţii ale minorităţilor naţionale care nu au avut o astfel de
reprezentare în aceeaşi legislatură şi care, pentru a-şi depune candidatura
pentru un mandat de parlamentar, trebuie să îndeplinească cele două condiţii
prevăzute de textele criticate, referitoare la caracterul de utilitate publică
al respectivei organizaţii şi la depunerea în termen de 30 de zile de la data
stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conţină un număr de
cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei
minorităţi după ultimul recensământ. In opinia autorilor excepţiei, prima
condiţie menţionată este, practic, imposibil de realizat, având în vedere că,
la data adoptării Legii nr. 35/2008, nicio organizaţie aparţinând minorităţilor
naţionale nu era declarată ca atare. In concluzie, textele de lege criticate
contravin prevederilor art. 4, art. 37, art. 6 alin. (1) şi art. 62 alin. (2)
din Constituţie, motiv pentru care se solicită admiterea excepţiei. Avocatul
autorilor excepţiei depune în fiecare dintre cele două dosare note scrise având
un conţinut identic.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece
textele de lege criticate nu încalcă normele fundamentale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele: Prin încheierile din 20 octombrie 2008, pronunţate în Dosarul unic
nr. 12/C/2008, respectiv în Dosarul nr. 11/C/2008, Tribunalul Bucureşti -
Secţia a V-a civilă, respectiv Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă au
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, respectiv a dispoziţiilor art. 9 alin. (3)
din aceeaşi lege.
Excepţiile au fost ridicate de Uniunea Democrată Tătară
şi Naim Belgin, pe de o parte, şi de Asociaţia Etnicilor Turci şi Denis Sabit,
pe de altă parte, în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii
formulate împotriva unor decizii ale Biroului Electoral Central prin care au
fost respinse candidaturile la alegerile parlamentare din anul 2008 ale celor
două organizaţii ale minorităţilor naţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia arată că
dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008, modificate prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, încalcă dreptul minorităţilor de
a fi reprezentate în Parlamentul României de către organizaţia dorită. Astfel,
în timp ce pentru organizaţiile reprezentate în Parlament nu există nicio
condiţie de fond necesară depunerii candidaturilor, în cazul organizaţiilor
nereprezentate în Parlament sunt impuse două condiţii: utilitatea publică şi
depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei
liste de membri care să conţină un număr de cel puţin 15% din numărul total al
cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul recensământ.
Prin urmare, se creează o situaţie discriminatorie în favoarea organizaţiilor
minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, chiar dacă este
posibil ca acestea să nu mai reflecte, în prezent, voinţa majoritară a
cetăţenilor aparţinând acelei minorităţi, în timp ce acele organizaţii care au
capacitatea reală de a reprezenta interesul general al membrilor săi sunt
împiedicate, datorită celor două condiţii prevăzute de art. 9 alin. (2) şi (3)
din lege, să candideze pentru alegerile parlamentare.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, ca şi
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, apreciază
că textele de lege criticate nu pot fi considerate discriminatorii, excepţia de
neconstituţionalitate fiind, prin urmare, neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările
şi completările ulterioare, nu încalcă dispoziţiile art. 4, art. 6 alin. (1),
art. 16, art. 37 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (2) din Legea fundamentală,
textele criticate fiind, aşadar, constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor
de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice'locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.' 196 din
13 martie 2008. Alin.(3) al art. 9 din lege a fost modificat prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind
modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008. Prin urmare, în prezent, textele de
lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 9 alin. (2) şi (3): „(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit art. 2 pct.
29, legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului
Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei
alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul
total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând
minorităţii respective."
- Art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3),
are următoarea redactare: „minoritate naţională -
acea etnie care este reprezentată în Consiliul
Minorităţilor Naţionale;".
Autorii excepţiei consideră că
textele de lege menţionate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile
constituţionale ale art. 16 alin. (1), raportat la art. 4, referitoare la
interzicerea discriminării pe criterii de origine etnică, art. 37 alin. (1)
privind dreptul de a fi ales, art. 6 alin. (1) privind dreptul la identitate şi
ale art. 62 alin. (2) referitoare la dreptul organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale de a fi reprezentate în Parlament.
Examinând criticilede neconstituţionalitate formulate,
Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele
ce se vor arăta în continuare.
In esenţă, autorii excepţiei consideră că cerinţele
prevăzute de art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali împiedică participarea în cursa alegerilor
parlamentare a acelor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în Parlament. Textele de
lege criticate impun în sarcina acestora îndeplinirea a două condiţii:
caracterul de utilitate publică al acelei organizaţii şi depunerea în termen de
30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care
să conţină un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor declaraţi
ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul recensământ, condiţii ce nu sunt
prevăzute, în schimb, şi pentru organizaţiile minorităţilor reprezentate în
Parlament la ultimele alegeri, acestea având dreptul neîngrădit de a participa
la scrutinul electoral.
Curtea constată că întreaga argumentaţie a excepţiei de
neconstituţionalitate, întemeiată pe dispoziţiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37
alin. (1) şi art. 62 alin. (2) din Constituţie, nu poate fi reţinută.
Dispoziţiile de lege criticate conţin norme care sunt
în spiritul, şi nu împotriva, atât al prevederilor constituţionale ale art. 6
alin. (1), care recunosc şi garantează dreptul la identitate al minorităţilor
naţionale, cât şi ale art. 62 alin. (2), care legitimează participarea
organizaţiilor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale la alegerile
parlamentare, în condiţiile legii electorale. Or, atât condiţia recunoaşterii
caracterului de utilitate publică al organizaţiei respective, cât şi cea a
depunerii unor liste de membri însumând un număr de cel puţin 15 % din numărul
total al cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul
recensământ sunt astfel de cerinţe, reglementate prin legea organică în materie
electorală. Stabilirea, prin lege, a condiţiilor menţionate nu contravine
textelor constituţionale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având
competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a
sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie.
Textele criticate creează un regim special pentru
organizaţiile minorităţilor naţionale, în măsură să justifice, prin condiţiile
impuse, reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament. Fixarea unui
termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor în vederea
prezentării la Biroul Electoral Central a unei liste de membri se justifică
prin necesitatea ocrotirii interesului general al societăţii, referitor la
organizarea şi desfăşurarea cu celeritate a procedurilor electorale.
Totodată, Curtea constată că textele legale supuse
controlului de constituţionalitate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1),
raportat la art. 4 din Legea fundamentală, şi, ca atare, nu pot fi considerate
discriminatorii, câtă vreme legiuitorul a urmărit prin aceste reglementări să
acorde şi organizaţiilor minorităţilor nereprezentate în Parlament
posibilitatea să participe la alegeri, nu numai celor care, în baza voturilor
obţinute în alegeri, sunt deja reprezentate în Parlament.
Cât priveşte afirmaţiile autorilor excepţiei, potrivit
cărora este inechitabil ca organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate
în Parlament să poată candida şi pe viitor făfă îndeplinirea niciunei alte
condiţii, deoarece acestea, în realitate, şi-ar fi putut pierde, între timp,
reprezentativitatea în rândul minorităţii respective, Curtea consideră că nici
aceste susţineri nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate. Astfel, cum a statuat
în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu prin Decizia nr. 146 din 15 martie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, „organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament nu
sunt privilegiate (.'..), întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai
severe pentru a accede în Parlament". Totodată, dacă criteriile pe baza
cărora acele organizaţii au obţinut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu
sunt îndeplinite şi la actualele alegeri, acest lucru va rezulta din votul
alegătorilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Uniunea Democrată Tătară
şi Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia
a V-a civilă şi de Asociaţia Etnicilor Turci şi Denis Sabitîn Dosarul nr.
11/C/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi