DECIZIE Nr.
1021 din 8 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) si (2) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 631 din 23 septembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor „art. 98 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România",
excepţie ridicată de Li Kexing în Dosarul nr. 2.487/2/2008 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul loan
Budura, interpret autorizat de limba chineză.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând
jurisprudenţa în domeniu a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 1 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.487/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 98 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România". Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Li
Kexing într-o cauză având ca obiect acordarea regimului tolerării şederii
acesteia pe teritoriul României.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt lipsite de
precizie şi claritate, întrucât noţiunile de „motive obiective" şi
de „împrejurări independente de voinţa străinului, imprevizibile şi de
neînlăturat" sunt prea vagi şi imprecise. Aceasta, deoarece nu cuprind
menţiuni cu privire la situaţii de natura celei în care se află reclamantul,
respectiv o relaţie de concubinaj cu o persoană de cetăţenie română. Autorul
excepţiei precizează, în acest sens, că, în conformitate cu practica jurisprudenţială
a Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de familie include şi relaţia
de concubinaj.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vlll-a
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul opinează în
sensul respingerii ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii
Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere, cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile „art. 98 alin. (1) şi
(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România". Ordonanţa a fost însă republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, iar ca urmare a
renumerotarii, textele de lege criticate se regăsesc la art. 102 alin. (1) şi
(2), asupra constituţionalităţii acestora urmând să se pronunţe Curtea
Constituţională. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:
-Art. 102 alin. (1) şi (2): „(1) Tolerarea rămânerii
pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă
permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării acordată de Oficiul Român pentru
Imigrări străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu
părăsesc teritoriul României.
(2) Prin motive
obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege acele
împrejurări independente de voinţa străinului, imprevizibile şi care nu pot fi
înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din
Constituţie şi celor ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la viaţă familială şi
privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că, prin numeroase decizii, printre care Decizia nr. 1.111 din 27
noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869
din 19 decembrie 2007, ori Decizia nr. 225 din 7 martie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2006, a mai
exercitat controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 98 alin.
(1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, actualmente art.
102 alin. (1) şi (2), iar Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia,
examinând-o prin prisma aceloraşi critici ca şi cele formulate în cauza de faţă
şi prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie şi din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în
prezenta cauză. Intrucât nu au fost învederate elemente noi care să justifice
reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţia
pronunţată şi argumentele pe care aceasta s-a întemeiat îsi menţin
valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Li
Kexing în Dosarul nr. 2.487/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu