Decizia Nr.116 din 16.02.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Valentina Coadă în Dosarul nr. 96/118/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 51D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.300/2010.CURTEA,a vând în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 7 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 96/118/2010, Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare.Excepţia a fost ridicată de Valentina Coadă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile actelor normative criticate sunt contrare prevederilor art. 15, art. 47 alin. (2) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acest sens, arată că Legea nr. 218/2008 a reglementat un drept ocrotit de Constituţie, dreptul la pensie, iar acesta nu poate fi restrâns, nici chiar temporar, prin ordonanţe de urgenţă.Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la problema reglementării printr-o ordonanţă de urgenţă a dreptului la pensie. În acest sens, invocă Decizia nr. 82/2009.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că dispoziţiile actelor normative criticate şi-au încetat aplicarea.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu arată care anume dintre dispoziţiile actelor normative criticate sunt neconstituţionale, susţinând doar că acestea afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit de Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008.Dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Legea nr. 218/2008 dispuneau completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu două noi articole, respectiv art. 78² şi art. 165¹, prin care se prevedea majorarea punctajelor realizate în perioadele când asiguraţii/pensionarii au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ori activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau deosebite. Art. II din aceeaşi lege dispunea recalcularea pensiilor în acord cu noile prevederi, începând cu data de 1 ianuarie 2009.Prin art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 au fost abrogate prevederile art. II din Legea nr. 218/2008.De asemenea, urmărind înlăturarea problemelor de aplicare a legii ce izvorau din existenţa a două acte normative care reglementau aceeaşi materie, respectiv Legea nr. 218/2008 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 a instituit o reglementare unică a conţinutului art. 78² şi art. 165¹ din Legea nr. 19/2000.Totodată, prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 s-a prevăzut că „(1) Prevederile art. 165¹ din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi cel acordat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.(2) Punctajul mediu anual calculat conform prevederilor alin. (1) se adaugă la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2009.(3)În situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (2) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare.(4) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se acordă beneficiarilor începând cu luna ianuarie 2010.“Ulterior, art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 a modificat dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, dându-i următorul cuprins: „(1) Prevederile art. 165¹ din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, şi cel acordat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009. (2) Punctajul mediu anual calculat conform prevederilor alin. (1) se adaugă la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2010.(3) În situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (2) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit ori aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare.(4) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se acordă beneficiarilor începând cu luna ianuarie 2011.“Din cele arătate, Curtea reţine că, în realitate, critica autorului excepţiei vizează dispoziţiile art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi cele ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009. Totodată, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, aplicabile cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. În consecinţă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009. Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 15 referitor la universalitatea drepturilor şi obligaţiilor constituţionale, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 115 alin. (6) referitor la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat asupra conformităţii dispoziţiilor care suspendă începerea termenului de recalculare a pensiei cu prevederile art. 47 alin. (2) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 1.254 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 3 noiembrie 2010, şi prin Decizia nr. 1.278 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2010, Curtea a arătat că „emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 nu poate fi catalogată ca afectând dreptul fundamental la pensie, întrucât, faţă de Legea nr. 218/2008, care recunoştea drepturi suplimentare faţă de cuantumul pensiei aflate în plată, nu aduce reglementări de drept substanţial noi, deci nici nu afectează într-un sens negativ dreptul constituţional la pensie. [...] Singura noutate pe care o aduce art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 faţă de Legea nr. 218/2008, prin abrogările operate, este eliminarea obligaţiei recalculării pensiilor de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale începând cu 1 ianuarie 2009. Abrogându-se textul art. II din Legea nr. 218/2008, recalcularea pensiilor potrivit art. 165¹ din Legea nr. 19/2000, cu modificările operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, se va face, potrivit art. II alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, începând cu luna ianuarie 2010, termen prorogat ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009, până în luna ianuarie 2011“. În consecinţă, Curtea a statuat că „nu se poate susţine că [...] ar fi afectat în mod negativ dreptul substanţial la pensie, doar termenul pentru recalcularea acesteia fiind amânat pentru luna ianuarie 2011“. Totodată, a reţinut că legiuitorul este suveran să decidă momentul intrării în vigoare a unei măsuri reparatorii, însă „prorogarea repetată a intrării în vigoare a prevederilor art. 165¹ din Legea nr. 19/2000 nu este de dorit, întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esenţa dreptului la pensie, ceea ce este inadmisibil“. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile constituţionale referitoare la universalitatea drepturilor şi obligaţiilor ce izvorăsc din Constituţie, Curtea constată că, din perspectiva celor mai sus arătate, nu se poate reţine o încălcare a acestor dispoziţii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Valentina Coadă în Dosarul nr. 96/118/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea