DECIZIE Nr.
1083 din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetateniei
române nr. 21/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 711 din 26 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei
române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot în
Dosarul nr. 671/2/2009 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii
Constituţionale nr. 478D/2010.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
479D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de
Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009 al Inaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de
acord cu conexarea.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
Dosarului nr. 479D/2010 la Dosarul nr. 478D/2010, care
a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate,
întrucât dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 13 noiembrie 2009, pronunţate în
dosarele nr. 671/2/2009 şi nr. 648/2/2009, Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12
alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de
Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot şi de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în
cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate în cadrul unor acţiuni
privind redobândirea cetăţeniei române.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 12 alin. 3
din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, prin limitarea la 30.000 a numărului de cereri ce pot fi depuse în
decurs de un an la un oficiu consular în vederea acordării sau redobândirii
cetăţeniei române, afectează principiul privind egalitatea în drepturi şi
dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil al persoanelor ce solicită
acordarea sau redobândirea cetăţeniei române. Este relevată situaţia potrivit
căreia la Ministerul Afacerilor Externe - Secţia consulară a Ambasadei Române
din Chişinău existau înregistrate un număr de 360.000 cereri, rezolvabile în
această etapă şi în conformitate cu textul de lege criticat în 12 ani.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de
lege criticate urmăresc normalizarea activităţii de soluţionare a cererilor de
dobândire a cetăţeniei române, astfel încât îngrădirea drepturilor
solicitanţilor să fie cât mai restrânsă posibil, dat fiind numărul foarte mare
de solicitări, în raport cu un număr relativ redus de funcţionari.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr.
21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6
martie 2000, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 171/2009 privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea şi
completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009, cu următorul conţinut:
- Art. 12 alin. 3: „In
situaţia în care, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare,
numărul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a
oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare
pe an, pentru fiecare oficiu consular."
Textul de lege criticat a fost abrogat în mod expres
prin art. I pct. 22 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii
cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, astfel cum a fost introdus prin art. I
pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru
modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, lege publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.
Ulterior abrogării textului de lege criticat, a fost
adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, care,
la art. 14 pct. 3, modifică dispoziţiile art. 12 din Legea cetăţeniei române
nr. 21/1991 astfel: „Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a
cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru
cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin
mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor
prevăzute de prezenta lege.
Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei
române întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi art. 101 pot fi depuse şi la
misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. In cazul în care
cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale
României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie."
De altfel, Legea cetăţeniei
române nr. 21/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 576 din 13 august 2010.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 21,
53 şi ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
şi ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, ulterior sesizării sale prin încheierile din 13 noiembrie 2009,
dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii
cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, au abrogat dispoziţiile art. 12 alin.
3 din Legea nr. 21/1991, care constituie obiect al excepţiei de
neconstituţionalitate.
Prin urmare, excepţia nu mai
îndeplineşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, şi anume aceea care impune ca textul legal ce
formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Faţă de momentul pronunţării
asupra prezentei excepţii, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă,
prevederile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 fiind abrogate între momentul
sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de
contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei
române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot în
Dosarul nr. 671/2/2009 şi de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în Dosarul nr.
648/2/2009, ambele ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean