DECIZIE Nr.
1019 din 9 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) si (2) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 629 din 22 septembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
excepţie ridicată de Lin Cong în Dosarul nr. 4.414/2/2008 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Ioan
Budura, interpret autorizat de limba chineză.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că
prevederile de lege criticate nu vin în contradicţie cu dispoziţiile
constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Incheierea din 26 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4.414/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia
de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lin Cong într-o cauză având ca
obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta împotriva deciziei Oficiului
Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a regimului tolerării
şederii sale pe teritoriul României, cu posibilitatea de prelungire până la
încetarea motivelor care o împiedică să se întoarcă în Chipa.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate „sunt lipsite
de precizie şi claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în
înţelesul dat de practica jurisprudenţială a Curţii Europene a Drepturilor
Omului". In opinia sa, noţiunile de „motive obiective" şi „împrejurări
independente de voinţa străinului, imprevizibile şi de neînlăturat" sunt
„prea vagi şi imprecise", astfel că „nu poate avea o indicare precisă
asupra normelor aplicabile în situaţia sa". Pentru aceste motive, arată că
i se încalcă dreptul la protecţie împotriva tratamentelor inumane şi
degradante, precum şi dreptul la un proces echitabil, întrucât „este afectată
însăşi substanţa dreptului dedus judecăţii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul opinează în
sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de
lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 102 alin. (1) şi (2): „(1) Tolerarea rămânerii
pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă
permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării acordată de Oficiul Român pentru
Imigrări străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu
părăsesc teritoriul României.
(2) Prin motive
obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege acele
împrejurări independente de voinţa străinului, imprevizibile şi care nu pot fi
înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României."
In opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat
contravine dispoziţiilor referitoare la interzicerea torturii şi a pedepselor
ori tratamentelor inumane sau degradante, cuprinse în art. 22 alin. (2) din
Constituţie şi în art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, precum şi celor privitoare la dreptul la un proces
echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală a României şi
de art. 6 paragraful 1 din convenţia amintită.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că, în argumentarea criticilor, autorul excepţiei se axează, în
principal, pe pretinsa lipsă de precizie şi claritate a textelor ce formează
obiect al acesteia. Curtea constată însă că prevederile legale criticate oferă
suficiente repere şi elemente pentru ca persoana căreia acestea i se adresează
să înţeleagă condiţiile în funcţie de care i se poate acorda forma solicitată
de protecţie umanitară.
Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în
jurisprudenţa sa, în ceea ce priveşte modul de redactare a textelor de lege
criticate sub aspectul lipsei de precizie şi claritate, este firesc ca
legiuitorul să fi indicat acele elemente definitorii pentru identificarea unor „motive
obiective" care îl împiedică pe străin să părăsească teritoriul
României şi să nu fi exemplificat situaţii concrete, întrucât acestea nu pot fi
enumerate şi totodată epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la
respectarea criteriului calităţii legii în cadrul procesului de legiferare,
chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea
consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o
certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da
naştere la o rigiditate excesivă a reglementării (cauza Reckvenyi contra
Ungariei, 1999).
Curtea reţine că textul de lege criticat nu aduce în
niciun fel atingere nici dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi
psihică, nici dreptului la un proces echitabil, garantate la nivel
constituţional şi convenţional.
In plus, Curtea reaminteşte că determinarea
circumstanţelor specifice fiecărei situaţii în parte, a riscurilor la care ar
fi expusă o persoană în cazul întoarcerii sale în ţara de origine, ca urmare a
neacordării regimului tolerării şederii pe teritoriul României, reprezintă
aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea textelor de lege la situaţia
concretă caracteristică fiecărei speţe, care excedează obiectului controlului
de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Lin
Cong în Dosarul nr. 4.414/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu