Decizia Nr.113 din 10.03.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, în forma republicată în anul 2007
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 302 din 04 mai 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, excepţie ridicată de Marina Ilina Ghelber (Botez) în Dosarul nr. 5.932/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 638D/2014.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Mădălina Eisenstat, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care susţine că excepţia este admisibilă, din perspectiva art. 29 din Legea nr. 47/1992, şi, faţă de dispoziţiile Legii nr. 164/2014, solicită aplicarea Deciziei nr. 766/2011. Apreciază, în esenţă, că statul român a încasat despăgubiri în urma aplicării Tratatului încheiat cu Bulgaria şi prin lege s-a obligat să îşi despăgubească cetăţenii. Or, condiţionarea acordării despăgubirilor de calitatea de cetăţean român încalcă prevederile constituţionale privind dreptul la moştenire. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Sentinţa civilă nr. 4.109 din 3 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.932/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.6. Excepţia a fost ridicată de Marina Ilina Ghelber (Botez) într-un dosar având ca obiect obligare emitere act administrativ.7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare pe criteriul naţionalităţii, întrucât legea recunoaşte dreptul de a beneficia de prevederile sale numai moştenitorilor care au cetăţenia română, iar această discriminare nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă. De asemenea, apreciază că, atât timp cât dreptul la moştenire este garantat, nicio lege organică nu poate restrânge acest drept, măsura nefiind rezonabilă de vreme ce moştenitorii lui de cuius care au cetăţenie română sunt privilegiaţi.8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că se poate remarca o posibilă discriminare pe criteriul naţionalităţii instituită de textul legal criticat, întrucât legea le recunoaşte dreptul de a beneficia de prevederile sale numai moştenitorilor care au cetăţenia română.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în Dosarul nr. 1.197D/2011, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007.14. La data sesizării Curţii Constituţionale, respectiv 3 iunie 2014, dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 aveau următorul cuprins: „De prevederile alin. (1) beneficiază şi cetăţenii români, moştenitori legali sau testamentari ai foştilor proprietari dacă au, la data intrării în vigoare a legii, cetăţenia română. Dovada calităţii de moştenitor se face prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care se atestă calitatea sa de moştenitor.“15. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 au fost abrogate prin art. 21 lit. a) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014.16. Însă, având în vedere notele scrise ale autorului excepţiei depuse în motivarea acesteia, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 în forma republicată în anul 2007, dispoziţii care continuă să îşi producă efectele juridice în cauză. Ţinând seama de jurisprudenţa sa concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii, potrivit cărora: „De prevederile alin. (1) beneficiază şi cetăţenii români, moştenitori legali ai foştilor proprietari.“17. Dispoziţiile alin. (1) al art. 1, la care face referire textul de lege criticat, prevăd că „cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi“.18. În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 46 - Dreptul la moştenire, precum şi prevederilor art. 14 - Interzicerea discriminării - din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 21 - Nediscriminare - din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, iar prin Decizia nr. 1.592 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012, a statuat constituţionalitatea acestora.20. Astfel, Curtea a observat că, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998, cetăţenii români prejudiciaţi prin transferul de teritoriu şi schimbul de populaţie intervenit în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi moştenitorii legali sau testamentari ai acestora (potrivit interpretării date prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 312 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003) au fost îndreptăţiţi, cu respectarea termenelor legale, să solicite compensaţii pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei. De asemenea, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, au dreptul la compensaţiile prevăzute de Legea nr. 9/1998 şi moştenitorii foştilor proprietari, legiuitorul prevăzând in terminis că acest beneficiu revine numai moştenitorilor ce deţin cetăţenia română, la data intrării în vigoare a acestei legi.21. Curtea a reţinut că legiuitorul a instituit următoarele condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a putea beneficia de măsurile compensatorii, şi anume: calitatea de fost proprietar care nu a primit sau a primit doar parţial compensaţii ori despăgubiri, deţinerea cetăţeniei române la data introducerii cererii, iar bunurile pentru care se solicită despăgubirile să fi făcut obiectul tratatului menţionat, şi anume construcţii şi terenuri cedate Bulgariei, recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi.22. Curtea a constatat că, având în vedere obiectul de reglementare al legii - acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar - aşa cum reiese încă din titlul acesteia, precum şi domeniul special de reglementare, şi anume măsuri reparatorii, reglementarea condiţiilor de acordare a acestora, sub aspectul persoanelor îndreptăţite, reprezintă o opţiune a legiuitorului, pe deplin constituţională, conform art. 16 şi 46 din Legea fundamentală.23. În acelaşi sens, Curtea, prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, a statuat că acordarea de despăgubiri pentru daune morale este la libera apreciere a legiuitorului, care - în temeiul art. 61 din Legea fundamentală, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“ - este competent să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a acestui drept. Însă Parlamentul, elaborând politica legislativă a ţării, este în măsură să opteze pentru adoptarea oricărei soluţii legislative de acordare a unor măsuri reparatorii celor îndreptăţiţi, dar cu respectarea prevederilor şi principiilor Constituţiei.24. Totodată, Curtea a constatat că Legea nr. 9/1998 este o lege specială, care îi are ca destinatari doar pe cetăţenii români, fiind o concretizare a condiţiilor speciale prin care se poate dobândi un drept de creanţă asupra statului român de către foştii proprietari, cetăţeni români prejudiciaţi prin transferul de teritoriu intervenit în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi de către moştenitorii legali sau testamentari ai acestora, care au calitatea de cetăţeni români la data formulării cererii de acordare a măsurilor compensatorii prevăzute de lege.25. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marina Ilina Ghelber (Botez) în Dosarul nr. 5.932/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, în forma republicată în anul 2007, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Bianca Drăghici