DECIZIE Nr.
1128 din 27 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 872 din 20 decembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Milenium Expo 2000" - S.R.L., cu sediul
ales în Bucureşti, în Dosarul nr. 21.741/3/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde consilierul juridic Veronica
Postoacă, pentru partea Garda Naţională de Mediu, lipsă fiind autorul
excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul părţii prezente, având în vedere
jurisprudenţa Curţii Constituţionale, solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 16 august
2007, pronunţată în Dosarul nr. 21.741/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia
a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Milenium Expo 2000" - S.R.L., cu sediul
ales în Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 32 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 contravin prevederilor constituţionale ale art.
73 alin. (3) lit. k) şi I) şi
prevederilor art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In acest sens, arată că „art. 32 alin. (2) se referă la reglementarea unei
competenţe teritoriale de ordine publică, reglementare ce vine în acord cu
principiul specialia generalibus derogant şi care nu încalcă domeniul rezervat legilor organice".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile delege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 410 din 25 iulie
2001, având următorul cuprins: „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se
trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită
contravenţia."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de
lege autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art.
73 alin. (3) lit. k) şi I) referitoare la domeniile de
reglementare prin lege organică şi ale art. 115 alin.
(1) privind condiţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este reglementarea-cadru în materia
contravenţiilor, al cărei scop este armonizarea actelor normative privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor cu principiile Constituţiei
României.
Art. 32 alin. (2)'din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor stabileşte competenţa teritorială în
soluţionarea, în primă instanţă, a plângerilor contravenţionale.
Curtea observă că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor a fost emisă în baza Legii nr. 324
din 27 iunie 2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001, care prevede în art. 1 faptul că, „In
temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) din Constituţia României [art. 115
alin. (1) din Constituţia revizuită], Guvernul este abilitat ca de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, dar nu mai înainte de încheierea primei sesiuni ordinare, şi până la
reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului
2001 să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după
cum urmează: [...]
IV. Administraţia
publică centrală şi locală: [...]
9. Regimul juridic al contravenţiilor".
Aşadar, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost emisă cu
respectarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1) din
Constituţie.
Potrivit art. 73 alin. (3) lit. k) şi I) din Constituţie, prin lege organică se
reglementează „contenciosul administrativ" şi „organizarea
şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor
judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi"
Regimul juridic al contravenţiilor şi, pe cale de consecinţă,
procedura judiciară de soluţionare a plângerii contravenţionale nu intră în
domeniul de reglementare al legii organice aşa cum este acesta prevăzut de art.
73 din Legea fundamentală.
Curtea reţine că legiuitorul constituant a înţeles să
reglementeze domeniul contenciosului administrativ şi organizarea şi
funcţionarea autorităţilor enumerate la art. 73 alin. (3) lit. I) prin lege organică, în timp ce, conform
art. 126 alin. (2) din Constituţie, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi
procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Art. 126 alin. (2) din Constituţie nu prevede
competenţa instanţelor printre domeniile supuse reglementării prin lege
organică şi, ca atare, este neîntemeiată susţinerea că a fost încălcat art. 115
alin. (1) din Constituţie, care exclude posibilitatea Guvernului de a
reglementa prin ordonanţă, în baza unei legi de abilitare, în domeniul legilor
organice.
Capitolul IV - „Căile
de atac" -din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001, din care face parte textul de lege criticat, conţine reglementări
privind termenul de exercitare a căilor de atac, procedura prealabilă la
organul din care face parte agentul constatator, instanţa competentă şi alte
reguli de procedură, dispoziţiile de lege criticate fiind norme procedurale
care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitată în conformitate cu art. 126
alin. (2) din Legea fundamentală.
De altfel, prin Decizia nr. 81 din 8 februarie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 7 martie 2007, Curtea
Constituţională a statuat că art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor „reprezintă o aplicare a
principiului specialia generalibus derogant, în sensul competenţei atribuite de art. 126 alin. (2) din
Constituţie legiuitorului, care poate institui, pentru situaţii deosebite,
reguli speciale în ceea ce priveşte stabilirea competenţei instanţelor de
judecată şi a procedurii de judecată". Or, în cauza de faţă este criticată
o ordonanţă a Guvernului ce reglementează regimul juridic al contravenţiilor,
procedura aplicabilă fiind una specială, derogatorie de la normele dreptului
comun, şi nu procedura contenciosului administrativ. De altfel, domeniul
contravenţional, spre deosebire de contenciosul administrativ, nu se regăseşte
printre cele strict şi limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) din
Constituţie, în privinţa cărora legiferarea are loc numai prin lege organică.
Soluţia adoptată şi considerentele deciziei citate sunt
valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Milenium Expo 2000" - S.R.L., cu sediul ales în Bucureşti, în Dosarul nr.
21.741/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman