Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 şi art. 111 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Marchidann în Dosarul nr. 8/294/2016 al Judecătoriei Sălişte. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 695D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, potrivit art. 111 din Codul de procedură penală, înainte de a fi audiată, persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute expres de alin. (2) al acestui articol. Enumerarea nu epuizează şi nu exclude de la aplicare drepturile persoanei vătămate, care se regăsesc în cadrul art. 81 din Codul de procedură penală. Astfel, art. 81 lit. e) din Codul de procedură penală îi permite părţii vătămate să consulte dosarul, indiferent dacă are sau nu angajat un apărător. Faptul că dispoziţiile art. 94 şi cele ale art. 111 nu sunt identice cu cele ale art. 81 nu se poate constitui într-o critică de neconstituţionalitate, atât timp cât interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale se face în mod coroborat. De altfel, există şi dispoziţii care nu sunt inserate în Codul de procedură penală, ci se regăsesc în alte legi speciale, cum este, de exemplu, legea privind protecţia persoanei vătămate, şi care privesc drepturi ale persoanei vătămate, pe care organul judiciar are obligaţia de a i le aduce acesteia la cunoştinţă. Pentru aceste motive, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 14 aprilie 2016 pronunţată în Dosarul nr. 8/294/2016, Judecătoria Sălişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 şi art. 111 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Marchidann, cu ocazia soluţionării plângerii împotriva ordonanţei prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu prin care s-a dispus neurmărirea/netrimiterea în judecată (art. 340 din Codul de procedură penală).5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 94 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale deoarece nu permit părţii vătămate să consulte dosarul de urmărire penală fără a avea angajat un avocat, iar cele ale art. 111 sunt neconstituţionale deoarece nu conţin reglementări referitoare la obligaţia protecţiei părţii vătămate împotriva abuzurilor organelor judiciare.6. Judecătoria Sălişte apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, prin reglementarea art. 94 din Codul de procedură penală, este recunoscut dreptul inculpatului de a consulta dosarul de urmărire penală, posibilitate acordată în egală măsură suspectului, şi nu în ultimul rând persoanelor vătămate. Acest drept poate fi exercitat atât personal, cât şi prin intermediul avocatului părţilor sau subiecţilor procesuali cărora le este recunoscută această facultate. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură penală, apreciază că acestea nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, ci vizează buna desfăşurare a procesului penal şi garantează dreptul la apărare al părţii vătămate. Textul criticat nu condiţionează, nu limitează şi nici nu restrânge în vreun fel dreptul la apărare al părţilor vătămate, organele judiciare fiind obligate să asigure acestora deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege şi să le administreze probele necesare în apărare. De asemenea, textul de lege instituie obligaţia organelor judiciare de a încunoştinţa, de îndată şi mai înainte de a audia partea vătămată, despre drepturile şi obligaţiile acesteia şi de a-i asigura posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării. Astfel, aceste dispoziţii conţin suficiente garanţii procesuale pentru respectarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare a părţilor vătămate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul arată că dispoziţiile art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează dreptul avocatului părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Dreptul părţii vătămate de a consulta dosarul cauzei este prevăzut în mod expres de art. 81 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, dispoziţie care nu impune asistarea părţii vătămate de un avocat pentru exercitarea acestui drept. Astfel, Guvernul apreciază că dispoziţia criticată este clară şi previzibilă şi nu este aptă să creeze discriminări între persoanele aflate în ipoteza normei.9. În ce priveşte dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură penală, arată că afirmaţiile autoarei excepţiei nu se susţin, acestea reglementând în mod neechivoc modul de audiere a persoanei vătămate. În conformitate cu prevederile art. 111 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, partea vătămată are dreptul de a fi încunoştinţată cu privire la desfăşurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum şi dreptul de a se constitui parte civilă. Dispoziţiile menţionate consacră legislativ normele constituţionale referitoare la dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil şi conferă suficiente garanţii subiecţilor procesului penal că organele judiciare vor asigura exercitarea acestor drepturi.10. Avocatul Poporului susţine că normele supuse controlului de constituţionalitate care stabilesc condiţiile în care se poate solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Mai mult, posibilitatea de a consulta dosarul reprezintă un drept, fiind o componentă esenţială a înlesnirilor necesare apărării de care trebuie să beneficieze părţile şi subiecţii procesuali principali. Acest drept nu poate fi exercitat în mod abuziv, în sensul că trebuie armonizat cu interesele bunei desfăşurări a procesului, trebuie să nu împiedice efectuarea la timp a oricărei activităţi procesuale considerată necesară de către organul judiciar şi nici să nu prejudicieze aflarea adevărului.11. În continuare, apreciază că dispoziţiile criticate nu consacră vreun caz de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, dreptul de a consulta dosarul putând fi exercitat atât personal, cât şi prin intermediul părţilor sau subiecţilor procesuali principali. În final, Avocatul Poporului arată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 şi art. 111 din Codul de procedură penală. Curtea observă că dispoziţiile art. 111 au fost modificate şi completate prin art. II pct. 15 şi pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Curtea reţine că a fost sesizată prin Încheierea din 14 aprilie 2016, anterior modificărilor şi completărilor arătate, astfel că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 şi art. 111 din Codul de procedură penală în forma de dinainte de modificare. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:– Art. 94: „(1) Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.
(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.(3) În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală.(4) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.(5) În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.(7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă.(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.";
– Art. 111: „(1) La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător. (2) Persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă următoarele drepturi şi obligaţii:a)dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; b)dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; c)dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, în condiţiile prevăzute de lege; d)dreptul de a fi încunoştinţată cu privire la desfăşurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum şi dreptul de a se constitui parte civilă; e)obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare; f)obligaţia de a comunica orice schimbare de adresă. (3) Dispoziţiile art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 110 se aplică în mod corespunzător.(4) În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.(5) Persoanei vătămate i se aduce la cunoştinţă cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, aceasta poate să fie informată cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod."15. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că noile dispoziţii procesual penale reglementează, în capitolul I al titlului III, participanţii în procesul penal. Aceştia sunt, potrivit art. 29 din Codul de procedură penală, organele judiciare, avocatul, părţile, subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesuali. În continuare, Curtea reţine că, potrivit art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, părţile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, iar, potrivit art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, subiecţii procesuali principali sunt suspectul şi persoana vătămată. Totodată, potrivit art. 31 din Codul de procedură penală, părţile ori subiecţii procesuali sunt asistate sau reprezentate de avocat, în condiţiile legii. 17. În acest context, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate de autoarea excepţiei împotriva soluţiei procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Aşa fiind, Curtea reţine că, în cadrul procedurii în faţa organelor judiciare, autoarea excepţiei are calitatea de persoană vătămată, subiect procesual principal, în accepţiunea dispoziţiilor procesual penale. Totodată, Curtea reţine că orice persoană vătămată are posibilitatea, potrivit art. 20 din Codul de procedură penală, ca până la începerea cercetării judecătoreşti să se constituie ca parte civilă, parte în procesul penal, în accepţiunea dispoziţiilor procesual penale. Indiferent de calitatea deţinută de autoarea excepţiei - fie persoană vătămată, fie parte civilă - aceasta are posibilitatea, potrivit dispoziţiilor legale, de a fi asistată sau reprezentată de către un avocat. În acest sens, art. 31 din Codul de procedură penală dispune că avocatul asistă sau reprezintă părţile ori subiecţii procesuali în condiţiile legii. 18. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile art. 94 din Codul de procedură penală reglementează, în mod expres, dreptul avocatului de a consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, drept care se concretizează în posibilitatea de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului. Acest drept este conferit de legiuitor atât avocatului părţilor, cât şi avocatului subiecţilor procesuali principali, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală. 19. În continuare, Curtea reţine că, în condiţiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu doreşte să fie asistată sau reprezentată de către un avocat, acest fapt nu se repercutează asupra dreptului acestor participanţi în procesul penal de a consulta dosarul. Astfel, potrivit art. 94 alin. (8) din Codul de procedură penală, dispoziţiile acestui articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul. Curtea apreciază, totodată, că acest articol trebuie corelat cu dispoziţiile art. 81 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în cadrul procesului penal, persoana vătămată are dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii, dar şi cu cele ale art. 85 alin. (1) din acelaşi act normativ, care dispune că, în cursul procesului penal, partea civilă are drepturile prevăzute la art. 81, deci şi dreptul de a consulta dosarul. 20. În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 2 din Codul de procedură penală, „Procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.", iar, potrivit art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ, în procesul penal se exercită funcţia de urmărire penală; funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată; funcţia de judecată. Curtea observă că „procesul penal" debutează de la momentul sesizării, când se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, atunci când sesizarea îndeplineşte condiţiile legale. Astfel, dreptul de a consulta dosarul poate fi exercitat de către persoana vătămată sau de către partea civilă atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată. 21. Aşa fiind, Curtea constată că atât persoanei vătămate, cât şi părţii civile le este garantat dreptul de a consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, independent de angajarea unui avocat, criticile de neconstituţionalitate ale autoarei excepţiei nefiind întemeiate. 22. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură penală, Curtea observă că autoarea excepţiei susţine că acestea sunt neconstituţionale, deoarece nu conţin reglementări referitoare la obligaţia asigurării protecţiei persoanei vătămate împotriva abuzurilor organelor judiciare. Curtea apreciază că autoarea excepţiei face abstracţie de chiar conţinutul normativ al dispoziţiei criticate, care la alin. (2) lit. a)-d) prevede drepturile de care persoana vătămată beneficiază în cazul audierii, şi anume dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, în condiţiile prevăzute de lege; dreptul de a fi încunoştinţată cu privire la desfăşurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum şi dreptul de a se constitui parte civilă. Totodată, Curtea constată că organul judiciar este obligat să îi aducă la cunoştinţă persoanei vătămate drepturile prevăzute la alin. (2) al art. 111 din Codul de procedură penală, fără a putea aprecia asupra oportunităţii încunoştinţării acesteia, aşa cum susţine autoarea excepţiei. 23. În continuare, Curtea apreciază că eventualele abuzuri ale organului de urmărire penală ce se constituie în elemente ale situaţiei de fapt în care autoarea excepţiei se regăseşte nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Marchidann în Dosarul nr. 8/294/2016 al Judecătoriei Sălişte şi constată că dispoziţiile art. 94 şi art. 111 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sălişte şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu