DECIZIE Nr.
1024 din 13 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 si 4, art. 10, art. 11
alin. 1, art. 12, art. 13, art. 14 si art. 15 alin. 1, 2 si 3 din Legea nr.
85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din
fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 9 din 7 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Măria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4, art. 10, art. 11
alin. 1, art. 12, art. 13, art. 14 şi art. 15 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr.
85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite
din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lasselberger" - S.A din Bucureşti şi Societatea
Comercială „Euromarketing Solutions" - S.A. din Ploieşti în Dosarul nr.
9.222/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
La apelul nominal se prezintă avocatul Liviu Popescu
pentru Societatea Comercială „Lasselberger" - SA. şi pentru Societatea
Comercială „Euromarketing Solutions" - S.A. şi avocaţii Oleg Leahu şi
Raluca Simion pentru Societatea Comercială „Euromarketing Solutions" -
S.A. Pentru celelalte părţi, se prezintă avocatul Liviu Runcan.
Cauza fiind în stare de
judecată, avocatul Liviu Popescu solicită admiterea excepţiei, pentru
argumentele pe care Ie-a prezentat în notele scrise depuse la dosar. Avocaţii
Oleg Leahu şi Raluca Simion solicită, de asemenea, admiterea excepţiei pentru
aceleaşi argumente.
Avocatul Liviu Runcan solicită
respingerea excepţiei, invocând în acest sens, jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 7 martie 2007 pronunţată în Dosarul
nr. 9.222/303/2006, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7
alin. 1 şi 4, art. 10, art. 11 alin. 1, art. 12, 13, 14 şi art. 15 alin. 1, 2
şi 3 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă
destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor
economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Lasselberger" - S.A. din Bucureşti şi Societatea Comercială
„Euromarketing Solutions" - S.A. din Ploieşti într-o cauză civilă având ca
obiect anulare act şi obligaţia de a face.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât instituie
în sarcina proprietarilor „legali" obligaţia de a vinde silit bunurile lor (locuinţe, spaţii comune şi terenul
aferent), către chiriaşi la un preţ cu mult inferior preţului pe care l-au plătit pentru dobândirea
acestor bunuri, în raport de valoarea lor reală de circulaţie.
Judecătoria Sectorului
6 consideră că prevederile de lege criticate nu
contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Arată că asupra acestor
prevederi Curtea Constituţională s-a pronunţat prin numeroase decizii.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
excepţia ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale,
invocând, de asemenea, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 7 alin. 1 şi 4, art. 10, art. 11 alin. 1, art. 12,
13, 14 şi art. 15 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de
locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din
fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
264 din 15 iulie 1998, care au următoarea redactare:
- Art. 7 alin. 1 şi 4: „Locuinţele construite din
fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în
vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de intervenţie, vor fi
vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata
integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 si
ale prezentei legi.
Evaluarea şi vânzarea locuinţelor prevăzute la alin.
1 şi 2 şi la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de
vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face
în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, completate cu
prevederile referitoare la coeficienţii de uzură din Decretul nr. 93/1977, la
un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţară la data
cumpărării, faţă de cel existent la data intrării în vigoare a Legii nr.
85/1992.";
- Art. 10: „In cazul în care într-o clădire sunt mai multe locuinţe şi spaţii cu altă
destinaţie, o dată cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobândeşte şi
dreptul de proprietate pe cote-părţi de construcţii şi instalaţii, precum şi
asupra dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.
Dreptul de proprietate
prevăzut la alin. 1 se dobândeşte indiferent de tronsonul, scara sau etajul la
care sunt situate locuinţa şi spaţiul cu altă destinaţie.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1 se
dobândeşte şi asupra terenului aferent clădirii, aşa cum a fost determinat prin
autorizaţia de construire sau prin fişele tehnice de măsurători ale terenului
aferent clădirii.
Pentru persoanele care dobândesc locuinţele în
condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, atribuirea
terenului se face în condiţiile art. 36 alin. 2
din Legea nr. 18/1991*).
Persoanele care nu pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor în România vor primi, sub formă de concesiune,
cotele de terenuri aferente, pe toată durata existenţei clădirii.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1, 3 şi 4 se determină pe cote, proporţional cu
suprafaţa construită a locuinţelor şi a spaţiilor cu altă destinaţie.";
- Art. 11 alin. 1: „In cazul
vânzării locuinţelor prevăzute la art. 1, art. 2 alin. 4 şi art. 7, cu plata în
rate a preţului, la încheierea contractului se va achita un avans minim de 10%
din preţul locuinţei.";
- Art. 12 alin. 1: „Avansul
se încasează de către unităţile vânzătoare o dată cu încheierea contractului,
iar ratele lunare, inclusiv dobânzile aferente, se vor achita astfel:
a)de către salariaţi, prin reţinerea pe statul de
plată la chenzina a doua;
b)de către pensionari, prin reţineri din pensie;
c)de către alte categorii de cumpărători, prin
achitarea la ghişeele C.E.C., în contul prevăzut în contract";
-Art. 13: „Pentru tinerii în
vârstă de până la 30 de ani, titulari de contract de închiriere sau de
repartiţie, încheiat sau, după caz, emisă până la data intrării în vigoare a
prezentei legi, dobânda va fi de 2%.";
- Art. 14: „De prevederile
art. 13 beneficiază şi persoanele prevăzute la art. 10 din Decretul-lege nr.
61/1990, precum şi persoanele prevăzute la art. 8, art. 9**) şi art. 10 din
Legea nr. 42/1990***) pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor
drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria
Revoluţiei din Decembrie 1989.";
- Art. 15 alin. 1, 2 şi 3: „Prevederile art. 11 se
aplică la contractele cu plata în rate a preţului, care se vor încheia cu
începere de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
In cazul neachitării
la termenele stabilite a ratelor lunare din preţul locuinţei, cumpărătorul va
plăti o dobândă de 8% pe an asupra acestor rate.
In caz de neplată a 6 rate scadente de către
cumpărătorul locuinţei, unitatea vânzătoare va putea cere executarea silită
asupra locuinţei şi evacuarea deţinătorului, în condiţiile legii."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt
următoarele: art. 16 alin. (1) şi (2) - Egalitatea în drepturi, art. 20 -
Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1), (2), (3)
şi (4) - Dreptul de proprietate privată, art. 47 - Nivelul de trai, art. 49 -
Protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 50 - Protecţia persoanelor cu handicap,
art.53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56
alin. (3) - Contribuţii financiare, şi art.135 lit. f) - Economia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Legea nr. 85/1992, în integralitatea ei, precum şi
unele dintre prevederile criticate în cauza de faţă, au mai fost supuse
controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţiile privind aceste
prevederi.
Astfel, prin Decizia nr. 278 din 1 iulie 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 565 din 6 august 2003, Decizia nr. 252 din 15 iunie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 6 august 2004, Decizia nr.
104 din 9 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 16 aprilie 2004, Decizia nr.
201 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 472 din 3 iunie 2005, şi
Decizia nr. 564 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 461 din 9 iulie
2007, Curtea a statuat, în esenţă, că prin Legea nr. 85/1992 a fost consacrată
o normă de justiţie socială, întrucât dă posibilitatea chiriaşilor să cumpere
locuinţele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul
sistem statal-juridic. In cazul privatizării unităţilor din ale căror fonduri
au fost construite locuinţele ce a făcut obiectul vânzării-cumpărării,
obligaţia de vânzare către chiriaşi, prevăzută de dispoziţiile Legii nr.
85/1992, este o obligaţie in rem, (locuinţa construită din fondurile unităţii economice sau
bugetare), iar nu o obligaţie in personam, care ar fi avut în considerare societatea comercială ce a luat
naştere pe calea privatizării.
Considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
In ce priveşte critica autorilor excepţiei, potrivit
căreia textele de lege criticate îi obligă să vândă locuinţele la un preţ
inferior valorii de circulaţie pe piaţa liberă, Curtea constată că acest aspect
nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de opţiune legislativă.
Legiuitorul a înţeles să stabilească preţul de vânzare într-un cuantum care să
permită chiriaşilor să îşi poată exercita efectiv dreptul la cumpărarea
locuinţelor, în sens contrar dreptul acestora devenind
iluzoriu.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4, art. 10, art. 11 alin. 1, art. 12, art. 13,
art. 14 şi art. 15 alin. 1, 2
şi 3 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă
destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lasselberger" - S.Adin Bucureşti şi Societatea Comercială
„Euromarketing Solutions" - S.A. din Ploieşti în Dosarul nr.
9.222/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu