Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Small Finance IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.637/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIIa civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 26D/2016.2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Andrei-Tudor Dumitrescu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru administratorul concordatar al autoarei excepţiei, Societatea Z.R.P. Insolvency S.P.R.L. din Bucureşti, domnul avocat Cătălin Guriţă-Manole din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se apreciază că legea este perfectibilă, intenţia legiuitorului fiind aceea de a-i proteja pe creditorii care nu se află în relaţii speciale cu debitorul. În forma actuală, prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie. Reprezentantul administratorului concordatar arată că, prin soluţia legislativă criticată, procedura concordatului îşi pierde eficienţa. Domnul preşedinte pune în vedere părţii prezente că domnul judecător Petre Lăzăroiu doreşte să le adreseze o întrebare.4. Domnul judecător Petre Lăzăroiu adresează următoarea întrebare părţii prezente: care este interesul său în ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, potrivit propriilor susţineri, în cazul semnării concordatului ar fi primit mai mult decât în cazul unui faliment? 5. Reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că interesul său este acela de a se redresa prin procedura concordatului şi să nu intre în faliment. Creditorii săi invocă aspectul formal al art. 27 alin. (6) din lege, respectiv faptul că nu pot vota şi, atunci, singura cale disponibilă este deschiderea falimentului. Se consideră, probabil, că nimeni nu s-a gândit la această situaţie atipică.6. În continuare, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei solicitând, de fapt, modificarea şi completarea legii. În subsidiar, acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 7 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 13.637/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIIa civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Small Finance IFN - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de concordat preventiv. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale, întrucât încalcă accesul liber la justiţie, respectiv dreptul de a beneficia de protecţia procedurii concordatului preventiv şi pentru că se creează un tratament discriminatoriu pentru debitori aflaţi în procedura concordatului preventiv care înregistrează doar creanţe subordonate, deţinute de creditori care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul.9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în situaţia în care creditorii debitorului, care au solicitat aprobarea ofertei de concordat preventiv, sunt doar creditori subordonaţi, respectiv creditori care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul. În această ipoteză, dacă aceşti creditori s-ar abţine de la vot, invocând dispoziţiile art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, debitorul ar fi, practic, lipsit de posibilitatea de a beneficia de procedura concordatului preventiv, fiindu-i afectat, astfel, dreptul de acces la justiţie garantat de dispoziţiile art. 21 din Constituţie.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, se arată că, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, se urmăreşte completarea legii prin stabilirea unor dispoziţii cu privire la situaţiile excepţionale în care toţi sau majoritatea creditorilor debitorului se încadrează în categoria celor care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale administratorului concordatar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: „Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la concordat doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului."15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi în art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în analiza excepţiei de neconstituţionalitate, trebuie menţionate unele texte legale care configurează procedura concordatului preventiv, pentru a se putea determina conţinutul acesteia. Astfel, art. 5 alin. (1) pct. 17 din Legea nr. 85/2014 prevede definiţia concordatului preventiv: „concordat preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare şi de realizare a creanţelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află;".17. De asemenea, art. 27 din Legea nr. 85/2014 mai prevede, la alin. (1)-(5) că, asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează, în principiu, prin corespondenţă. Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 60 de zile calendaristice, calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil necondiţionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiţionare a votului este considerată vot negativ. În cazuri excepţionale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.18. Dacă, în termenul prevăzut la alin. (2), unul sau mai mulţi creditori deţinând cel puţin 10% din valoarea totală a creanţelor solicită convocarea adunării tuturor creditorilor, administratorul concordatar este obligat să o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă şi care asigură confirmarea primirii acesteia. Concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.19. Curtea reţine că, în cadrul procedurii concordatului, situaţia tipică descrisă de art. 27 din Legea nr. 85/2014 are în vedere buna credinţă a debitorului care recurge la această procedură în respectarea scopului Legii nr. 85/2014, ceea ce conduce la viabilitatea procedurii. Această situaţie vizează protecţia creditorilor care nu se află în relaţii speciale cu debitorul în faţa creditorilor ce se află în acest gen de relaţii. În aceste condiţii, soluţia legislativă adoptată de legiuitor apare ca fiind justificată, de natură să împace interesele în prezenţă şi să înlăture suspiciunile ce s-ar putea ivi în cazul în care ar apărea situaţia descrisă de ipoteza normei juridice criticate. Cu alte cuvinte, legiuitorul a încercat să evite înţelegerile dintre creditori şi debitor în dauna altor creditori.20. Aşadar, debitorii aflaţi în procedura concordatului preventiv care înregistrează creanţe subordonate, deţinute de creditori care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul nu sunt discriminaţi, ei aflându-se într-o situaţie deosebită de a celorlalţi. Debitorii sunt angajaţi în raporturi juridice speciale cu aceşti creditori, ceea ce a determinat legiuitorul să îi trateze în mod diferit. De altfel, creditorii pot vota cu privire la concordat, în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.21. În jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a reţinut că încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 82 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012).22. Soluţia legislativă înscrisă în art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 reprezintă expresia voinţei legiuitorului care a înţeles să acorde o protecţie deosebită creditorilor în faţa debitorilor aflaţi în relaţii speciale cu unii creditori. Aceşti debitori se află într-o situaţie deosebită faţă de ceilalţi debitori care nu au astfel de relaţii, astfel încât opţiunea legiuitorului apare ca fiind justificată. Criteriul folosit de legiuitor în edictarea dispoziţiilor legale criticate este, astfel, obiectiv şi rezonabil, el fiind destinat să ocrotească drepturile titularilor de creanţe.23. În cauza de faţă, însă, autoarea excepţiei susţine că, în procedura în care a fost implicată, existau numai creditori aflaţi în astfel de relaţii speciale cu ea. Cu alte cuvinte, aflându-se într-o situaţie atipică, nu ar exista necesitatea protecţiei intereselor altor categorii de creditori, ea aflându-se în imposibilitate a practică de a apela la procedura concordatului preventiv. Procedura concordatului preventiv este o procedură de prevenire a insolvenţei, în cadrul căreia se încearcă redresarea debitorului. Cu alte cuvinte, debitorul se află în dificultate din punct de vedere economic. Legiuitorul a permis creditorilor care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul să voteze în situaţia în care, cu ocazia pronunţării falimentului, ar primi mai puţin din sumele cuvenite, dar această ipoteză intervine când în concurs vin atât creditori aflaţi în relaţii speciale, cât şi creditori care nu se află în relaţii speciale. Dacă în procedura concordatului sunt implicaţi doar creditori aflaţi în relaţii speciale, prevederile art. 27 alin. (6) nu le sunt aplicabile, neexistând un interes de apărat al creditorilor care nu sunt în relaţii speciale, întrucât ei nici măcar nu există.24. Aşadar, Curtea constată că prevederile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, ele nefiind aplicabile acelor creditori aflaţi în relaţii speciale cu debitorul. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia." În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Small Finance IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13/637/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae