DECIZIE Nr.
1085 din 8 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 654 din 2 octombrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Hidroconstrucţia" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.444/3/2008 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi
familie.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei prin
avocat, lipsind celelalte părţi faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei apreciază că sfera
de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu ar trebui să cuprindă societăţile comerciale
privatizate integral. In acest sens se arată că este inechitabil ca legea
menţionată să instituie un regim probatoriu favorizant pentru persoanele care
solicită retrocedarea şi să instituie chiar o răsturnare a sarcinii probei în
astfel de cauze, având în vedere că retrocedarea are ca temei doar existenţa
unui act de naţionalizare, fără a se putea realiza o comparare de titluri. In
consecinţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând în acest sens că
este opţiunea liberă a legiuitorului de a lua măsuri legislative de restituire,
iar cei ce solicită retrocedarea sunt îndreptăţiţi la acordarea de despăgubiri,
fără ca societatea comercială privatizată să sufere vreo atingere a dreptului
său de proprietate asupra imobilului în cazul în care acesta a fost dobândit
fără titlu valabil. Se mai apreciază că problemele de probaţiune care se ridică
în asemenea cauze intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată, şi nu
a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 2 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 8.444/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă
şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Hidroconstrucţia" - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca
obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care s-a
dispus restituirea în natură a unui imobil.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că includerea societăţilor privatizate în sfera de
aplicare a Legii nr. 10/2001 este neconstituţională. In acest sens se susţine
că societăţii privatizate îi este impusă o situaţie grea prin faptul că nu îşi
poate proteja dreptul de proprietate în cadrul unei acţiuni soluţionate ca
urmare a comparării de titluri, ci aceasta, în temeiul legii, trebuie să
restituie imobilul revendicat. Totodată, se creează o inechitate cu privire la
aceste societăţi, întrucât, în raport cu acestea, nu se aplică regimul
probatoriu de drept comun, ci regimul special prevăzut de dispoziţiile Legii
nr. 10/2001. Mai mult, prin aplicarea Legii nr. 10/2001 se încalcă şi dreptul
de proprietate al societăţii privatizate.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi
pentru cauze cu minori şi familie apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că textul legal criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul cuprins:
„Art. 29. - (1)
Pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale
privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2),
persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale
privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor
solicitate."
Aceste dispoziţii legale au fost introduse prin art. I
pct. 60 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, text cu privire la care Curtea
Constituţională, prin Decizia nr. 830/2008, a statuat că, abrogând sintagma
„imobilele preluate cu titlu valabil" din cuprinsul art. 29 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001, acesta încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 16
alin. (1) din Constituţie. Astfel, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
trebuie interpretat în sensul că se referă la imobilele preluate cu titlu
valabil evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate.
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în
drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces
echitabil, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată şi
ale art. 45 privind libertatea economică. Totodată, consideră că sunt încălcate
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi ale
art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată următoarele:
Din critica autorului excepţiei de
neconstituţionalitate se reţine că acesta este nemulţumit de faptul că
imobilele preluate cu sau fără titlu de către stat şi evidenţiate în prezent în
patrimoniul societăţilor comerciale privatizate intră sub incidenţa Legii nr.
10/2001. In acest fel consideră că ar fi încălcat principiul egalităţii, al
procesului echitabil, precum şi dreptul de proprietate asupra unoratari
imobile.
In primul rând, Curtea reţine faptul că, în
jurisprudenţa sa, a statuat că „trebuie să se recunoască statului dreptul de
a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în
proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislaţia existentă în
momentul dobândirii dreptului său de proprietate" (Decizia nr. 34 din
30 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210
din 31 martie 2003, Decizia nr. 73/1995, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Decizia nr. 136/1998, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998).
Astfel, cu privire la imobilele intrate cu titlu în proprietatea statului,
indiferent de faptul că în prezent sunt deţinute de societăţi comerciale
privatizate, legiuitorul este îndrituit din punct de vedere constituţional să adopte
o lege specială cu privire la restituirea acestora.
In al doilea rând, Curtea observă că, şi cu privire la
imobilele preluate fără titlu, legiuitorul este îndrituit să impună o anumită
procedură de restituire, derogatorie de la prevederile Codului civil, întrucât
este vorba de imobile preluate fără titlu de stat într-o anumită perioadă
istorică, şi anume sub regimul comunist. In aceste condiţii se justifică, în
mod obiectiv şi raţional, adoptarea unei legi speciale şi instituirea unui
tratament juridic diferenţiat cu privire la imobilele preluate fără titlu de
către stat faţă de procedura de drept comun de restituire prevăzută de Codul
civil.
Ţinând cont de cele de mai sus, diferenţierile
existente între regimul juridic al bunurilor preluate abuziv cu titlu,
respectiv fără titlu, precum şi între procedura reglementată de Legea nr.
10/2001 şi Codul civil în privinţa restituirii bunurilor imobile nu sunt
contrare prevederilor art. 16 din Constituţie. Pentru aceleaşi considerente, nu
se poate reţine încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul
adiţional la Convenţie.
In final, Curtea constată că textul legal criticat nu
cuprinde prevederi care să vizeze suprimarea vreunor garanţii procesuale,
astfel încât art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu
au incidenţă în cauză. De asemenea, nici invocarea art. 45 din Constituţie nu
are incidenţă în cauză, textul criticat nereferindu-se la aspecte care să vizeze
desfăşurarea vreunei activităţi economice.
In consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate
ridicată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Hidroconstrucţia" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.444/3/2008 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi
familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly