DECIZIE   Nr. 1100 din 8 septembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) teza întai din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 657 din 2 octombrie 2009

Ioan Vida                                      - preşedinte

Nicolae Cochinescu                     -judecător

Acsinte Gaspar                             -judecător

Puskas Valentin Zoltan                -judecător

Tudorel Toader                            -judecător

Augustin Zegrean                        -judecător

Antonia Constantin                     - procuror

Benke Karoly                              - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Şcoala Generală Cristeşti, judeţul Mureş, în Dosarul nr. 181/102/2009 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 24 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 181/102/2009, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Şcoala Generală Cristeşti, judeţul Mureş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu de muncă.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul legal criticat este discriminatoriu, întrucât prevede o vârstă diferită de pensionare a femeilor în raport cu bărbaţii.

Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. In realitate, autorul excepţiei critică numai teza întâi a acestui text de lege, astfel încât Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 19/2000, text care are următorul cuprins:

- Art. 41: „(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi."

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul legal criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu critici identice. Astfel, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, Decizia nr. 191 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, şi Decizia nr. 1.007 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 777 din 20 noiembrie 2008, în esenţă, a statuat că textul art. 16 alin. (1) din Constituţie, coroborat cu cel al art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, are în vedere discriminările prohibite, respectiv „discriminarea negativă", iar nu şi pe cele admisibile, aşa cum este „discriminarea pozitivă", ţinând seama de specificitatea unor situaţii sau de scopul realizării unei justiţii distributive, pentru a anula sau pentru a diminua inegalităţile obiective. Tratamentul juridic diferenţiat a fost considerat o măsură de protecţie specială a femeilor, întemeiată nu pe deosebirea de sex, ci pe situaţia socială care decurge din această deosebire. Cu aceeaşi ocazie, Curtea, citând considerentele hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Stec şi alţii contra Regatului Unit (2006) şi Walker contra Regatului Unit (2006), a arătat că diferenţele dintre vârstele de pensionare au continuat să fie justificate până la acel moment când condiţiile sociale s-au schimbat. De asemenea, a subliniat şi că schimbările, în sensul egalizării vârstelor de pensionare, trebuie să fie prin însăşi natura lor graduale şi că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se stabilească precis un moment anume când nedreptatea cauzată bărbaţilor prin instituirea unor vârste diferite de pensionare va începe să depăşească necesitatea de a corecta dezavantajele situaţiei femeilor.

Neexistând elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Şcoala Generală Cristeşti, judeţul Mureş, în Dosarul nr. 181/102/2009 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly