DECIZIE Nr.
1049 din 9 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciara
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 14 noiembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskâs Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă
- procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 80-88 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
excepţie ridicată de Ioan Anton Dogaru în Dosarul nr. 2.847/102/2007 al
Tribunalului Mureş - Secţia penală.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 6 iunie 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 2.847/102/2007, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului
nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 80-88 din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia
de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Anton Dogaru într-o cauză
penală.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, întrucât instituie organizarea şi funcţionarea Direcţiei
Naţionale Anticorupţie ca un parchet autonom şi independent, care, în aceste
condiţii, se sustrage controlului ierarhic, iar, pe de altă parte, numirea şi
promovarea în funcţie a procurorilor din acest parchet derogă de la regulile
aplicabile celorlalţi procurori.
Tribunalul Mureş - Secţia penală şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate
fac parte din sfera de competenţă a puterii legislative şi respectă
dispoziţiile Constituţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind
Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 80-88 („Direcţia Naţională
Anticorupţie") din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 53 privind
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 131
privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 privind statutul
procurorilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Potrivit art. 131 alin. (2) din
Legea fundamentală, „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi în parchete, în condiţiile legii", condiţii care au stat şi la
fundamentarea organizării şi funcţionării Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca
structură în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. Faptul că în art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
s-a prevăzut că Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu
instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă aceste instanţe nu este
de natură să conducă la concluzia că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale.
Dimpotrivă, având în vedere şi prevederile art. 132
alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora procurorii îşi desfăşoară
activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al
controlului ierarhic, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu
constituie altceva decât o reflectare a principiilor constituţionale menţionate
şi o subliniere a naturii juridice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aceea de
structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, cu atribuţii privind efectuarea urmăririi penale
în cazul infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările
ulterioare.
De altfel, independenţa acestei structuri în raport cu
instanţele judecătoreşti este specifică tuturor parchetelor, care, potrivit
art. 62 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sunt
independente faţă de instanţele judecătoreşti.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate
referitoare la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de
dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că
aceasta este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu instituie
discriminări sau privilegii, ci reglementează organizarea şi funcţionarea
Direcţiei Naţionale Anticorupţie în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale.
Referitor la celelalte susţineri ale autorului
excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că acestea reprezintă
aspecte de aplicare a legii, ceea ce excedează controlului Curţii
Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 80-88 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Ioan Anton Dogaru
în Dosarul nr. 2.847/102/2007 al Tribunalului Mureş - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean