Acordul Nr.- din 11.01.2012

Întrucât Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) au convenit să coopereze pentru implementarea în România a Programului de granturi mici al Fondului Global de Mediu (GEF SGP),întrucât MMP este de acord să contribuie cu fonduri la PNUD sub formă de cofinanţare pentru implementarea GEF SGP,întrucât PNUD este pregătit să primească şi să administreze contribuţia pentru implementarea GEF SGP,întrucât Guvernul României a fost informat în legătură cu contribuţia MMP la PNUD,întrucât PNUD va desemna GEF SGP ca agenţie de execuţie,PNUD şi MMP sunt de acord asupra următoarelor: Articolul IScop şi obiective 1 Prezentul acord stabileşte condiţiile şi procedurile pentru contribuţia MMP la PNUD pentru implementarea de către GEF SGP a proiectului sintetizat în documentul de proiect prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul acord (denumit în continuare Proiect). 2. Scopul GEF SGP este de a contribui la realizarea beneficiilor globale de mediu, prin acţiuni la nivelul comunităţilor, derulate în proiecte implementate de către organizaţii neguvernamentale (ONG) şi organizaţii comunitare (OC) pentru conservarea biodiversităţii, reducerea efectelor adverse ale schimbărilor climatice, managementul durabil al terenurilor, protecţia apelor internaţionale, reducerea poluanţilor organici persistenţi şi a poluanţilor chimici de interes global, dezvoltarea capacităţii. 3. Obiectivele GEF SGP sunt: Pentru componenta privind conservarea biodiversităţii: • Obiectiv 1: Îmbunătăţirea sustenabilităţii ariilor protejate şi a zonelor de conservare de interes comunitar, prin acţiuni ale comunităţii • Obiectiv 2: Integrarea conservării biodiversităţii şi utilizarea durabilă în producţie a peisajelor terestre şi marine, prin acţiuni şi iniţiative comunitare Pentru componenta privind schimbările climatice: • Obiectiv 3: Promovarea demonstrării, dezvoltării şi a transferului tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, la nivelul comunităţii • Obiectiv 4: Promovarea şi sprijinirea transportului eficient energetic şi cu emisii reduse de carbon, la nivelul comunităţii • Obiectiv 5: Suport pentru conservarea şi creşterea gradului de sechestrare a carbonului printr-o gestionare durabilă şi adaptată la schimbările climatice a folosirii terenurilor, a schimbării categoriilor de folosinţă şi a pădurilor Pentru componenta privind managementul durabil al terenurilor: • Obiectiv 6: Menţinerea sau îmbunătăţirea fluxului serviciilor furnizate de ecosistemele agricole şi de cele forestiere pentru a susţine traiul comunităţilor locale • Obiectiv 7: Reducerea, la nivelul comunităţii, a presiunilor exercitate de concurenţa/competiţia pentru folosirea terenurilor Pentru componenta privind apele internaţionale: • Obiectiv 8: Sprijinirea gestionării apelor transfrontaliere prin iniţiative comunitare Pentru componenta privind reducerea poluanţilor organici persistenţi (POPs) şi a poluanţilor chimici de interes global: • Obiectiv 9: Promovarea şi sprijinirea reducerii poluanţilor organici persistenţi (POPs) şi a poluanţilor chimici de interes global, la nivelul comunităţii Pentru componenta privind creşterea capacităţii societăţii civile: • Obiectiv 10: Creşterea şi întărirea capacităţii societăţii civile (în special a organizaţiilor comunitare) de a se angaja în procese consultative, de a gestiona cunoştinţele şi de a asigura un flux adecvat al informaţiilor, de a implementa instrucţiunile convenţiilor, precum şi de a monitoriza şi a evalua impactul asupra mediului şi tendinţele. Articolul IIContribuţia 1. MMP, în conformitate cu termenii şi condiţiile prezentului acord şi cu calendarul de plăţi stabilit în continuare, va contribui la PNUD cu o sumă care nu depăşeşte USD [500.000,00] şi care urmează să fie utilizată exclusiv pentru finanţarea GEF SGP, în perioada 2012-2014. Contribuţia va fi depusă în contul PNUD România deschis la Banca Română de Dezvoltare - Groupe Société Générale, cu codul IBAN RO02BRDE450SV03466804500. Transferul se va face pe baza solicitării scrise a PNUD, iar pentru tranşele 2 şi 3 solicitarea scrisă va fi însoţită de raportul privind cheltuirea tranşei anterioare. Eşalonarea plăţilor Suma 1. Semestrul I - 2012 200.000,00 USD 2. Semestrul I - 2013 150.000,00 USD 3. Semestrul I - 2014 150.000,00 USD PNUD, imediat după identificarea transferului, va confirma, în scris, primirea fondurilor. (Următoarele date vor fi incluse în cazul în care plăţile sunt făcute în altă monedă decât USD: Valoarea contribuţiei, în cazul în care este folosită altă monedă decât USD, va fi determinată aplicând rata operaţională de schimb a Organizaţiei Naţiunilor Unite, valabilă la data efectuării plăţii. În cazul în care vor surveni schimbări ale ratei operaţionale de schimb a Organizaţiei Naţiunilor Unite înainte de utilizarea completă a fondurilor respective de către PNUD, valoarea balanţei de fonduri existente la momentul respectiv va fi ajustată în consecinţă. Dacă în acest caz se vor înregistra pierderi în balanţa de fonduri, PNUD va informa MMP pentru a determina dacă acesta este în măsură să furnizeze finanţări suplimentare. În cazul în care astfel de finanţări nu vor fi disponibile, sprijinul acordat de PNUD Proiectului poate fi redus, suspendat sau anulat.) 2. După consultarea cu PNUD, MMP poate suspenda plăţile în caz de: a)abateri semnificative de la planurile şi bugetele convenite; b)neîndeplinire de către PNUD (GEF SGP) a obligaţiilor de raportare convenite la art. IV; c)dovadă a managementului financiar defectuos al Proiectului.MMP poate solicita rambursarea în totalitate sau parţială a fondurilor provenite din contribuţie, în măsura în care PNUD a reuşit să le recupereze de la partea neglijentă, în cazul în care fondurile se dovedesc a fi utilizate în mod abuziv sau contabilizate nesatisfăcător. Rambursarea trebuie să fie în conformitate cu regulile şi reglementările financiare ale PNUD. Înainte de reţinerea sau recuperarea plăţilor, PNUD şi MMP se consultă în scopul rezolvării problemei cu promptitudine. PNUD îşi rezervă dreptul de a reduce, a suspenda sau a înceta activităţile, la discreţia sa. Articolul IIIUtilizarea contribuţiei 1. Implementarea responsabilităţilor PNUD care decurg din acest acord şi din Documentul de proiect va depinde de primirea de către PNUD a contribuţiei MMP în concordanţă cu eşalonarea plăţilor prezentată în art. II paragraful 1. 2. Dacă sunt aşteptate sau realizate creşteri neprevăzute ale cheltuielilor sau obligaţiilor de plată (cauzate de inflaţie, fluctuaţia ratei de schimb sau de unele cheltuieli suplimentare neprevăzute), PNUD va prezenta către MMP, în timp util, o estimare suplimentară cuprinzând finanţarea viitoare necesară. 3. Dacă plăţile menţionate la art. II paragraful 1 nu sunt primite în concordanţă cu eşalonarea făcută sau dacă finanţarea suplimentară necesară conform paragrafului 2 de mai sus nu urmează a fi primită de la MMP ori din alte surse, PNUD poate reduce, suspenda sau înceta furnizarea asistenţei acordate Proiectului în cadrul acestui acord. Articolul IVAdministrare şi raportare 1. Pentru implementarea acestui acord, MMP va fi reprezentat de dna Alina Frim - director Direcţia biodiversităţii, iar PNUD (GEF SGP) de dna Tania Mihu, coordonator naţional GEF SGP. Toate comunicările referitoare la Proiect se vor derula între reprezentanţii menţionaţi mai sus, la următoarele adrese: Alina Frim Director Direcţia biodiversităţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Bd. Libertăţii nr. 12 Bucureşti tel.: 021 4089546 e-mail: alina.frim@mmediu.ro Tania Mihu Coordonator naţional GEF SGP Casa ONU Bd. Primăverii nr. 48A 011975 Bucureşti tel.: 021 2017827; 0727226290 e-mail: tania.mihu@undp.org 2. Reprezentanţii MMP şi PNUD (GEF SGP) vor avea consultări anuale pentru: a)a revizui progresul Proiectului; b)a discuta posibila revizuire a planurilor şi bugetelor; c)a discuta probleme de interes special pentru implementarea Proiectului.Prima întâlnire a reprezentanţilor părţilor va fi programată imediat după semnarea şi aprobarea tuturor documentelor Proiectului. Cu această ocazie se va stabili programul de lucru şi se vor preciza cerinţele concrete de raportare şi auditare. Minuta acestei prime întâlniri va deveni parte integrantă din prezentul acord. 3. Planul anual de lucru şi rapoartele de progres vor forma baza consultărilor anuale. 4. Administrarea Proiectului şi cheltuielile vor fi guvernate de reglementările şi regulile financiare ale PNUD (UNOPS - Biroul Naţiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte). Dacă pe parcursul executării Proiectului apar probleme care sunt considerate de către PNUD fundamentale, PNUD va informa şi se va consulta cu MMP. PNUD se va asigura că prezenta contribuţie a MMP se înregistrează în conturile PNUD şi va fi raportată împreună cu toate celelalte contribuţii non-core (alte resurse) de la MMP către PNUD. 5. PNUD (GEF SGP) trebuie să prezinte MMP rapoarte cu frecvenţa şi în formatul stabilite de comun acord în prima întâlnire dintre reprezentanţii părţilor, elaborate în conformitate cu procedurile contabile şi de raportare ale PNUD (UNOPS). 6. Dacă va fi necesar, datorită unor circumstanţe speciale, PNUD poate să furnizeze rapoarte mai frecvente, pe cheltuiala MMP. Natura specifică şi frecvenţa acestor rapoarte se va specifica, atunci când va fi cazul, într-o anexă la acest acord. 7. Acordul de cofinanţare dintre PNUD şi MMP se încheie în limbile română şi engleză. În caz de divergenţă în interpretare, versiunea în limba română va prevala. Articolul VEchipament Proprietatea asupra echipamentelor, consumabilelor şi a altor bunuri finanţate din contribuţie va aparţine PNUD (GEF SGP) pe durata implementării Proiectului. Problemele legate de transferul proprietăţii de către PNUD vor fi rezolvate în concordanţă cu prevederile şi procedurile relevante ale PNUD (UNOPS). Articolul VIManagement şi servicii de suport 1. În conformitate cu deciziile şi directivele Consiliului executiv al PNUD reflectate în politicile de recuperare a costurilor din alte surse, contribuţia va fi subiectul recuperării costurilor indirecte ale biroului central şi local al PNUD aferente furnizării serviciilor de management general (GMS). Pentru acoperirea GMS se va percepe un comision de 7% din valoarea contribuţiei. Toate costurile directe de implementare, inclusiv costurile entităţii executante sau ale partenerului de implementare, câtă vreme sunt fără echivoc legate de proiectele specifice finanţate de GEF SGP, vor fi identificate şi incluse în bugetul proiectelor, pe linii de buget corespunzătoare. 2. Totalul sumelor bugetate pentru Proiect, împreună cu costurile estimate a fi rambursate pentru serviciile de suport, nu va depăşi resursele totale disponibile prin acest acord împreună cu fondurile care vor fi disponibile pentru costurile Proiectului şi pentru costurile de suport din alte surse de finanţare. Articolul VIIAudit Aranjamentele pentru auditarea activităţilor Proiectului vor fi stabilite în prima şedinţă a reprezentanţilor părţilor. Articolul VIIIÎndeplinire, reziliere şi amendamente 1. PNUD va informa MMP atunci când toate activităţile legate de Proiect, definite în Documentul de proiect ataşat, au fost îndeplinite. 2. După ce au avut loc consultări între MMP şi PNUD şi cu condiţia ca plăţile deja primite, împreună cu alte fonduri disponibile pentru Proiect, să fie suficiente pentru a îndeplini toate angajamentele şi obligaţiile aferente implementării activităţilor Proiectului definite în Documentul de proiect ataşat, prezentul acord poate fi reziliat de către PNUD sau de către MMP. Acordul încetează a mai fi în vigoare în 30 (treizeci) de zile după ce oricare dintre părţi a notificat, în scris, cealaltă parte cu privire la decizia sa de a rezilia acordul. 3. Chiar şi după încheierea acestui acord, PNUD va continua să păstreze banii neutilizaţi până când toate obligaţiile financiare aferente implementării Proiectului până la acea dată au fost satisfăcute şi activităţile Proiectului s-au încheiat în ordine. 4. Orice plăţi care rămân neutilizate după ce aceste angajamente şi obligaţii au fost satisfăcute pot fi utilizate în beneficiul altor activităţi în cadrul Proiectului, pe baza acordului părţilor. 5. Acordul poate fi amendat prin schimb de scrisori între MMP şi PNUD (GEF SGP). Scrisorile schimbate în acest sens vor deveni parte integrantă din acest acord. Articolul IXIntrarea în vigoare Prezentul acord intră în vigoare în momentul semnării acestuia de către ambele părţi şi rămâne în vigoare până când toate obligaţiile care decurg din acesta, precum şi toate angajamentele şi datoriile aferente implementării Proiectului au fost îndeplinite. Considerarea acestor obligaţii îndeplinite se determină în cadrul consultărilor dintre părţi. Drept care noi, subsemnaţii, acţionând în numele instituţiilor pe care le reprezentăm, am semnat prezentul acord în 4 exemplare (două în limba română şi două în limba engleză). Pentru Ministerul Mediului şi Pădurilor, Lászlo Bórbély, ministrul mediului şi pădurilor Pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Yesim M. Oruc Kaya, reprezentant rezident a. i. ANEXA Nr. 1Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare DOCUMENT DE PROIECT

Scurtă descriere: Acest document de proiect însoţeşte acordul de cofinanţare încheiat între MMP şi PNUD şi stabileşte condiţiile operaţionale ale acordului, prin descrierea detaliată a activităţilor. Prezenta propunere se referă la cooperarea dintre MMP şi PNUD, conform acordului de cofinanţare încheiat pentru sprijinirea proiectelor ONG-urilor sau OC-urilor aprobate de Comitetul naţional de coordonare (CNC) a Programului de granturi mici al Fondului Global de Mediu (GEF SGP) în şedinţele de evaluare din cadrul celei de-a cincea faze operaţionale. Proiectele implementate de ONG-uri sau OC-uri vor contribui la creşterea capacităţii locale pentru a acţiona în domeniile conservării biodiversităţii, schimbărilor climatice, protecţiei apelor internaţionale, managementului durabil al terenurilor, reducerii-eliminării poluanţilor chimici de interes global, proiecte care contribuie în acelaşi timp la creşterea nivelului de trai şi la creşterea capacităţii la nivel organizaţional. Durata proiectului: ian. 2012-dec. 2014 Titlul proiectului: Realizarea de beneficii pentru mediul global prin acţiuni la nivelul comunităţilor, în cadrul unor proiecte implementate de ONG şi OC Cod proiect: 60947 Număr proiect: 78734 Dată început/sfârşit: 1 ian. 2012/31 dec. 2014 Management: NIM cu suport UNDP CO (implementare naţională cu suport PNUD)

Acordul MMP: Acordul PNUD: PARTEA IAnaliza situaţiei de bază România a devenit membră a Uniunii Europene în ianuarie 2007. Moştenirea socialistă de aproape 50 de ani a marcat România şi în perioada anilor de tranziţie. Reformele structurale şi schimbările instituţionale au fost întârziate. În anii 1990, instabilitatea macroeconomică a exacerbat scăderea nivelului de trai; în această perioadă, România a avut 3 crize economice majore, una în 1991-1993, a doua în 1997-1999 şi cea mai recentă a început în 2008 şi continuă încă. Comparativ cu alte ţări ale UE, România are un nivel mai scăzut al capitalului de mediu şi o stare mai degradată a mediului în multe dimensiuni, aşa cum este ilustrat de unii indicatori cum ar fi: accesul redus la surse de apă potabilă şi canalizare, precum şi eficienţa energetică redusă. MMP din România promovează o politică de mediu unitară, coerentă şi şi-a stabilit unele ţinte importante de atins, în concordanţă cu Strategia de dezvoltare durabilă a UE. În domeniul biodiversităţii, aderarea României a adus în Uniunea Europeană o contribuţie valoroasă de specii de plante şi animale, unele dintre ele endemice, care au devenit pe cale de dispariţie sau rare în alte părţi ale Europei. Deşi vegetaţia naturală ocupă zone din ce în ce mai reduse în zonele de câmpie, podişuri şi dealuri joase, există încă porţiuni mari de pământ în care intervenţia omului a fost minimă (regiunile de munte şi dealuri înalte, Delta Dunării, sistemele lagunare şi unele lunci ale râurilor). Compoziţia structurii ecologice a capitalului natural, în special părţile care funcţionează ca sisteme naturale sau seminaturale, prezintă un nivel relativ ridicat al diversităţii biologice şi al efectivelor de animale şi plante, dintre care unele sunt durabile. După 1990, datorită dificultăţilor generate de tranziţia ţării spre o economie de piaţă, s-a observat migraţia populaţiei către zonele rurale. Cultivarea pământului şi păşunatul cu metode tradiţionale, precum şi ecoturismul sunt în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, ca urmare a tranziţiei la economia de piaţă, presiunea asupra resurselor naturale este în creştere în mod semnificativ. În domeniul schimbărilor climatice, strategia României şi Planul de acţiune privind schimbările climatice pentru perioada 2005-2007 au prevăzut o serie de măsuri importante pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi pentru creşterea gradului de conştientizare al populaţiei. În continuare, obligaţiile României, în calitate de stat membru al UE, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada de după 2012 derivă din obiectivele politice care au fost convenite la nivel european privind reducerea până în 2020 a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 20% faţă de nivelul din 1990, creşterea cu 20%, în acest interval de timp, a ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie, sporirea eficienţei energetice cu 20% şi atingerea unei cote minime de 10% de biocombustibil în consumul total de combustibil în transporturi. În domeniul apelor internaţionale: 98% din teritoriul României este situat în bazinului hidrografic al Dunării de Jos. România deţine cea mai mare suprafaţă din bazinul Dunării (30%), cel mai lung sector al râului (1.076 km) şi Delta Dunării, a doua zonă umedă din Europa, după mărime. Un număr semnificativ de râuri traversează frontiera ţării, iar râurile Tisa, Prut şi Dunărea urmează o porţiune a frontierei. România deţine, de asemenea, o mare parte din ţărmul Mării Negre (228 km). Contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane este, în principal, rezultatul drenării necorespunzătoare şi al deversării fără preepurarea apelor uzate (din activităţi municipale şi industriale), precum şi al eliminării necorespunzătoare a deşeurilor solide şi a substanţelor periculoase din activităţi industriale şi miniere. O altă sursă importantă de poluare constă în gestionarea neadecvată a terenurilor agricole, respectiv utilizarea inadecvată a pesticidelor şi aplicării îngrăşămintelor, deversarea deşeurilor lichide de la ferme, despădurirea, scurgerile accelerate pe versanţi, care generează eroziune, scurgeri din fose septice. Pe parcursul ultimelor decenii, Marea Neagră a suferit daune majore de mediu, în principal datorită eroziunii costiere, eutrofizării, deversării apelor din canalizare insuficient tratate, introducerii speciilor exotice, managementului inadecvat al resurselor şi pierderii habitatului. Acestea au dus la un declin al diversităţii sale biologice şi la modificări ecologice pe termen lung. Accidentele şi deversările operaţionale în timpul manevrării tancurilor petroliere au provocat de multe ori poluare. Poluanţi organici persistenţi: România a interzis utilizarea majorităţii poluanţilor organici persistenţi (POPs) incluşi pe lista Convenţiei de la Stockholm, cu mulţi ani în urmă (1972 este considerat anul de referinţă). DDT a fost ultimul POP a cărui utilizare a fost interzisă în 1985. În prezent, principalele preocupări ale României în domeniu sunt produsele secundare (dioxinele şi furanii), precum şi PCB-urile. Degradarea terenurilor: În România, degradarea terenurilor, seceta şi deşertificarea sunt asociate cu particularităţile climatice, schimbările climatice (apariţia secetei severe pe parcursul ultimelor decenii) şi practicile nedurabile de utilizare a terenurilor. Înregistrări meteorologice de peste 100 de ani arată o tendinţă evidentă de deşertificare pentru cca. 3 milioane ha în partea de est a ţării (Dobrogea), în estul Munteniei şi sudul Moldovei, dintre care 2,8 milioane ha de teren agricol (20% din totalul fondului agricol al României). Zona afectată de secetă este chiar mai mare, acoperind întregul fond arabil al ţării, în timp ce zonele afectate de degradarea terenurilor/solului acoperă aproximativ jumătate din teritoriul naţional. Pentru a rezolva toate aceste probleme de mediu, se impune existenţa unui sistem public modern, transparent, eficient şi responsabil. În sectorul de mediu a fost efectuată o reformă instituţională şi în ultimii ani s-au efectuat multe schimbări instituţionale. MMP este în prezent confruntat cu provocarea de a se conforma cadrului legal european, precum şi de a pune în aplicare tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Deşi crearea unor noi structuri de management al mediului reprezintă un pas înainte foarte important, acestea trebuie să fie susţinute de un număr de programe de consolidare a capacităţii şi asistenţă tehnică. Organizaţiile nonguvernamentale (ONG) pot juca un rol important, contribuind la creşterea gradului de conştientizare şi dezvoltarea capacităţii la nivel local, pentru punerea în aplicare a cadrului legislativ şi a prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale în domeniu. ONG-urile pot contribui, de asemenea, la aplicarea celor mai bune practici (de exemplu, Codul bunelor practici agricole), prin implicarea comunităţilor locale în proiecte privind conservarea sustenabilă a biodiversităţii, schimbările climatice, protecţia apelor internaţionale, gestionarea durabilă a terenurilor, eliminarea poluanţilor chimici. Biroul naţional PNUD, prin intermediul GEF SGP, se poate angaja în sprijinirea Guvernului pentru creşterea gradului de conformare la standardele de mediu, iar instrumentele pentru a realiza acest lucru sunt, printre altele: campanii de instruire, de conştientizare, proiecte-pilot care implică atât autorităţile locale/centrale, cât şi comunităţile/cetăţenii. În acest fel se contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivului numărul 7 din Obiectivele de dezvoltare ale mileniului în România (Asigurarea sustenabilităţii mediului), şi anume ţinta 16: creşterea ratei de împădurire de la 27% la 35% până în 2040; ţinta 17: Creşterea ponderii suprafeţei ariilor protejate de la 2,56% în 1990 la 10% până în 2015; ţinta 18: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; ţinta 19: dublarea până în 2015 a proporţiei persoanelor cu acces durabil la apă potabilă. PARTEA a II-aStrategia Principii de proiectare şi considerente strategice Propunerea actuală se referă la cooperarea dintre MMP şi PNUD conform acordului de cofinanţare semnat de părţi. Cofinanţarea va fi folosită pentru a sprijini proiectele ONG-urilor şi OC-urilor, proiecte aprobate în cea de-a cincea fază operaţională, în şedinţa/şedinţele CNC a GEF SGP în perioada 2012-2014. Proiectele vor aborda tematicile de interes ale GEF şi MMP: „Conservarea biodiversităţii“, „Schimbări climatice“, „Ape internaţionale“, „Gestionarea durabilă a terenurilor“, „POPs şi poluanţi chimici“, „Dezvoltarea capacităţii“. (A se vedea partea a VI-a pentru mai multe detalii despre modul în care GEF SGP operează în România.) Procesul de acordare a granturilor parcurge următorii paşi:

Eşalonarea în timp a activităţilor de mai sus va fi stabilită de către reprezentanţii MMP şi PNUD, în prima lor şedinţă după semnarea acordului de cofinanţare şi în funcţie de schema de acordare a contribuţiei MMP, numărul mediu de proiecte aprobate într-o sesiune de evaluare, durata medie a proiectelor finanţate. În aceeaşi şedinţă vor fi stabilite toate detaliile referitoare la cerinţele de raportare şi audit. Sistemul general de implementare va adopta strategia globală şi pe cea naţională a PNUD/GEF SGP. Organismul de elaborare a politicilor şi de evaluare este Comitetul naţional de coordonare PNUD/GEF SGP (CNC). CNC va fi responsabil pentru stabilirea strategiei şi alegerea proiectelor, oferind suport tehnic şi asigurând supervizarea managementului programului. CNC este o structură independentă cu reprezentanţi de la ONGuri, sectorul public şi privat, mediul academic, sectorul de cercetare şi PNUD, asigurând expertiza, credibilitatea şi conducerea adecvată pentru o gestionare eficientă a programului. Reprezentanţii MMP sunt membri ai CNC, în calitatea lor de puncte focale pentru Convenţiile de la Rio. Mecanismul de revizuire a propunerilor de proiecte va urma schema GEF SGP existentă (vezi partea a VI-a). Criteriile, ghidurile de lucru şi politicile utilizate în prezent de către GEF SGP vor fi adoptate pentru punerea în aplicare a acordului. PNUD România va acorda suportul programatic şi de management general al GEF SGP. PNUD semnează memorandumul de acord (MdA) cu ONG-urile/OC-urile beneficiare şi facilitează plata tranşelor grantului. CN al GEF SGP conduce gestionarea implementării GEF SGP. Principalele sale sarcini includ: • sensibilizarea cu privire la obiectivele GEF SGP şi ale procedurilor în rândul părţilor interesate; • acordarea de asistenţă ONG-urilor şi OC-urilor în formularea propunerilor şi preselectarea acestora; • facilitarea activităţii CNC; • asigurarea implementării, monitorizării şi evaluării corecte şi durabile a GEF SGP; • menţinerea comunicării cu MMP. La nivel de proiect, un MdA va fi semnat între ONG-urile/ OCurile beneficiare şi PNUD reprezentat de reprezentantul rezident. ONG-urile/OC-urile cu proiecte aprobate vor primi direct fondurile în 3 tranşe, după cum este stipulat în respectivul MdA. Planurile de implementare şi monitorizare vor face parte din proiect, în scopuri de monitorizare şi evaluare. Fiecare organizaţie va prezenta două rapoarte narative şi financiare intermediare şi un raport financiar şi narativ final la sfârşitul proiectului. Obiectivele, rezultatele şi activităţile proiectului Cu contribuţia acordată de MMP, precum şi cu fonduri CORE, GEF SGP va sprijini implementarea proiectelor de protecţia mediului care contribuie, de asemenea, la creşterea bunăstării oamenilor şi la întărirea capacităţii comunităţilor. Proiectele eligibile pentru finanţare în cadrul GEF SGP sunt cele care: a)se încadrează în domeniile tematice ale GEF (conservarea biodiversităţii, schimbări climatice, ape internaţionale, managementul durabil al terenurilor, POPs şi dezvoltarea capacităţii) şi respectă priorităţile naţionale; b)contribuie la bunăstarea oamenilor şi la dezvoltarea durabilă; c)promovează dezvoltarea capacităţii umane şi contribuie la o mai bună conştientizare a problemelor de mediu; d)asigură implicarea comunităţilor locale în toate etapele proiectului, contribuind la creşterea capacităţii acestora.Proiectele finanţate din fonduri GEF SGP şi MMP vor contribui la realizarea următoarelor obiective şi rezultate:

PARTEA a III-aManagementul Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani. Proiectul va fi gestionat de către PNUD România şi executat prin intermediul biroului GEF SGP România în conformitate cu normele şi reglementările în vigoare. Biroul naţional PNUD şi GEF SGP România va fi responsabil pentru calitatea, promptitudinea şi eficienţa serviciilor pe care le furnizează şi pentru activităţile desfăşurate. PNUD va fi responsabil pentru implementarea de zi cu zi a proiectului şi realizarea la timp şi într-un mod verificabil a obiectivelor proiectului. Biroul GEF SGP România îşi va asuma responsabilitatea managementului de zi cu zi pentru implementarea proiectului şi a coordonării între organizaţiile partenere. Modalitatea convenită de transfer al fondurilor este prin biroul naţional PNUD. Astfel, plata se face de către MMP pentru PNUD România, în lei, în contul general al PNUD, aşa cum se specifică în acordul de cofinanţare, iar raportarea către MMP se va face de către biroul naţional al PNUD conform aceluiaşi document. PARTEA a IV-aMonitorizare şi evaluare Monitorizarea şi evaluarea proiectului vor fi efectuate în conformitate cu reglementările şi procedurile PNUD şi GEF SGP în vigoare. În conformitate cu mecanismul GEF SGP, monitorizarea şi evaluarea (M&E) vor fi efectuate pe 3 niveluri: proiect, program de ţară şi la nivel global. La nivel de proiect, M&E este un proces participativ, bazat pe monitorizare şi evaluare proprie, care implică o categorie largă de părţi interesate, inclusiv comunităţile locale. La nivelul programului de ţară, CN efectuează vizite de monitorizare a proiectelor, verifică şi aprobă rapoartele intermediare şi finale; membrii CNC pot, de asemenea, contribui la monitorizarea şi evaluarea la acest nivel. La nivel global, M&E se bazează pe informaţiile din ultimele două niveluri şi evaluează performanţa în raport cu obiectivele programului în ansamblu. Pentru M&E periodice la nivel de proiect, un reprezentant al MMP poate participa cu GEF SGP România la vizite de monitorizare. PNUD România va urma acelaşi ciclu de monitorizare pentru monitorizarea propunerii actuale. Biroul central şi local PNUD trebuie să furnizeze MMP toate rapoartele sau părţi ale rapoartelor menţionate la art. IV.5 din acordul de cofinanţare, întocmit în conformitate cu reglementările şi procedurile de raportare ale PNUD. Auditul cheltuielilor proiectului va fi realizat în conformitate cu cerinţele convenite de reprezentanţii PNUD şi MMP. PARTEA a V-aContextul legal Acest document de proiect va fi instrumentul menţionat ca atare în art. I din acordul de cofinanţare dintre MMP şi PNUD, semnat de către părţi la ........ 2011. PNUD acţionează în acest proiect ca agenţie de implementare a partenerului de implementare şi toate drepturile şi privilegiile referitoare la PNUD conform termenilor acordului de cofinanţare dintre MMP şi PNUD se extind mutatis mutandis la partenerul de implementare. Reprezentantul rezident al PNUD în România este autorizat să efectueze, în scris, următoarele tipuri de revizuire a acestui document de proiect, cu condiţia ca ceilalţi semnatari ai Documentului de proiect să nu aibă nicio obiecţie faţă de modificările propuse: • revizuirea sau adăugarea, la oricare dintre anexele Documentului de proiect; • revizuire care nu implică schimbări semnificative în obiectivele imediate, rezultatele sau activităţile proiectului, dar sunt cauzate de rearanjarea intrărilor deja convenite sau creşterea costurilor din cauza inflaţiei; • revizuiri anuale obligatorii, care reprogramează furnizarea informaţiilor stabilite în proiect sau cresc costurile de expertiză sau alte costuri din cauza inflaţiei sau iau în considerare flexibilitatea agenţiei în domeniul cheltuielilor. PARTEA a VI-aInformaţii privind Programul de granturi mici al Fondului Global de Mediu A. Fondul Global de Mediu şi programul său de granturi mici Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility - GEF) este un organism internaţional unic menit să asigure protecţia mediului la nivel global. Înfiinţat în 1991 de un grup de ţări în dezvoltare şi industrializate, GEF se adresează problemelor globale de mediu, şi anume: conservarea biodiversităţii, diminuarea efectelor schimbărilor climatice, poluarea apelor internaţionale, degradarea solului/ managementul durabil al terenurilor, poluarea din cauza poluanţilor organici persistenţi, diminuarea stratului de ozon. Lansat în 1992, GEF SGP sprijină activităţile organizaţiilor nonguvernamentale (ONG) şi organizaţiilor comunitare (OC) din ţările în curs de dezvoltare al căror scop este diminuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, protecţia apelor internaţionale, reducerea impactului poluanţilor organici persistenţi şi prevenirea degradării solului, generând în acelaşi timp mijloace de trai durabile. Finanţat de GEF ca program corporativ, GEF SGP este implementat de PNUD în numele a 3 agenţii de implementare GEF (UNEP - Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, UNDP - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi WB - Banca Mondială) şi executat de Biroul Naţiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte (UNOPS). Obiectivul de dezvoltare al GEF SGP este de a asigura beneficii de mediu la nivel global în domeniile: conservarea biodiversităţii, reducerea schimbărilor climatice, protecţia apelor internaţionale, prevenirea degradării solului şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi prin iniţiative şi acţiuni la nivel comunitar. GEF SGP completează finanţarea proiectelor GEF mari şi medii oferind ONG-urilor, comunităţilor locale şi altor organizaţii comunitare de bază o nişă de participare directă. În parteneriat cu aceste organizaţii locale, GEF SGP a demonstrat că, în ciuda fondurilor mici (maximum 50.000 USD pe proiect), comunităţile locale pot întreprinde activităţi care aduc o schimbare semnificativă în vieţile lor şi în mediul în care trăiesc. Scopul GEF SGP pentru a cincea fază operaţională este obţinerea de beneficii globale de mediu asigurate în domeniile de interes ale GEF, prin iniţiative şi acţiuni la nivel comunitar. În concordanţă cu această continuitate şi pentru concentrarea eforturilor programului pe perioada următoare, obiectivul pentru a cincea fază operaţională este: consolidarea, demonstrarea şi extinderea rezultatelor obţinute de GEF SGP în fazele operaţionale anterioare, menţinând în acelaşi timp mandatul şi standardele ridicate ale programului. Programul are următoarele rezultate: 1. o mai mare extindere a GEF SGP la nivel global, în special în vederea abordării problemelor globale de mediu în ţările vulnerabile; 2. programe naţionale care implementează portofolii de proiecte bine structurate care încorporează noi domenii de interes GEF şi priorităţi naţionale; 3. menţinerea şi consolidarea programelor naţionale existente în diferite ţări; 4. beneficiile locale şi globale ale GEF SGP demonstrate şi aplicate; 5. realizarea unei sustenabilităţi crescute la nivel de program şi proiect; 6. realizarea în întregime a GEF SGP ca program corporativ al GEF. Implementarea GEF SGP este descentralizată, cu conducere naţională, transparentă şi democratică, prin intermediul coordonatorilor naţionali şi al comitetelor naţionale de coordonare. Acordarea granturilor GEF SGP este reglementată de Strategia naţională a GEF SGP, bazată pe cadrul strategic global şi pe priorităţile naţionale de mediu. B. GEF SGP în România În România GEF SGP a fost lansat oficial în decembrie 2005. Cadrul instituţional pentru GEF SGP în România este descris pe scurt mai jos. Coordonatorul naţional (CN) deţine rolul central în coordonarea implementării programului la nivel de ţară. Printre principalele atribuţii ale CN se numără conştientizarea principalilor factori interesaţi cu privire la obiectivele şi procedurile GEF SGP, asigurarea de asistenţă ONG-urilor şi OC-urilor în formularea propunerilor de proiecte, preselecţia propunerilor de proiect, facilitarea activităţii CNC, îndrumarea ONG-urilor şi OC-urilor privind accesul la serviciile de asistenţă tehnică, asigurarea unei bune monitorizări şi evaluări a programului şi punerea bazelor în vederea asigurării durabilităţii programului. Comitetul naţional de coordonare (CNC) funcţionează pe bază de voluntariat şi este alcătuit din reprezentanţi din sectorul neguvernamental, din diferite instituţii guvernamentale, academice, ştiinţifice şi tehnice, precum şi din reprezentanţi ai PNUD. CNC asigură coordonarea generală a programului în România şi răspunde de selectarea proiectelor. Membrii CNC pot fi implicaţi şi în preselecţie, precum şi în monitorizarea şi evaluarea proiectelor. Biroul PNUD România asigură sprijin la nivel de programare şi gestionare a tuturor operaţiunilor GEF SGP. Punctul focal pentru probleme de mediu al PNUD este membru al CNC. Biroul PNUD România contribuie la monitorizarea activităţilor din cadrul programului, facilitează interacţiunea cu guvernul din ţara gazdă şi dezvoltă legături cu alte structuri financiare şi administrative din ţară pentru GEF SGP. Reprezentantul rezident al PNUD semnează memorandumurile de înţelegere (MoA) încheiate în numele UNOPS cu ONG-urile şi OC-urile care beneficiază de granturi. Biroul PNUD România facilitează şi plata granturilor. Echipa centrală de coordonare a GEF SGP (CPMT), cu sediul la New York, este responsabilă de gestionarea generală a programului şi asigură sprijinul necesar pentru programele din diferite ţări. Biroul Naţiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte (UNOPS), cu sediul la New York şi Copenhaga, asigură servicii de suport pentru derularea programului. Misiunea pe termen lung a GEF SGP în România este de a contribui la obţinerea unor beneficii de mediu globale cu ajutorul acţiunilor întreprinse la nivel de comunitate, prin proiectele implementate de ONG-uri şi OC-uri în vederea conservării biodiversităţii, a protejării apelor internaţionale, a reducerii probabilităţii efectelor negative ale schimbărilor climatice, a eliminării poluanţilor organici persistenţi şi a gestionării terenurilor în mod durabil. Pentru a fi eligibile pentru finanţare în cadrul GEF SGP, propunerile de proiecte trebuie să se încadreze în Strategia naţională a GEF SGP şi să îndeplinească criteriile de eligibilitate aprobate de CNC. În România, GEF SGP se adresează ONG-urilor consolidate, precum celor de nivel local, care lucrează pentru atingerea unor beneficii pentru mediu şi pentru comunitate. Programul se adresează şi OC-urilor înregistrate legal - ele fiind prezente mai ales în regiunile sărace şi dezavantajate din punct de vedere economic, de exemplu zone rurale, fostele regiuni monoindustriale în care ramura industrială respectivă a fost desfiinţată (zone miniere etc.). Implicarea persoanelor vulnerabile, cu accent pe femei şi tineri - în special în zonele rurale (greu accesibile) - este susţinută în proiectele GEF SGP. Accentul este pus pe proiecte care se adresează atât criteriilor GEF, priorităţilor naţionale de mediu, cât şi nevoilor comunităţii, şi care oferă rezultate durabile şi măsurabile după încheierea proiectului. Se acordă prioritate proiectelor care sunt multifuncţionale şi implică mai multe componente. Acestea ar putea fi (nu în exclusivitate)– îmbunătăţiri sau beneficii măsurabile/practice pentru mediul global sau facilitarea unor astfel de beneficii la o scară mai largă;– reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea traiului, în conformitate cu dezvoltarea durabilă (proiecte generatoare de venituri/proiecte de investiţii mici), dacă au legătură cu domeniile de interes GEF SGP;– participarea/implicarea comunităţii în designul, implementarea şi monitorizarea proiectului;– cooperarea cu diferitele părţi interesate: guvernarea centrală/locală, mediul academic şi instituţii de cercetare, sectorul privat, grupurile sociale, alte ONG-uri etc.;– dezvoltarea capacităţii: instruire, ateliere de lucru, seminare, manuale publicate şi distribuite etc.;– creşterea conştientizării: publicaţii, diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul mass-mediei, evenimente educaţionale etc.Se pune accent pe activităţile care leagă problemele de mediu de generarea de venituri sau de reducerea costurilor şi îmbunătăţesc nivelul de trai. Activitatea GEF SGP acoperă întregul teritoriu al ţării. GEF SGP România, în cei aproape 6 ani de activitate, a acordat până în prezent 81 de granturi, cu o valoare totală de peste 2,5 milioane USD. Realizările principale ale fazelor operaţionale anterioare includ: În domeniul biodiversităţii: 473 de specii de interes global protejate; 46 de specii de interes european protejate, 294.230,96 hectare de teren cu biodiversitate de importanţă globală protejate/gestionate durabil; 263 de inovaţii sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate; 10 politici naţionale şi 49 de politici locale documentate; 17 documentaţii/planuri de management pentru zone protejate, situri Natura 2000 nou-înfiinţate, elaborate; 24 de inventarieri ale biodiversităţii/habitatelor de lilieci realizate. În domeniul schimbărilor climatice: 7.210,9 tone de CO₂ redus sau evitat prin tehnologii eficiente energetic şi tehnologii care folosesc energii regenerabile sau prin aplicarea unor practici de transport durabil, 3 inovaţii sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate în 34 de proiecte, 7 politici locale informate, 2.205 dispozitive de colectare selectivă/reciclare a deşeurilor instalate; 43 de rute pentru biciclete, drumuri verzi, ecotrasee turistice, poteci tematice stabilite/marcate; 548 km trasee pentru biciclişti create; 16 puncte de informare turistice şi puncte de închiriere de biciclete; 664 de panouri de informare, marcaje instalate, rastele pentru biciclişti montate; 45.524 de copaci, puieţi, arbuşti plantaţi; 144 de corpuri de iluminat cu LED-uri instalate; 70 de proiecte demonstrative realizate. În domeniul managementului terenurilor degradate rezultatele programului sunt: două inovaţii sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate; o politică locală informată; 699,7 hectare de teren degradat reabilitat; 414.023,5 hectare de teren gestionate durabil. În domeniul apelor internaţionale: 984,6 hectare de ape internaţionale sau zone marine şi de coastă protejate/gestionate durabil; 68.400 kg de azot descărcat în ape internaţionale reduse; 4 politici locale informate; servicii de energie verde în valoare de 11.986 USD furnizate participanţilor şi/sau comunităţii în ansamblu, o inovaţie/tehnologie nouă dezvoltată. În domeniul POPs-urilor: 5 politici locale informate; două inovaţii/tehnologii noi dezvoltate; un plan pentru minimizarea deşeurilor medicale periculoase la nivelul spitalelor. În domeniul condiţiilor de trai: beneficii în valoare de 25.480 USD pentru participanţii la proiect şi/sau comunitatea în ansamblu, provenite din bunuri ale ecosistemelor produse durabil; 178.715 persoane, 14.766 de gospodării au beneficiat de proiectele SGP; o creştere medie de 2.054 USD în veniturile gospodăriilor din zona de intervenţie a proiectelor prin creşterea veniturilor sau reducerea costurilor ca urmare a proiectului SGP, 502 studii monografice/ştiinţifice realizate. În domeniul dezvoltarea capacităţii: 135 de OC-uri/ONG-uri au participat/au fost implicate în proiectele SGP; 13 OC-uri, ONGuri nou-înregistrate, 45.755 femei, peste 100 de comunităţi cu mai mult de 400.000 de locuitori au participat/au fost implicate în proiectele SGP; 5 mecanisme financiare inovatoare puse în aplicare; 40 de legături de sprijin stabilite cu guvernele/autorităţile locale, 6 etichete/certificări/standarde de calitate primite sau obţinute; 178 de traininguri cu aproape 4.000 de participanţi, 17 forumuri comunitare; 64 de campanii de sensibilizare; 6 dezbateri publice privind stoparea depozitării necontrolate a rumeguşului; 6 ateliere de lucru organizate cu 750 de participanţi, 16 campanii de monitorizare a delfinilor prinşi de pescari; 73 de conferinţe despre biodiversitate; 22 de persoane instruite ca ghizi turistici; 3 vizite de studiu privind turismul rural şi poluarea agricolă, 50 de locuri de muncă create în agroturism, ecoturism; 7 centre pentru produse locale, de colectare şi de prelucrare a laptelui, 25 de infrastructuri de vizitare şi informare, 4 festivaluri, târguri organizate; 118.236 materiale de promovare realizate; 100 de ghiduri turistice tipărite; 107 articole apărute în ziare, 67 de documentare, interviuri, ştiri difuzate la TV, radio; 32 website-uri create; 480 de exemplare de manuale pe educaţie ecologică „Ţinutul Zimbrului“ realizate; 17 hărţi create; 27 de produse de ecoturism create. Pentru a cincea fază operaţională programul va continua domeniile tematice de interes, pentru a demonstra impactul şi sustenabilitatea, şi va sprijini proiecte care realizează protecţia mediului, reducerea sărăciei şi dezvoltarea capacităţii locale. Toate zonele de interes GEF vor fi abordate de către GEF SGP România, în a cincea fază operaţională, cu prioritizări cuantificate prin stabilirea anuală a procentului din bugetul total alocat fiecărui domeniu.