STATUT Nr. 0 din 14
septembrie 2009
Academiei Romane
ACT EMIS DE:
ACADEMIA ROMANA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 617 din 14 septembrie 2009
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. -Academia Română, cel mai înalt for naţional de
consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, este continuatorul şi unicul
legatar al Societăţii Literare Române, înfiinţată în 1866, reorganizată în 1867
în Societatea Academică Română şi în 1879 în Academia Română. Academia Română reuneşte
personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii.
Art. 2. -Academia Română este o instituţie de interes
public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii
de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept
public şi independentă în lucrările sale de orice natură.
Art. 3. - Denumirea instituţiei, Academia Română,
conform Decretului-lege nr. 242/1938 şi Legii nr. 752/2001, este rezervată şi
sintagma nu poate fi folosită nici în denumiri compuse, de nicio instituţie sau
organizaţie, de orice fel.
Art. 4. - Academia Română are ca însemne sigla şi
drapelul. Sigla de formă circulară are în interiorul unui cerc efigia zeiţei
Minerva în culoarea aur vechi pe fond albastru, încadrată de numele instituţiei
ACADEMIA ROMÂNĂ înscris cu litere majuscule galbene, precum şi anul fondării
1866.
Art. 5. - (1) Academia Română este finanţată de la
bugetul de stat şi funcţionează autonom. Academia Română îşi administrează în
mod independent bunurile mobile şi imobile cu titlu de proprietate şi alte
bunuri dobândite potrivit legii. Academia Română poate primi sponsorizări,
donaţii, legate şi orice alte bunuri sau valori prin orice mod prevăzut de
lege, cu aprobarea Prezidiului ei, sau poate realiza venituri proprii conform
art. 9 alin. (2) din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Academiei Române, republicată.
(2) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit, se
completează şi se administrează în conformitate cu prevederile art. 4 şi 9 din
Legea nr. 752/2001, republicată, ţinându-se seama de completările şi
modificările ulterioare.
(3) Sediul central al Academiei Române este în
municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.
Art. 6. - (1) Academia Română are ca principale
obiective:
1. cultivarea şi promovarea ştiinţei şi culturii
naţionale şi universale;
2. cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii
române şi a istoriei naţionale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii
ale limbii române;
3. promovarea principiilor democratice şi etice şi
sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţele, artele şi literele
româneşti;
4. organizarea şi efectuarea de cercetări fundamentale
şi avansate, precum şi informarea şi documentarea ştiinţifică necesare
membrilor săi şi unităţilor proprii;
5. stimularea şi promovarea, în ştiinţă şi cultură, a
creaţiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de
susţinere a activităţii şi prin acordarea de premii;
6. decernarea de distincţii pentru realizări deosebite
în domeniul ştiinţei şi culturii, literelor şi artelor;
7. editarea de opere originale, inclusiv ale
clasicilor, precum şi de publicaţii periodice din domeniul ei de activitate;
8. organizarea de manifestări ştiinţifice şi culturale
naţionale şi internaţionale;
9. organizarea de activităţi de calificare profesională
superioară, cursuri postuniversitare, doctorate şi acordarea de titluri
ştiinţifice şi academice, în condiţiile legii;
10. acreditarea şi evaluarea institutelor şi centrelor
proprii;
11. înfiinţarea de centre de cercetare fundamentală
independente sau subordonate în cadrul institutelor existente, în condiţiile
legii;
12. acordarea de burse pe bază de concurs pentru
perfecţionarea în ţară sau în străinătate;
13. promovarea ştiinţei şi culturii româneşti pe plan
internaţional şi stimularea interacţiunii culturii româneşti cu alte culturi
prin încheierea de acorduri bilaterale şi colaborarea bi- şi multilaterală în
domeniul cercetării ştiinţifice cu academii şi instituţii ştiinţifice similare
din străinătate; afilierea la organizaţii internaţionale ştiinţifice şi
profesionale; promovarea valorilor în spaţiul european al cunoaşterii;
14. coordonarea centrelor culturale din Italia
(Accademia di România din Roma şi Casa Romena din Veneţia), inclusiv numirea directorilor;
15. coordonarea fundaţiilor proprii;
16. gestionarea de bunuri culturale din patrimoniul
naţional care se află în proprietatea sau administrarea sa, inclusiv
posibilitatea preluării donaţiilor membrilor decedaţi ai Academiei;
17. promovarea societăţii cunoaşterii bazate pe
ştiinţă, tehnologie şi protejarea mediului;
18. avizarea proiectelor de acte normative privind
domeniile de activitate ale Academiei Române;
19. iniţierea şi elaborarea de proiecte de acte
normative din domeniile sale de activitate, care se supun spre aprobarea
Guvernului;
20. elaborarea de studii, analize, recomandări,
evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia Prezidenţială, Parlament,
Guvern şi alte instituţii naţionale - la cerere sau din iniţiativă proprie - cu
privire la politica naţională în domeniul ştiinţei, literelor şi artelor în
România şi la marile probleme ale ţării, inclusiv relaţia cu Uniunea Europeană.
(2) Academia Română îndeplineşte şi alte atribuţii din
domeniile sale de activitate stabilite prin lege sau prezentul statut.
CAPITOLUL II
Membrii Academiei Române
Art. 7. - (1) Academia Română se compune din membri
titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri post-mortem.
(2) Numărul maxim de membri titulari şi membri
corespondenţi ai Academiei Române - stabilit prin lege - este de 181, iar cel
al membrilor de onoare este de 135, din care cel mult 40 din ţară.
(3) Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul
membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române, urmărindu-se totodată
buna funcţionare a secţiilor şi o repartizare echilibrată a numărului de membri
din cadrul acestora.
Art. 8. - (1) Membrii Academiei Române sunt aleşi pe
viaţă.
(2) Membrii corespondenţi vor fi propuşi dintre
personalităţile cu activitate de creaţie de mare valoare, apreciată după
impactul asupra domeniului de care aparţin.
(3) Titularizarea se va face pe baza aceloraşi criterii
folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare şi
rezultatele obţinute după primirea în Academia Română, inclusiv activităţile
desfăşurate în cadrul acesteia.
(4) Membrii titulari şi membrii corespondenţi sunt
cetăţeni români aleşi dintre personalităţile consacrate pentru realizări
deosebite în domeniile ştiinţelor, literelor sau artelor, recunoscute în ţară
şi în străinătate. Ei trebuie să respecte Statutul Academiei Române şi să aibă
o înaltă ţinută morală.
(5) Membrii de onoare sunt cetăţeni români sau străini
care s-au distins prin realizări deosebite în domeniile ştiinţelor, literelor
sau artelor şi cetăţeni români, personalităţi de seamă ale naţiunii sau
personalităţi care susţin dezvoltarea activităţii Academiei Române.
(6) Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică
în stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea ca
membri ai Academiei Române în perioada exercitării mandatului.
Art. 9. - (1) Propunerile pentru membri corespondenţi,
prin referate de susţinere, pot fi făcute de către membrii titulari şi
corespondenţi ai Academiei Române sau de către instituţii de învăţământ, de
cercetare şi de cultură dintre personalităţi din domeniile culturii şi ştiinţei
; propunerile se adresează secţiilor ştiinţifice de specialitate/care le
discută şi, după caz, le adoptă sau le resping, în condiţiile cvorumului, cu
majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari şi corespondenţi ai
secţiei.
(2) Fiecare propunere trebuie însoţită de un dosar
cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale
candidatului, câteva lucrări reprezentative şi o prezentare a impactului operei
ştiinţifice, literare sau artistice a celui propus.
(3) Propunerile pentru membri titulari se fac de către
membrii titulari ai secţiei prin vot secret din rândul membrilor ei
corespondenţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 8 alin. (3) şi (4).
(4) Propunerile pentru membri de onoare se fac de către
secţii sau de către Prezidiu.
(5) Biroul Prezidiului examinează propunerile secţiilor
din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut şi
prezintă concluziile sale Prezidiului.
(6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile
prezentate de secţii Biroului Prezidiului şi dă un aviz consultativ, rezultat
prin vot, pe care îl comunică Adunării Generale. Pentru membrii corespondenţi,
înainte de discutarea în Adunarea Generală se va publica în revista
„Academica" recomandarea conţinând şi elemente din curriculum vitae al
candidaţilor.
(7) După ce propunerile au fost avizate de Prezidiu,
dosarele candidaţilor se depun cu cel puţin 25 de zile înainte la Cancelaria
Academiei Române şi o prezentare se afişează pe site cu cel puţin 15 zile
înaintea Adunării Generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea
propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii
Academiei Române.
(8) Propunerile de membri corespondenţi şi de onoare nu
pot fi supuse Adunării Generale decât după primirea consimţământului scris al
candidaţilor.
(9) Adunarea Generală îşi constituie cvorumul din
jumătate plus unul dintre membrii votanţi. Aceştia sunt: membrii titulari
pentru alegerea membrilor titulari , membrii titulari şi corespondenţi pentru
alegerea membrilor corespondenţi, membrii titulari, corespondenţi şi de onoare
pentru alegerea membrilor de onoare.
(10) Alegerea este validată prin votul secret a cel
puţin două treimi dintre membrii votanţi prezenţi.
Art. 10. - (1) Membrii titulari, corespondenţi şi de
onoare au dreptul de a participa la şedinţele secţiei de specialitate, ale
filialelor din care fac parte şi la adunările generale şi de a-şi expune opiniile
asupra problemelor discutate iar, în condiţiile prezentului statut, au drept de
participare la vot şi la luarea deciziilor.
(2) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii
de onoare, desemnaţi de secţie, sunt membri de drept ai consiliilor ştiinţifice
în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnaţi
directori onorifici ai acestor unităţi.
(3) Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul
de academician.
(4) Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un
discurs de recepţie urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular.
(5) Membrii Academiei Române vor purta insigna, iar în
adunările generale stabilite de Prezidiu, vestimentaţia academică tradiţională.
(6) La acceptarea candidaturii pentru primirea în
Academia Română, membrii citesc şi semnează declaraţia de loialitate faţă de
valorile morale şi spirituale ale Academiei.
(7) Membrii Academiei Române primesc indemnizaţii
lunare, stabilite prin lege.
(8) Academia Română asigură membrilor ei gratuitatea în
călătoriile pe căile ferate române, cu orice categorie de tren clasa I.
(9) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii
de onoare primesc gratuit publicaţii ale Academiei Române, din specialitatea
lor.
(10) Membrii Academiei Române beneficiază de drepturile
prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului
încadrat pe funcţii similare acestora, în ceea ce priveşte plata drepturilor de
călătorie în ţară şi în străinătate pentru deplasări în interes de serviciu în
ţară sau peste hotare.
(11) Membrii Academiei Române au dreptul de a interpela
conducerea Academiei, a secţiilor de specialitate şi a filialelor, în Adunarea
Generală, asupra unor probleme de interes pentru Academia Română.
(12) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii urmaşi
aflaţi în întreţinere ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare, cu
domiciliul în România, beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil,
conform legii.
Art. 11. - (1) Membrii titulari şi membrii
corespondenţi ai Academiei Române, precum şi membrii de onoare cu domiciliul în
România au datoria de a participa la şedinţele secţiei şi filialei din care fac
parte şi la adunările generale şi de a se implica în întreaga viaţă academică.
Eventuale absenţe trebuie anunţate, după caz, conducerii Academiei Române,
filialei sau secţiei.
(2) Anual, membrii Academiei Române prezintă secţiilor
din care fac parte informări asupra activităţii lor.
Art. 12. - Membrii titulari sau corespondenţi pot fi
trecuţi, la cererea lor, de către Adunarea Generală în rândul membrilor de
onoare ai Academiei Române.
CAPITOLUL III
Organizarea Academiei Române
Art. 13. - (1) Academia Română este organizată în
secţii de specialitate şi are filiale la Cluj-Napoca, laşi şi Timişoara.
(2) Academia Română are unităţi proprii de cercetare,
aflate în subordine directă sau sub egidă.
(3) Activitatea ştiinţifică a Academiei Române se
realizează prin secţiile de specialitate, institute şi centre de cercetare,
precum şi prin intermediul unor comitete naţionale, comisii de specialitate şi
colective de lucru cu caracter consultativ, formate din membri ai Academiei
Române şi alte personalităţi din domeniul ştiinţei si culturii, conform art. 12
din Legea nr. 752/2001, republicată.
(4) Patrimoniul Academiei Române, prevăzut la art. 4
din Legea nr. 752/2001, republicată, este gestionat prin structuri proprii din
aparatul central, iar patrimoniul agrosilvic este administrat prin Fundaţia
„Patrimoniu" a Academiei Române, conform statutului acesteia şi
regulamentului privind patrimoniul Academ|ei Române.
(5) In subordinea Academiei Române funcţionează
Biblioteca Academiei Române, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125,
sectorul 1, Editura Academiei Romane, Casa Oamenilor de Ştiinţă, Clubul
Oamenilor de Ştiinţă, Revista „Academica" şi Fundaţia „Patrimoniu",
cu sediul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5.
(6) Sub supravegherea şi controlul Academiei Române
funcţionează potrivit statutelor şi „actului de fundaţiune" Fundaţia
testamentară a Familiei Mehachem H. Elias, cu sediul în Bucureşti, str. Georges
Clemenceau nr. 1, sectorul 1.
(7) In subordinea şi administrarea Academiei Române
funcţionează Spitalul „Elias," unitate sanitară cu personalitate juridică,
cu sediul în Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 17, sectorul 1, şi Centrul Medical de
Diagnostic, TratamentÂmbulatoriu şi Medicina Preventivă, cu sediul în str.
Washington nr. 8-10, sectorul 1.
(8) Sub egida Academiei Române funcţionează:
- Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), fundaţie
de utilitate publica, cu sediul în str. Dem I. Dobrescu nr. 11, sectorul 1,
Bucureşti;
- Fundaţia Europeană Titulescu, cu sediul în bd.
Kiseleff nr. 47, sectorul 1, Bucureşti;
- Fundaţia „Horia Hulubei";
- Centrul de cercetări juridice fundamentale al
Universităţii din Craiova, precum şi alte entităţi, care vor beneficia de acest
statut.^
(9) In cadrul Academiei Române funcţionează un Consiliu
de Coordonare al Cercetării Ştiinţifice (CCCŞ), subordonat Prezidiului
Academiei Române, care colaborează cu secţiile de specialitate pentru
monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor şi proiectelor.
(10) Structura şi regulamentul de funcţionare ale CCCŞ
sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române şi aprobate de Adunarea Generală.
(11) In cadrul CCCŞ funcţionează un colectiv de specialişti
pentru promovarea proiectelor şi programelor ştiinţifice internaţionale.
(12) CCCŞ împreună cu secţiile de specialitate prezintă
periodic rapoarte privind stadiul cercetării ştiinţifice şi al evaluării
cercetătorilor ştiinţifici din Academia Română.
(13) Academia Română are un compartiment care
organizează şi coordonează activitatea de calificare profesională superioară
prin cursuri postuniversitare, doctorate şi stagii postdoctorale. Calitatea de
conducător de doctorat şi titlul ştiinţific de doctor se acordă în condiţiile
legii.
(14) Pentru asigurarea desfăşurării întregii
activităţi, precum şi pentru administrarea şi gestionarea bunurilor sale,
Academia Română dispune de un aparat de lucru propriu. Activităţile economice
şi tehnico-administrative sunt conduse de un director general, subordonat
secretarului general.
a. Secţii
Art. 14. - (1) Academia Română are următoarele secţii:
I. Secţia de filologie şi literatură
II. Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie
III. Secţia de ştiinţe matematice
IV. Secţia de ştiinţe fizice
V. Secţia de ştiinţe chimice
VI. Secţia de ştiinţe biologice
VII. Secţia de ştiinţe geonomice
VIII. Secţia de ştiinţe tehnice
IX. Secţia de ştiinţe agricole şi silvice
X. Secţia de ştiinţe medicale
XI. Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie
XII. Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi
pedagogie
XIII. Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual
XIV Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
(2) Secţiile sunt coordonate de un vicepreşedinte al
Academiei Române.
Art. 15. - Secţiile Academiei Române au următoarele
atribuţii şi responsabilităţi:
a) stabilesc proiectele de cercetare, organizează şi
îndrumă cercetarea ştiinţifică din profilul său; au autonomie în ceea ce
priveşte lucrările lor de specialitate;
b) se întrunesc periodic, cel puţin o dată pe
trimestru, şi dezbat în principal probleme ştiinţifice, precum şi orice alte
chestiuni care interesează activitatea secţiei, luând hotărâri prin consens sau
prin vot, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă de voturi;
c) primesc anual informări din partea membrilor secţiei
cu privire la activitatea desfăşurată;
d) propun înfiinţarea de unităţi de cercetare, comitete
naţionale, comisii de specialitate şi colective de lucru ale Academiei Române
în profilul de specialitate şi le coordonează activitatea;
e) coordonează activitatea unităţilor de cercetare ale
Academiei Române din profilul secţiei, îndrumă, supraveghează şi controlează
activitatea fiecărei unităţi de cercetare din subordine, adoptând măsurile de
rigoare pentru buna funcţionare a acestor unităţi şi urmăresc modul în care se
realizează programele lor de cercetare, precum şi viaţa ştiinţifică internă a
institutelor;
f) realizează anual analiza activităţii membrilor lor
şi evaluarea institutelor din subordine;
g) participă la alcătuirea programelor de proiecte
fundamentale şi prioritare ale Academiei Române, precum şi la monitorizarea
realizării lor;
h) coordonează alcătuirea programelor de activitate ale
unităţilor de cercetare din subordine, le analizează şi le propune spre
aprobare Adunării Generale şi urmăresc realizarea acestora;
i) numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului
de director, o avizează pe aceea pentru director adjunct sau secretar
ştiinţific de institut sau centru de cercetare şi avizează componenţa
comisiilor de concurs pentru posturile de cercetător principal II şi I;
j) confirmă rezultatele concursurilor pentru ocuparea
funcţiilor de conducere şi a posturilor de cercetare din unităţile de
specialitate;
k) colaborează cu filialele la rezolvarea problemelor
unităţilor de cercetare din zona de competenţă a acestora;
l) organizează manifestări ştiinţifice zonale,
naţionale şi internaţionale (cele din urmă cu aprobarea Academiei Române);
m) avizează, în condiţiile legii, participarea la
manifestările ştiinţifice internaţionale din profilul secţiei şi analizează
eficienţa deplasărilor;
n) propun afilierea Academiei Române la organisme
internaţionale de specialitate şi păstrează legătura cu acestea, pe linie
ştiinţifică;
o) asigură, în condiţiile legii şi ale regulamentului
intern, organizarea doctoratului în Academia Română, întreaga activitate pentru
acordarea titlurilor ştiinţifice în Academia Română, stabilesc comisii de
concurs pentru admitere la doctorat, propun conducători ştiinţifici, fac
propuneri de decernare de titluri etc. în profilul lor de preocupări;
p) selectează şi propun lucrările de valoare pentru a
fi distinse cu premiile anuale ale Academiei Române, în conformitate cu
regulamentul decernării premiilor Academiei Române;
q) analizează modul cum se realizează prevederile din
acordurile încheiate de Academia Română cu instituţii similare din alte ţări,
în ramura ştiinţifică de profil a secţiei;
r) coordonează activitatea comitetelor de redacţie ale
periodicelor Academiei Române a căror editare este în atribuţiile acestora;
propun Prezidiului componenţa comitetelor de redacţie;
s) avizează proiectul planului de apariţii al Editurii
Academiei Române şi ordinea de prioritate în profilul lor de preocupări;
ş) analizează şi avizează ofertele şi manuscrisele
lucrărilor din profilul secţiei, altele decât cele din publicaţiile periodice,
ce urmează a fi publicate de Editura Academiei Române.
Art. 16. - (1) Fiecare secţie ia hotărâri, în
condiţiile cvorumului, exceptând alegerea membrilor Academiei Române, prevăzută
în art. 9 alin. (9), cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari şi
corespondenţi, inclusiv pentru alegerea preşedintelui secţiei, când votează şi
membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru
propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.
(2) Alegerea de noi membri se face prin vot secret şi
se adoptă în condiţiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor
prezenţi cu drept de vot, conform prezentului statut. Votul se exprimă direct
sau în cazuri speciale, prin corespondenţă, cu asigurarea confidenţialităţii.
Art. 17. - (1) Fiecare secţie a Academiei Române este
condusă de un preşedinte, ales prin vot secret dintre membrii titulari, pe o
perioadă de 4 ani.
(2) Secţia îşi constituie un birou format din
preşedintele secţiei şi 2 membri ai secţiei, aleşi, de asemenea, prin vot
secret. După caz, preşedintele sau biroul rezolvă problemele secţiei între două
şedinţe ale acesteia.
(3) Activitatea curentă a secţiei este asigurată de un
secretar ştiinţific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs conform
prevederilor legale şi care primeşte sarcini şi răspunde de activitatea sa în
faţa preşedintelui secţiei.
(4) In cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei
se asigură de către un membru al biroului delegat de preşedinte; în cazul unei
absenţe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui noii
preşedinte.
(5) In situaţiile în care este imposibilă alegerea unui
preşedinte membru titular al Academiei Române, conducerea secţiei poate fi
asigurată, prin delegaţie, de un membru corespondent numit de Prezidiu pe o
perioadă de până la un an.
(6) După încetarea mandatului, preşedinţilor de secţii
şi de filiale li se poate acorda, de către Prezidiu, titlul de preşedinte de
onoare.
Art. 18. - Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi
controlează întreaga activitate a secţiei. In acest scop, are următoarele
atribuţii:
a) reprezintă secţia în toate relaţiile ei şi rezolvă
problemele curente;
b) convoacă şi conduce şedinţele secţiei;
c) ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în
aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor;
d) informează membrii secţiei asupra activităţii sale
sau a biroului secţiei şi supune aprobării, după caz, Biroului Prezidiului hotărârile
luate în cadrul secţiei;
e) informează membrii secţiei asupra hotărârilor luate
de Prezidiul Academiei Române şi ia măsurile necesare în vederea executării lor
în cadrul secţiei;
f) prezintă anual Prezidiului Academiei Române
informări asupra activităţii secţiei şi a unităţilor de cercetare subordonate.
Art. 19. - Discuţiile din şedinţele secţiilor şi ale
filialelor se consemnează în prbcese-verbale detaliate, care se citesc la
deschiderea şedinţelor următoare şi se semnează de toţi membrii participanţi.
Procesele-verbale ale şedinţelor secţiilor şi filialelor, precum şi toate
celelalte acte care privesc secţia şi filiala se păstrează în arhivele acestora
timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române.
b. Filiale
Art. 20. - Filiala Academiei Române este o unitate cu
personalitate juridică, înfiinţată prin hotărâre a Adunării Generale, şi
reprezintă forma de organizare teritorială a activităţii Academiei Române,
reunind toţi membrii din teritoriu. Pentru desfăşurarea activităţii sale,
filială dispune de un aparat tehnico-administrativ.
Art. 21. - Filiala Academiei Române:
1. asigură, cel puţin o dată pe lună, întrunirea
membrilor pentru a se dezbate probleme ştiinţifice, precum şi orice alte
chestiuni care interesează activitatea filialei;
2. coordonează repartizarea fondurilor bugetare ori a
celor din venituri proprii şi a personalului între unităţile filialei şi
asigură activitatea tehnico-administrativă;
3. coordonează şi evaluează, aplicând criterii comune
cu ale secţiilor de profil şi m colaborare cu ele, activitatea ştiinţifică a
unităţilor Academiei Române din zonă;
4. organizează manifestări ştiinţifice cu participare
naţională şi internaţională;
5. gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă,
în conformitate cu dispoziţiile Prezidiului Academiei Române;
6. ia hotărâri în condiţiile cvorumului cu jumătate
plus unu din numărul membrilor săi.
Art. 22. - (1) Filiala este condusă de un preşedinte,
membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot secret de către
adunarea membrilor filialei pe o perioadă de 4 ani; în situaţiile în care nu
este posibilă alegerea unui membru titular, Prezidiul numeşte un preşedinte,
prin delegaţie, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenţi.
Retribuţia preşedintelui filialei se stabileşte de Biroul Prezidiului, la
nivelul unui cercetător ştiinţific de gradul I, cu acordarea indemnizaţiei de
conducere (50%).
(2) Filiala îşi constituie, din cadrul membrilor săi,
un birou de conducere format din: preşedintele filialei, un secretar şi 1-3
membri, aleşi prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul
adunării membrilor filialei.
Art. 23. - Preşedintele filialei are următoarele
atribuţii:
a) reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă
problemele curente;
b) asigură legătura dintre Academia Română şi filială;
c) convoacă şi conduce şedinţele filialei şi ale
biroului filialei;
d) ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor
luate în aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor;
e) prezintă anual Prezidiului Academiei Române dări de
seamă asupra activităţii filialei;
f) emite decizii, acordă premii etc, conform
dispoziţiilor legale în vigoare şi prevederilor Statutului Academiei Române, în
aria sa de competenţă;
g) coordonează activitatea personalului administrativ
al filialei.
c. Comitete, comisii şi colective de lucru
Art. 24. - (1) Pentru reprezentarea la nivel naţional a
unor domenii de activitate ştiinţifică, pentru afilierea la uniunile
ştiinţifice internaţionale şi pentru coordonarea de colaborări la programe
ştiinţifice internaţionale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete
naţionale. Comitetele naţionale sunt subordonate Prezidiului ori secţiilor de
specialitate.
(2) Pentru coordonarea şi stimularea cercetării ştiinţifice
în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în
domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii şi colective de lucru
permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secţiilor
de specialitate, filialelor sau Prezidiului.
(3) Comitetele, comisiile şi colectivele de lucru ale
Academiei Române se înfiinţează prin hotărâri ale Prezidiului.
(4) Ele se compun dintr-un preşedinte - de preferinţă
membru al Academiei Române - şi un număr de membri specialişti, din structura
Academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de Prezidiu, la
propunerile secţiilor.
(5) Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de
Prezidiul Academiei Române sau de secţiile corespunzătoare. In aceleaşi condiţii,
ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obţinute.
Art. 25. - Preşedinţii organismelor menţionate la art.
24 au următoarele atribuţii:
1. asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei
Române sau ale secţiilor de specialitate;
2. răspund de buna organizare şi îndrumare a
activităţii;
3. asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei
Române sau cu secţiile de specialitate;
4. hotărăsc convocarea şedinţelor.
Art. 26. -Academia Română asigură desfăşurarea
activităţii organismelor sale prin:
- îndeplinirea obligaţiilor financiare către
organizaţiile internaţionale la care acestea sunt afiliate, în limita
fondurilor anuale alocate în acest sens şi aprobate de către Prezidiu;
- punerea la dispoziţie - prin intermediul Prezidiului
ori, după caz, al secţiilor - a elementelor necesare activităţii (spaţiu,
mobilier, echipamente etc).
d. Aparatul de lucru
Art. 27. - (1) Academia Română are un aparat de lucru
propriu, încadrat cu personal ştiinţific de specialitate, personal tehnic,
economic, juridic şi administrativ, care îndeplineşte, sub conducerea
secretarului general, următoarele funcţii:
a) recuperează, administrează şi gestionează, după caz
şi în colaborare cu Fundaţia „Patrimoniu", sub coordonarea secretarului
general, patrimoniul Academiei Române;
b) proiectează şi propune spre aprobare bugetul anual
al Academiei Române;
c) asigură gestionarea bugetului Academiei Române
pentru fondurile bugetare şi extrabugetare, conform repartizării lor de către
Biroul Prezidiului;
d) asigură desfăşurarea şi dezvoltarea relaţiilor
externe cu academiile similare din străinătate, cu organizaţii şi instituţii
ştiinţifice;
e) asigură legătura cu unităţile subordonate.
(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se
aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului
din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de
organizare şi funcţionare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române.
(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei
Române asigură evidenţa şi păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor
privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale
mobile şi imobile.
Art. 28. - Aparatul de lucru al Academiei Române se
structurează pe cancelarii, direcţii, servicii şi compartimente funcţionale.
Art. 29. -In termen de 60 de zile de la publicarea
Statutului Academiei Române în Monitorul Oficial al României, Partea I, noul
regulament de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de lucru, adaptat
la prevederile legii şi ale statutului, conform art. 19 din Legea nr. 752/2001,
republicată, va fi prezentat Prezidiului Academiei Române, spre discutare şi
aprobare.
CAPITOLUL IV
Conducerea Academiei Române
Art. 30. - (1) Organul suprem de conducere al Academiei
Române este Adunarea Generală. Ea constituie un corp unic şi este formată din
membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei
Române.
(2) Cvorumul Adunării Generale este constituit din
jumătate plus unu dintre membrii săi, cu excepţia membrilor de onoare străini.
Exceptând situaţia prevăzută la art. 7 alin. (10), art. 38 alin. (2) şi art. 65
alin. (4), Adunarea Generală ia hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor
prezenţi.
(3) Adunarea Generală se întruneşte în sesiuni ordinare
de 4 ori pe an şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie;
convocarea se face de către preşedinte, la iniţiativa Prezidiului sau la
cererea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.
(4) Adunările generale pot fi publice, cu aprobarea
Prezidiului Academiei Române.
Art. 31. -Adunarea Generală are ca principale
atribuţii:
a) stabileşte liniile directoare ale întregii
activităţi a Academiei Române;
b) aprobă Statutul Academiei Române şi proiecte de acte
normative care privesc Academia Română;
c) aprobă repartizarea pe secţii a numărului total de
membri titulari şi corespondenţi;
d) alege membrii Academiei Române;
e) alege, dintre membrii titulari, preşedintele, 4
vicepreşedinţi şi secretarul general ai Academiei Române, care alcătuiesc
Biroul Prezidiului; 2 dintre aceştia vor reprezenta domeniul umanist;
f) ia hotărâri sau validează decizii ale Prezidiului
referitoare la patrimoniul Academiei Române;
g) aprobă darea de seamă anuală, programele de cercetare
proprii, evaluarea unităţilor proprii şi planul de activitate pe anul următor,
cu proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;
h) aprobă darea de seamă, bugetul devenituri şi
cheltuieli, statutele şi regulamentele de funcţionare, programul de activităţi
ale fundaţiilor Academiei Române;
i) constituie grupuri de lucru pentru rezolvarea unor
probleme legate de activitatea Academiei Române; grupurile de lucru prezintă
concluziile lor Biroului Prezidiului ori, după caz, Prezidiului sau Adunării
Generale;
j) decernează, în şedinţe solemne, premiile anuale.
Art. 32. - (1) Inainte de deschiderea Adunării
Generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezenţă.
(2) Şedinţele se deschid de preşedinte sau, în absenţa
acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi.
(3) După deschiderea şedinţei, preşedintele sau
vicepreşedintele care îl înlocuieşte dă citire ordinii de zi şi o supune
discuţiei şi votului membrilor prezenţi; acordă cuvântul, pune întrebări pentru
clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuţiile, formulează propunerile
ce se supun la vot şi anunţă rezultatul votului.
(4) Discuţiile se vor purta în mod academic, în
spiritul respectului reciproc. Cei care iau cuvântul se adresează
conducătorului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridicarea
tonului şi expresiile violente.
(5) Conducătorul şedinţei are dreptul de a interveni
când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută, de a chema la ordine şi
de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfăşurare a
discuţiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru
aceasta acordul Adunării Generale.
(6) Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a
lua parte la discuţii.
Art. 33.-Adunarea Generală a Academiei Române alege din
rândurile sale un consiliu de onoare, format din 5 membri, care analizează şi
mediază eventualele situaţii conflictuale care pot interveni întfe membrii
Academiei Române sau care afectează principiile morale promovate de Academia
Română. Comitetul de onoare prezintă în faţa Adunării Generale rezultatul
analizei efectuate. Adunarea Generală proximă hotărăşte măsurile adecvate
pentru rezolvare. Consiliul de onoare se poate autosesiza în cazul unor fapte
care afectează imaginea Academiei Române.
Art. 34. - (1) Intre două întruniri ale Adunării
Generale, organul de conducere al Academiei Române este Prezidiul.
(2) Prezidiul Academiei Române este format din
preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei şi preşedinţii
secţiilor şi ai filialelor.
(3) Prezidiul este statutar constituit în prezenţa a
două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot,
cu majoritate simplă din numărul total al membrilor săi. In cazul absenţei unui
preşedinte de secţie sau de filială, aceştia pot desemna locţiitorul sau un
reprezentant la şedinţa Prezidiului.
(4) Prezidiul Academiei Române se întruneşte de 6 ori
pe an şi ori de câte ori este nevoie.
Art. 35. - Prezidiul Academiei Române organizează,
îndrumă şi coordonează întreaga activitate a Academiei şi are, în principal,
următoarele atribuţii:
a) prezintă Adunării Generale dări de seamă anuale
asupra activităţii Academiei Române şi programe de activitate pentru anul
următor;
b) hotărăşte convocarea Adunării Generale;
c) ia hotărâri cu privire la patrimoniul Academiei
Române;
d) avizează înfiinţarea sau desfiinţarea de unităţi de
cercetare, pe care le supune spre aprobare Adunării Generale;
e) aprobă numărul de posturi finanţate, pe unităţile
Academiei Române;
f) avizează programele de cercetare ale unităţilor
Academiei Române şi aprobă modificările justificate intervenite în cursul
anului;
g) urmăreşte realizarea în bune condiţii a programelor
de cercetare ştiinţifică în unităţile proprii ale Academiei Române;
h) aprobă regulamentul de funcţionare al aparatului
propriu de lucru al Academiei Române;
i) aprobă numirea şi eliberarea din funcţii a
directorilor generali şi a directorilor unităţilor subordonate;
j) coordonează institutele ştiinţifice ale Academiei
Române din Italia şi îi desemnează şi eliberează din funcţii pe directorii
acestora;
k) aprobă planul editorial al Editurii Academiei
Române;
l) supraveghează publicaţiile periodice ale Academiei
Române;
m) stabileşte relaţii ştiinţifice cu academii şi
instituţii similare din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea
Academiei Române la organisme ştiinţifice internaţionale;
n) instituie, la propunerea secţiilor, premii anuale
ale Academiei Române şi aprobă propunerile de premieri;
o) aprobă organizarea de manifestări ştiinţifice cu
participare internaţională;
p) înfiinţează comitete naţionale, comisii şi colective
de lucru ale Academiei Române;
q) examinează şi avizează candidaturile propuse de
secţie şi concluziile Biroului Prezidiului privind alegerea de membri titulari,
corespondenţi şi de onoare, decide numărul de locuri şi nominalizează
candidaţii care vor fi supuşi votului secret al Adunării Generale; pentru un
loc de membru titular sau de membru corespondent pot concura unul sau mai mulţi
candidaţi din secţia ce are locuri vacante;
r) aprobă finanţarea obligaţiilor către organizaţiile
internaţionale la care Academia Română este afiliată;
s) ratifică deciziile Biroului Prezidiului pentru
acordarea Diplomei honoris causa, a Meritului academic, a Distincţiei
culturale, precum şi a altor distincţii ale Academiei Române unor personalităţi
culturale şi ştiinţifice din ţară şi din străinătate;
ş) aprobă primirea în folosul Academiei Române a unor
sponsorizări, donaţii ori alte liberalităţi, în condiţiile legii, precum şi
valorificarea unor bunuri din patrimoniul privat al Academiei Române;
t) hotărârile Prezidiului sunt executorii şi se
concretizează printr-o decizie emisă de preşedinte; în cazurile prevăzute de
prezentul statut, ele se supun ratificării Adunării Generale, la prima şedinţă
a acesteia.
Art. 36. - (1) Biroul Prezidiului Academiei Române este
organul executiv al Prezidiului şi conduce activitatea Academiei între
întrunirile Prezidiului.
(2) Hotărârile Biroului Prezidiului sunt executorii; în
problemele prevăzute de prezentul statut, acestea se supun ratificării
Prezidiului, la prima şedinţă a acestuia.
(3) Biroul Prezidiului Academiei Române se întruneşte
statutar în prezenţa tuturor membrilor săi şi, în cazuri excepţionale, în lipsa
a cel mult 2 dintre membrii săi.
(4) Hotărârile Biroului Prezidiului se iau prin consens
sau cu majoritate simplă, prin vot deschis.
(5) Biroul Prezidiului se întruneşte cel puţin de două
ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie.
Art. 37. - (1) Biroul Prezidiului are sarcina de a lua
toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor Prezidiului şi are
responsabilitatea, faţă de Prezidiu, pentru buna desfăşurare a întregii
activităţi a Academiei Române.
(2) Biroul Prezidiului aprobă participarea individuală
la manifestări ştiinţifice internaţionale, atunci când acestea implică
utilizarea de fonduri ale Academiei Române şi angajează în orice mod Academia
Română.
Art. 38. - (1) Preşedintele Academiei Române reprezintă
Academia în relaţiile ei cu autorităţile de stat şi cu instituţiile din ţară şi
din străinătate.
(2) Preşedintele coordonează activitatea curentă a
Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.
(3) Preşedintele Academiei Române este ordonator
principal de credite.
(4) Preşedintele, la propunerea secretarului general,
aprobă: normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor
şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine.
(5) Preşedintele emite deciziile de angajare a
personalului Academiei Române şi a conducătorilor unităţilor subordonate
acesteia.
(6) Preşedintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor
Prezidiului.
(7) In exercitarea atribuţiilor sale şi pentru
îndeplinirea hotărârilor Prezidiului, preşedintele Academiei Române emite
decizii, în baza prevederilor prezentului statut şi a legilor în vigoare.
(8) In cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita
prerogativele, desemnează prin decizie pentru exercitarea acestora pe unul
dintre vicepreşedinţi, pe o perioadă de maximum 3 luni.
(9) In cazul în care preşedintele este în
imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul
Academiei Române.
(10) In cazul unei indisponibilităţi mai mari de 3
luni, se trece la alegerea unui nou preşedinte. La fel se va proceda în cazul
vicepreşedinţilor şi în cel al secretarului general.
Art. 39. - (1) Atribuţiile vicepreşedinţilor se
stabilesc de Prezidiu, la propunerea preşedintelui.
(2) Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei
şi are responsabilitatea patrimoniului acesteia.
Art. 40. - (1) Preşedintele Academiei Române,
vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru
un mandat de 4 ani, putând fi realeşi o singură dată.
(2) Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu
obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi, In
al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate
simplă.
(3) Procedura de alegere se stabileşte prin regulament.
Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna
aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.
(4) Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi
secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea perioadei
prevăzute la alin. (1) sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei Române,
dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, sau prin
demisie, urmând ca Prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum
3 luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant.
(5) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar
general sunt asimilate cu funcţiile de demnitate publică, fiind retribuite cu
indemnizaţii la nivel de ministru, în cazul preşedintelui, şi de secretar de
stat, membru al Guvernului, în cazul vicepreşedinţilor şi al secretarului
general.
Art. 41. - (1) Discuţiile din adunările generale şi din
şedinţele Prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înregistrări
audio şi video, care se transcriu până la şedinţa următoare; pe baza acestor
texte, în termen de 10 zile, Cancelaria redactează procese-verbale, care se
supun spre verificare, semnare şi confruntare celor care au luat parte la
discuţii şi secretarului general al Academiei Române.
(2) Lucrările Biroului Prezidiului se consemnează în
documente şi procese-verbale, pe care le semnează membrii participanţi la
şedinţele respective.
(3) Discuţiile din adunările generale se publică în
Analele Academiei Române prin grija secretarilor ştiinţifici. Colegiul de
redacţie este condus de un vicepreşedinte stabilit de Biroul Prezidiului şi
este compus din secretarii ştiinţifici şi şeful Cancelariei. Consemnările
primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei Române
se păstrează documentele şi procesele-verbale ale şedinţelor de Prezidiu si de
Birou al Prezidiului.
CAPITOLUL V
Unităţi subordonate Academiei Române
Art. 42. - (1) In vederea atingerii obiectivelor sale,
Academia Română are, poate înfiinţa şi poate primi în sistemul său de unităţi
cu sau fără personalitate juridică: unităţi de cercetare, edituri, biblioteci,
fundaţii, unităţi sanitare etc. Infiinţarea, primirea şi desfiinţarea acestora
se hotărăsc de Adunarea Generală. în condiţiile legii şi ale prezentului
statut.
(2) Academia Română poate accepta printr-o hotărâre a
Prezidiului trecerea sub egida sa a unor unităţi de cercetare şi fundaţii,
altele decât cele din sistemul său.
a. Unităţi de cercetare
Art. 43. - (1) Unităţile de cercetare sunt institutele,
centrele şi colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la
dezvoltarea ştiinţei, literelor şi artelor în ţară, prin realizarea programelor
de interes naţional, a programelor fundamentale şi prioritare ale Academiei
Române şi a programelor proprii de cercetare, aprobate de Adunarea Generală,
precum şi prin manifestări ştiinţifice, colaborări interne şi internaţionale.
(2) Unităţile de cercetare îşi desfăşoară activitatea
sub coordonarea şi controlul secţiilor de specialitate şi, după caz, al
filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ, iar în
cazul activităţilor economico-financiare, al aparatului central al Academiei
Române. Secţiile pot propune Prezidiului măsuri privind organizarea internă a
unităţilor subordonate. Pentru proiectele de cercetare şi pentru acţiuni
ştiinţifice de o mai mare amploare trebuie obţinută aprobarea secţiilor sau,
după caz, a Prezidiului.
(3) Personalul de cercetare din institute şi centre îşi
desfăşoară activitatea în cursul orelor legale de muncă, la sediile unităţilor
ori în biblioteci, laboratoare, arhive, programul individual fiind aprobat de
conducerea unităţii. Conducerile unităţilor sunt responsabile de programul
personalului şi de evidenţa lui. Personalul are datoria să participe la
acţiunile ştiinţifice organizate de unitatea respectivă, precum şi la cele din
domeniu ale Academiei Române sau ale secţiei de specialitate.
(4) Unităţile de cercetare pot realiza venituri proprii
şi pot dispune de ele în condiţiile legii. Contractele trebuie să aibă acordul
secţiei de specialitate. Unităţile de cercetare virează anual Academiei Române
o cotă-parte de până la 5% din veniturile proprii, stabilită anual de Biroul
Prezidiului Academiei Române.
(5) Adunarea Generală poate hotărî, la propunerea
Prezidiului, în condiţiile legii, restructurarea sau, după caz, desfiinţarea
unităţilor de cercetare care au obţinut rezultate nesatisfăcătoare în
cercetare.
Art. 44. - (1) Institutele şi centrele de cercetare ale
Academiei Române sunt conduse de un director - de preferinţă membru al
Academiei Române - împreună cu consiliul ştiinţific, în probleme ştiinţifice,
şi, după caz, cu un consiliu de administraţie, în probleme
administrativ-gospodăreşti. Directorul poate fi ajutat, în condiţiile legii, de
directori adjuncţi şi/sau de un secretar ştiinţific.
(2) Numirea directorului se face de Prezidiul Academiei
Române, pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfăşurat
conform legii şi regulamentului pentru susţinerea concursurilor în vederea
ocupării funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare ale Academiei
Române.
(3) Drepturile şi obligaţiile directorului, precum şi
politica managerială se stabilesc printr-un contract de management, specific
Academiei Române.
(4) Prezidiul Academiei Române poate hotărî, cu avizul
secţiilor de specialitate, înlocuirea directorilor de unităţi de cercetare care
dovedesc o slabă activitate managerială.
(5) Unităţile funcţionează pe baza unor regulamente
proprii de organizare şi a normelor de structură cuprinse în
regulamentul-cadru, avizate de secţii şi aprobate de Prezidiul Academiei
Române. Regulamentul-cadru se elaborează de Prezidiul Academiei Române în
termen de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut.
(6) Prevederile privind cumulul în unităţile Academiei
Române şi menţinerea în activitate sunt stabilite de Prezidiul Academiei
Române, în condiţiile legii.
Art. 45. - Directorul are, in principal, următoarele
atribuţii:
a) definitivează, în colaborare cu directorii adjuncţi
- atunci când există - şi cu şefii de compartimente ştiinţifice, proiectele
programelor de cercetare şi de relaţii cu străinătatea ale unităţii şi le
supune discuţiei consiliului ştiinţific, după care le înaintează - cu
informarea filialelor, atunci când este cazul - secţiei de specialitate, în
vederea obţinerii aprobării necesare;
b) asigură, împreună cu directorii adjuncţi - atunci
când există - şi cu şefii de compartimente ştiinţifice, realizarea programelor
de cercetare avizate de secţia de specialitate şi aprobate de Adunarea Generală
a Academiei Române;
c) este, după caz, ordonator secundar sau terţiar de
credite, potrivit legii;
d) urmăreşte publicarea şi valorificarea rezultatelor
cercetării ştiinţifice realizate;
e) reprezintă unitatea pe care o conduce în relaţiile
sale cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
f) îndeplineşte atribuţiile care îi revin, potrivit
legii, Statutului Academiei Române şi regulamentului de organizare şi
funcţionare propriu, fiind răspunzător de întreaga activitate a unităţii pe care
o conduce.
Art. 46. - (1) Consiliul ştiinţific al unităţii de
cercetare este constituit din membri de drept şi membri aleşi.
(2) Directorul, directorii adjuncţi, secretarul
ştiinţific, şefii de departamente sau sectoare şi membrii Academiei Române desemnaţi
de secţia de profil sunt de drept membri ai consiliului ştiinţific.
(3) Numărul membrilor aleşi - conform normelor de
structură fixate de Prezidiul Academiei Române - este stabilit de adunarea
generală a cercetătorilor din cadrul unităţii de cercetare, care procedează şi
la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea
cercetătorilor ştiinţifici şi este statutar constituită în prezenţa a cel puţin
doua treimi din numărul total al acestora.
(4) Fiecare cercetător poate face propuneri de
candidaţi.
(5) Alegerea se face prin vot secret, în prezenţa unui
membru al secţiei de specialitate, fiecare dintre candidaţi trebuind să obţină
majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor prezenţi.
(6) Candidaţii care au obţinut majoritatea cerută sunt
înscrişi pe lista celor reuşiţi, în ordinea numărului voturilor exprimate în
favoarea lor.
(7) Sunt declaraţi aleşi candidaţii astfel înscrişi
până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin.
(3).
(8) Adunarea generală poate alege şi un număr de membri
supleanţi, cu aceeaşi procedură.
(9) Preşedintele consiliului ştiinţific este directorul
unităţii.
(10) Consiliul ştiinţific îşi alege, prin vot deschis,
cu majoritate de două treimi, un secretar al consiliului.
(11) In cazul în care este necesar, consiliul
ştiinţific îşi poate alege un birou executiv.
(12) Consiliul ştiinţific se alege pentru o perioadă de
4 ani.
Art. 47. - (1) Consiliul ştiinţific al unităţii de
cercetare hotărăşte, împreună cu conducerea unităţii, în toate problemele
ştiinţifice:
a) definitivează proiectele programelor de cercetare şi
de relaţii cu străinătatea, pentru a fi înaintate secţiei de specialitate a
Academiei Române;
b) analizează şi avizează lucrările de cercetare
efectuate în unitate şi propune, când este cazul, măsuri de îmbunătăţire;
c) ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de
cercetare;
d) asigură funcţionarea periodică a reuniunilor ori a
seminarelor ştiinţifice;
e) avizează rezultatele concursurilor pentru ocuparea
posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare secţiei de
specialitate a Academiei Române;
f) asigură executarea sarcinilor trasate institutelor
şi centrelor de cercetare fundamentală independente de către conducerea
Academiei Române şi de secţia de specialitate;
g) asigură respectarea normelor de etică de către
cercetătorii ştiinţifici;
h) se pronunţă asupra participării cercetătorilor la
congrese, mese rotunde, conferinţe, cursuri etc. în străinătate;
i) duce la îndeplinire hotărârile luate de Academia
Română;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii privind
activitatea ştiinţifică a unităţii.
(2) Dezbaterile şi hotărârile luate sunt consemnate în
procese-verbale semnate de preşedinte şi de secretar.
Art. 48. - Secţia de specialitate poate decide, la
propunerea consiliului ştiinţific, înfiinţarea unui consiliu de administraţie,
în condiţiile legii.
Art. 49. - Institutele şi centrele de cercetare care
deţin piese de patrimoniu, şi anume colecţii arheologice, numismatice,
filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice şi de
biodiversitate vegetală şi animală, documente, cărţi rare, tablouri, piese de
interes etnologic etc, obţinute prin cercetări, donaţii sau achiziţii, au
datoria, în vederea conservării şi valorificării lor ştiinţifice, să asigure
evidenţa şi protecţia acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de
patrimoniu, cu finanţare de la buget.
Art. 50. - (1) Instituţiile aflate sub egida Academiei
Române se bucură de sprijin ştiinţific din partea secţiei de specialitate.
(2) Aceste instituţii râmân autonome din punct de
vedere financiar, organizatoric şi managerial; ele nu fac parte din sistemul
Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula „sub
egida Academiei Române". In aceste condiţii Prezidiul Academiei Române
avizează componenţa consiliului ştiinţific al instituţiei, din care face parte
cel puţin un membru alAcademiei Române.
(3) Sprijinul ştiinţific se materializează în
analizarea proiectelor de program de activitate a unităţilor în secţii şi
colectivele de specialitate ale Academiei Române şi în formularea unor
observaţii şi sugestii asupra acestora şi, de asemenea, în analizarea
rezultatelor finale obţinute, precum şi, după caz, în observaţii pe parcursul
desfăşurării activităţii.
(4) Academia Română poate retrage egida sa în orice
moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituţiei respective.
(5) Desfăşurarea de manifestări sub egida Academiei
Române se aprobă de către Biroul Prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a
condiţiilor în care se face o asemenea acţiune.
b. Biblioteca Academiei Române
Art. 51. - In cadrul Academiei Române, funcţionează
Biblioteca Academiei Române - cu statut de bibliotecă naţională -, instituţie
cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. In structura ei,
Biblioteca Academiei Române are o unitate centrală la Bucureşti şi o reţea de
unităţi la filialele Academiei Române, precum şi în unităţile de cercetare ale
acesteia. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii.
Art. 52. - Biblioteca Academiei Române şi bibliotecile
filialelor Academiei Române au următoarele atribuţii:
a) conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparţin
Academiei Române;
b) exercită dreptul de depozit legal naţional pentru
tipăriturile de toate categoriile (prevederea este valabilă conform legii numai
pentru Biblioteca Academiei Române);
c) colecţionează, păstrează, organizează şi pun în
valoare fondul naţional de tipărituri, manuscrise, hărţi, colecţii de artă,
colecţii numismatice, colecţii filatelice şi alte documente de valoare
ştiinţifică şi culturală;
d) colectează şi păstrează arhivele personale provenite
de la membrii Academiei Române, asigurând studiul acestor colecţii;
e) asigură informarea şi documentarea ştiinţifică
necesare, cu prioritate pentru membrii Academiei şi pentru unităţile proprii
ale Academiei Române;
f) efectuează cercetări în domeniul bibliologiei şi al
documentării;
g) fac schimburi de publicaţii cu biblioteci,
instituţii şi societăţi ştiinţifice din străinătate;
h) coordonează activitatea bibliotecilor din reţeaua
Academiei Române;
i) organizează manifestări expoziţionale naţionale şi
internaţionale.
Art. 53. - (1) Biblioteca Academiei Române este condusă
de un director general, membru al Academiei Române; el poate fi ajutat de un
director, respectiv director adjunct. Ei sunt numiţi de Prezidiu în urma
rezultatelor concursurilor desfăşurate conform legii.
(2) Drepturile şi obligaţiile directorului general al
Bibliotecii Academiei Române se stabilesc printr-un contract de management,
specific Academiei Române.
(3) Biblioteca Academiei Române funcţionează sub
îndrumarea unui consiliu ştiinţific numit de Prezidiu.
(4) Organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Academiei
Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu,
aprobat de Prezidiul Academiei Române.
c. Editura Academiei Române
Art. 54. - (1) In cadrul Academiei Române funcţionează
Editura Academiei Române, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la
bugetul de stat. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile
legii.
(2) Editura Academiei Române asigură editarea de opere
ştiinţifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicaţii
periodice, precum şi publicarea operelor complete ale unor savanţi şi eminenţi
oameni de cultură români.
Art. 55. - (1) Editura Academiei Române este condusă de
un director general, membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un
director, respectiv director adjunct. Ei sunt numiţi de Prezidiu, în urma
rezultatelor concursurilor desfăşurate conform legii.
(2) Drepturile şi obligaţiile directorului general se
stabilesc printr-un contractele management, specific Academiei Române.
(3) Editura Academiei Române funcţionează sub
îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanţii secţiilor de
specialitate ale Academiei Române, vicepreşedintele coordonator şi conducerea
editurii.
(4) Organizarea şi funcţionarea Editurii Academiei
Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu,
aprobat de Prezidiul Academiei Române.
Art. 56. - (1) Fiecare publicaţie periodică a Academiei
Române are un comitet de redacţie. Membrii comitetului de redacţie sunt numiţi
de Prezidiul Academiei Române, la propunerea secţiilor ştiinţifice de
specialitate, dintre membrii Academiei Române şi alţi specialişti.
(2) Comitetele de redacţie răspund faţă de secţia de
specialitate a Academiei Române de nivelul ştiinţific al publicaţiilor
periodice şi se îngrijesc de apariţia lor la timp.
d. Casa Oamenilor de Ştiinţă
Art. 57. - (1) Casa Oamenilor de Ştiinţă are ca obiect
de activitate asigurarea condiţiilor tehnico-mate riale,
administrativ-gospodăreşti şi sociale necesare desfăşurării programelor
ştiinţifice, culturale, interne şi internaţionale , de creaţie, odihnă,
protocol şi alimentaţie publică, precum şi a altor acţiuni iniţiate de Academia
Română şi de unităţile din cadrul acesteia.
(2) In structura Casei Oamenilor de Ştiinţă intră:
a) Casa Academiei, cu sediul în Bucureşti, Calea 13
Septembrie nr. 13, sectorul 5, unde se află institutele, centrele de cercetare
şi alte unităţi subordonate Academiei Române. Casa Academiei este finanţată
integral de la buget; ea poate realiza şi utiliza şi venituri proprii, în
condiţiile legii;
b) alte unităţi subordonate Academiei Române (enumerate
în Anuarul Academiei Române).
Art. 58. - (1) Casa Oamenilor de Ştiinţă este condusă
de un consiliu format din membri ai Academiei Române şi ai aparatului de lucru,
numit de Prezidiul Academiei Române. Acest consiliu supraveghează întreaga
activitate a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi funcţionează pe baza unui regulament
propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.
(2) Conducerea administrativă este asigurată de un
director, a cărui numire se face conform legii, cu avizul consiliului şi cu
aprobarea Prezidiului Academiei Române. Atribuţiile şi sarcinile acestuia se
stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul
Academiei Române.
(3) Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc
printr-un contract de management, specific Academiei Române.
Art. 59. - Casa Oamenilor de Ştiinţă poate realiza şi
utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a
unor obiective culturale, alimentaţie publică, transport, alte activităţi şi
lucrări, prin donaţii şi sponsorizări. Veniturile se vor încasa şi gestiona
potrivit legilor în vigoare.
Art. 60. - (1) Academia Română administrează Casa
Seniorilor din Otopeni - colaborând cu Spitalul „Elias" şi cu alte
instituţii de specialitate - destinată membrilor Academiei Române, precum şi
soţiilor sau soţilor acestora care au nevoie de îngrijire medicala îndelungată.
Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea şi personalul
administrativ se finanţează din contribuţiile asistaţilor, din veniturile
proprii ale Academiei Române şi din alte surse.
(2) Academia Română şi filialele ei mai administrează
case de odihnă sau cu alte destinaţii.
e. Clubul Oamenilor de Ştiinţă
Art. 61. - Clubul Oamenilor de Ştiinţă (COŞ), cu
sediul în Bucureşti, piaţa Lahovari nr. 7-9, sectorul 1, este destinat
membrilor Academiei Române, cercetătorilor şi personalului din unităţile
Academiei Române. Clubul este finanţat din veniturile proprii realizate, precum
şi din veniturile proprii ale Academiei Române.
f. Revista „Academica"
Art. 62. - (1) Revista „Academica" este revista de
ştiinţă, cultură şi artă a Academiei Române şi are ca obiectiv principal
dezvoltarea şi susţinerea spiritului c ultural-ştiinţific, stabilirea locului
şi creşterea rolului acesteia în spaţiul culturii româneşti şi universale.
(2) Revista „Academica" este condusă, în
condiţiile legii, de către preşedintele Academiei Române, care este directorul
revistei.
(3) Redactorul-şef al revistei este numit de preşedintele
Academiei Române şi răspunde de întreaga activitate a revistei.
(4) Revista „Academica" are personalitate juridică
şi este finanţată de Academia Română din resurse bugetare.
g. Fundaţia „Patrimoniu"
Art. 63. - Fundaţia „Patrimoniu" administrează
patrimoniul agrosilvic privat al Academiei Române.
h. Muzeul Academiei Române şi Librăria Academiei
Române
Art. 64. - In Academia Română funcţionează Muzeul
Academiei Române, cu finanţare de la bugetul Academiei Române, şi Librăria
Academiei Române, cu finanţare din venituri proprii.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 65. - In Adunarea Generală, în Prezidiu, la secţii
şi filiale, membrii Academiei Române au dreptul să îşi exprime punctele de
vedere cu privire la chestiunile discutate/iar dreptul de vot se exercită
potrivit prevederilor prezentului statut.
Art. 66. - Preluarea funcţiilor de preşedinte,
vicepreşedinte şi secretar general ai Academiei Române se face în termen de 15
zile de la data alegerii.
Art. 67. - Sesizarea de către oricare membru al
Adunării Generale a încălcării unei prevederi statutare, susţinută de cel puţin
10 alţi membri, atrage învestirea Prezidiului pentru rezolvarea situaţiei
respective şi soluţionarea ei până la proxima şedinţă a Adunării Generale.
Art. 68. - (1) Adunarea Generală a Academiei Române îi
poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnaţi prin hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă la o pedeapsă privativă de libertate
pentru o faptă intenţionată gravă.
(2) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale
unităţilor Academiei Române fac parte integrantă din prezentul statut din
momentul aprobării lor de către Prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de
60 de zile de la aprobarea prezentului statut.
Art. 69. - (1) Prevederile prezentului statut pot fi
modificate de Adunarea Generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau
în urma unei propuneri a cel puţin o treime din numărul total al membrilor
Academiei Române.
(2) Propunerile se fac cu cel puţin 15 zile înainte de
data începerii sesiunii Adunării Generale.
(3) Membrii Academiei Române (inclusiv preşedintele,
membrii Biroului Prezidiului şi membrii Prezidiului Academiei Române) pot face
propuneri de amendare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei
Române numai cu aprobarea Adunării Generale.
(4) Adoptarea propunerilor de modificare se face numai
în urma acordului exprimat prin vot de cel puţin două treimi din cvorum.
Art. 70. -Academia Română şi secţiile de specialitate
pot utiliza votul electronic ori votul prin corespondenţă, în condiţiile
stabilite de Adunarea Generală.
Art. 71. - La propunerea secretarului general, numărul
maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru
şi unităţile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
Art. 72. - Prezentul statut intră în vigoare la data
adoptării sale de către Adunarea Generală cu două treimi din voturile membrilor
prezenţi (titulari, corespondenţi şi de onoare, cu domiciliul în ţară), in
condiţiile art. 7 alin. (10) şi cele referitoare la cvorum precizate la art. 26
alin. (2), coroborate cu prevederile art. 63 alin. (4). Statutul Academiei
Române, adoptat de Adunarea Generală, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, în conformitate cu art. 15 alin. (3) din Legea nr.
752/2001, republicată.