STATUT

Statutul profesiei de avocat

ACT EMIS DE: UNIUNEA AVOCATILOR DIN ROMANIA - CONSILIUL UNIUNII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 237 din 17 octombrie 1995

    In temeiul art. 58 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania adopta prezentul statut.

    CAP. 1
    Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesie de avocat

    Art. 1
    Exercitarea profesiei de avocat este supusa Constitutiei, legii, statutului profesiei, conventiilor internationale la care Romania este parte si regulilor eticii profesionale.
    Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice. In exercitarea profesiei avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.
    Art. 2
    Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale persoanei care exercita aceasta profesie, in temeiul legii si al prezentului statut.
    Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate.
    Art. 3
    In exercitarea dreptului sau de a asista si de a reprezenta persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este indrituit sa foloseasca oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de aparare prevazute la art. 3 din lege.
    Art. 4
    Avocatul indeplineste o misiune sociala, pusa in slujba adevarului si a justitiei.
    In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autoritatilor publice sau a altor persoane fizice sau juridice.
    Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.
    Avocatul este dator sa dea clientului sau sfaturi juridice corespunzatoare prevederilor legale si crezului sau profesional.
    Art. 5
    Obligatia de a pastra secretul profesional, prevazuta la art. 8 din lege, este absoluta si nelimitata in timp. Ea se intinde asupra tuturor activitatilor avocatului, asociatilor, colaboratorilor si avocatilor salarizati in interiorul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalti avocati. Nici o presiune a unei autoritati publice nu-l poate obliga pe avocat sa divulge secretul profesional, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
    Pastrarea secretului profesional de catre colaboratorii ori angajatii avocatului este o obligatie a avocatului, precum si a conducerii baroului in care acestia activeaza, in masura in care angajatii baroului iau cunostinta de aceste secrete pe calea unor sesizari ori prin orice alte mijloace.
    Art. 6
    Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusa de acesta in conditiile legii, este libera. Nimeni nu poate impune unei persoane un aparator, cu exceptia cazurilor prevazute de lege privitoare la apararea din oficiu sau la apararea gratuita.
    Art. 7
    Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.
    Art. 8
    Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
    Art. 9
    Avocatul este dator sa-si sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod corect si cu intreaga diligenta.
    Art. 10
    In cazul in care avocatul se afla in imposibilitate de a-si exercita atributiile, el va asigura substituirea sa de catre un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului sau.
    Art. 11
    Daca exista conflict de interese, avocatul nu poate fi decat aparatorul unei singure parti.
    Art. 12
    Angajarea unui nou client nu poate fi facuta, daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.
    Dispozitiile alin. 1 sunt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat.
    Art. 13
    Inainte de a angaja o cauza, avocatul are obligatia sa informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implica, comunicandu-i totodata scutirile legale de care poate beneficia.
    Art. 14
    In raporturile cu instantele judecatoresti si cu celelalte autoritati publice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aiba un comportament civilizat si loial.
    Art. 15
    Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare conform art. 7 din lege, organizand in mod corespunzator primirea in profesie, pregatirea avocatilor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocatilor si respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale.
    Barourile si Uniunea Avocatilor din Romania au obligatia sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a demnitatii si a onoarei corpului de avocati.

    CAP. 2
    Formele de exercitare a profesiei de avocat

    Art. 16
    Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege.
    Avocatul nu poate activa concomitent in una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute la art. 5 si in biroul de avocati prevazut la art. 76 alin. 3 din lege.
    Daca pentru o forma de exercitare a profesiei este necesara aprobarea consiliului baroului, avocatul incepe activitatea in acea forma numai dupa obtinerea aprobarii.
    Avocatul este obligat sa anunte in scris pe decanul baroului despre orice modificare in forma de exercitare a profesiei.
    Art. 17
    In cabinetul individual isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocati definitivi si stagiari. Acestia au calitatea de avocati colaboratori sau de avocati salarizati in interiorul profesiei.
    Avocatul titular al cabinetului individual si avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in interiorul profesiei.
    Intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala.
    Avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei pot lucra si intr-un alt cabinet sau societate civila profesionala, dar numai in aceeasi calitate si sub conditia obtinerii acordului scris al avocatilor titulari sau coordonatori ai celor doua forme de exercitare a profesiei in care vor activa concomitent.
    Ei sunt obligati sa anunte de indata, in scris, pe decanul baroului.
    Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat in interiorul profesiei ia cunostinta, fiind interzisa prestarea oricarui serviciu profesional pentru parti cu interese contrare.
    Art. 18
    Contractele de munca si conventiile de colaborare se incheie in forma scrisa intre titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societatii civile profesionale si fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat in interiorul profesiei in parte. Ele vor cuprinde in mod obligatoriu toate mentiunile prevazute in modelul care constituie anexa nr. I, respectiv anexa nr. II la prezentul statut.
    Art. 19
    Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii.
    Avocatii din cabinetele grupate care acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare au obligatia sa anunte de indata aceasta situatie tuturor titularilor cabinetelor grupate si sa ia masuri de asigurare a secretului profesional atat fata de ceilalti avocati, cat si fata de personalul angajat.
    Contractele de grupare a cabinetelor individuale se incheie in forma scrisa, conform modelului care constituie anexa nr. III la prezentul statut.
    Art. 20
    Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati, cu exceptia interdictiei de a angaja clienti cu interese contrare.
    Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.
    Un asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre asociatii sai se opune in mod justificat.
    Art. 21
    Conventia de asociere se incheie, in forma scrisa, intre avocatii titulari ai cabinetelor individuale si va cuprinde, in mod obligatoriu, toate mentiunile din modelul care constituie anexa nr. IV la prezentul statut.
    Art. 22
    Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati asociati care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea capitalului social necesar desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in interiorul profesiei.
    Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmand a fi indeplinite de catre oricare dintre avocatii desemnati de conducerea societatii civile profesionale, fara a se cere optiunea clientului.
    Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati cu respectarea modelului care constituie anexele nr. V si VI la prezentul statut.
    Art. 23
    Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principii:
    a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale;
    b) titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
    c) avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator pot activa concomitent, in aceeasi calitate, in doua forme de exercitare a profesiei;
    d) avocatul colaborator poate avea clientela personala. El isi poate rezerva dreptul asupra onorariilor aferente cauzelor personale in conditiile stabilite prin contractul de colaborare;
    e) obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului cat si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate si societatilor civile profesionale;
    f) toate neintelegerile dintre avocati privind formele de exercitare a profesiei urmeaza a fi rezolvate pe cale amiabila, cu sprijinul celorlalti avocati care fac parte din respectiva forma de exercitare a profesiei;
    g) in caz de nesolutionare a litigiului pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, in termen de cel mult 20 de zile;
    h) daca nici concilierea nu stinge litigiul dintre parti, ele sunt obligate sa recurga la arbitrajul prevazut in art. 340 - 370 din Codul de procedura civila, arbitrii putand fi numai avocati definitivi din baroul respectiv, cu cel putin 10 ani vechime in profesie.
    In cazul in care partile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele il vor sesiza pe decan, care va desemna trei avocati din barou, dintre care partile vor alege un arbitru. Daca partile nu cad de acord asupra unuia dintre acestia, cauza va fi solutionata de tribunalul arbitral compus din toti cei trei avocati desemnati de decan;
    i) oficiul de arbitrare este gratuit.
    Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare intemeiata.
    Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar daca cererea este justificata, decanul va desemna un alt arbitru.
    Art. 24
    Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar.
    Art. 25
    Cererea de inregistrare a formei de exercitare a profesiei in asociere se semneaza de catre toti asociatii si se depune la decanatul baroului. Cererea va fi insotita in mod obligatoriu de copia de pe conventia de asociere.
    Cererea se solutioneaza de catre consiliul baroului potrivit art. 48 alin. 2 lit. i) si j) din lege.
    Cererea poate fi respinsa numai in cazul in care conventia de asociere sau statutul societatii civile profesionale nu cuprinde toate mentiunile prevazute in anexele la prezentul statut sau contine dispozitii contrare legii si statutului profesiei.
    Art. 26
    Impotriva solutiei consiliului baroului orice persoana interesata poate formula plangere la Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania.
    In cazul in care solutia consiliului baroului nu respecta prevederile legale sau ale statutului profesiei, presedintele Uniunii Avocatilor din Romania poate sesiza Comisia permanenta in vederea anularii acesteia.

    CAP. 3
    Dobandirea calitatii de avocat

    Sectiunea I
    Primirea in profesie
    Art. 27
    Persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege poate solicita primirea in profesia de avocat printr-o cerere adresata decanului baroului in circumscriptia caruia doreste sa-si exercite profesia. Cererea se depune, in dublu exemplar, la decanatul baroului si va cuprinde:
    a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
    b) locul si data nasterii;
    c) elementele actului de identitate si organul emitent;
    d) indicarea diplomei care atesta calitatea de licentiat in drept sau a titlului stiintific de doctor in drept;
    e) mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea in profesie, cu scutire de examen sau cu scutire de stagiu;
    f) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute in art. 11 din lege;
    g) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in art. 12 din lege, ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, in cel mult doua luni de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 21 alin. 2 din lege;
    h) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa-si exercite profesia;
    i) declaratia expresa a solicitantului ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania, urmand ca in caz contrar sa se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii activitatii.
    Cererea va fi insotita de acte ce dovedesc imprejurarile sus-mentionate, depuse in copii certificate de catre solicitant, in dublu exemplar. In mod obligatoriu, la cerere se vor atasa:
    - copia de pe certificatul de nastere;
    - copiile de pe diplomele de studii ori de pe titlurile stiintifice;
    - certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;
    - copii de pe actele de identitate si de pe actele de stare civila;
    - certificat medical privind starea de sanatate, eliberat de policlinica judeteana sau a municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala domiciliaza solicitantul;
    - certificat, eliberat de baroul in care petitionarul a mai fost inscris in profesie, privind situatia disciplinara si cauzele incetarii calitatii de avocat;
    - doua fotografii (format buletin de identitate).
    Cetatenii romani cu domiciliul in Romania, care solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de facultati juridice din alte tari, vor depune si dovada echivalarii diplomelor in conditiile legii.
    Art. 28
    O copie de pe cererea de primire in profesie se va afisa in cel mult 3 zile de la inregistrarea acesteia, intr-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.
    Afisarea se constata prin proces-verbal.
    In timp de 10 zile de la afisarea cererii, orice persoana poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
    In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie, decanul va desemna un avocat-raportor, care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.
    Raportorul va fi un avocat membru al consiliului sau fost membru al consiliului baroului.
    Art. 29
    Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.
    Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de statut pentru primirea in profesia de avocat.
    Art. 30
    In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau respingerea cererii.
    Art. 31
    In cel mult 10 zile de la depunerea raportului, consiliul baroului verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si de statut pentru primirea in profesie a solicitantului, solutioneaza eventualele opozitii si intocmeste un aviz motivat care urmeaza a fi inaintat, impreuna cu toate lucrarile ce privesc cererea, la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 32
    Decizia Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania privind primirea in profesie se comunica petentului si baroului respectiv.
    Reexaminarea cererii privind primirea in profesie poate fi solicitata o singura data.
    Cel primit in profesia de avocat se va inscrie in barou cu respectarea dispozitiilor art. 18 si ale art. 21 alin. 2 din lege.
    Art. 33
    Avocatul membru al unui barou din alta tara poate solicita inscrierea intr-un barou roman unde urmeaza sa isi stabileasca sediul profesional, daca indeplineste conditiile prevazute la art. 10 din lege si ale conventiei de reciprocitate, incheiata intre Uniunea Avocatilor din Romania si organizatia profesionala din tara lui.
    Conventia de reciprocitate va cuprinde, in mod obligatoriu, urmatoarele clauze:
    a) avocatul strain poate exercita profesia in Romania numai in asociere cu unul sau mai multi avocati romani;
    b) avocatul strain nu poate presta asistenta juridica in cadrul unei societati comerciale sau asociatii nepatrimoniale din Romania;
    c) onorariile pentru asistenta juridica in cauzele pe care avocatul strain le are in Romania vor fi inregistrate si platite integral in cadrul formei de exercitare a profesiei in care avocatul strain figureaza in tabloul baroului roman.
    Art. 34
    Cererea de inscriere in baroul roman trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 27 din statut, la care se adauga o atestare din partea baroului din tara respectiva privind calitatea de membru cu drept de exercitare a profesiei si situatia sa disciplinara.
    Art. 35
    Conditiile de asociere cu avocatii romani, taxele de inscriere in baroul roman si contributia la formarea bugetului baroului vor fi stabilite prin conventii de reciprocitate.
    Art. 36
    Consiliile barourilor vor face verificari pentru depistarea persoanelor care indeplinesc activitati avocatiale in Romania, fie neautorizat, fie in cadrul reprezentantelor comerciale, societatilor comerciale sau asociatiilor fara scop lucrativ, si vor lua masuri corespunzatoare prevederilor art. 22 sau 78 din lege, comunicand de indata cazurile depistate conducerii Uniunii Avocatilor din Romania.

    Sectiunea a II-a
    Demnitatea profesionala
    Art. 37
    In aplicarea art. 11 din lege, cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.
    In termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, membrii barourilor, care se gasesc intr-unul dintre cazurile prevazute in art. 11 din lege, sunt obligati sa prezinte decanatelor hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia sau prin care au fost declarati faliti fraudulosi.
    Consiliile barourilor vor examina, in termen de 15 zile, hotararile judecatoresti respective si vor aprecia daca aceste hotarari atrag sau nu nedemnitatea avocatului, in raport cu dispozitiile art. 11 din lege, dispunand, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit art. 23 lit. e) din lege.
    Decizia motivata va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza, precum si presedintelui Uniunii Avocatilor din Romania, impreuna cu hotararea judecatoreasca in baza careia se verifica starea de nedemnitate.
    Avocatul in cauza si presedintele Uniunii Avocatilor din Romania pot ataca decizia consiliului baroului conform art. 51 din lege, in termen de 15 zile de la comunicare.
    Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.
    Decizia de mentinere in profesie poate fi modificata de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.

    Sectiunea a III-a
    Compatibilitatea profesionala
    Art. 38
    Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in art. 12 din lege.
    Art. 39
    Incompatibilitatea prevazuta in art. 12 lit. a) din lege opereaza pentru avocatul care este sau devine salariat in afara profesiei.
    Nu este incompatibil avocatul salarizat pentru activitatea depusa in cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevazute in art. 5 din lege.
    In cadrul birourilor de avocati prevazute in art. 76 alin. 3 din lege avocatul nu poate fi salarizat.
    Art. 40
    Contractul de munca al avocatului salarizat in cadrul profesiei intra in vigoare dupa ce a fost avizat de catre consiliul baroului.
    Art. 41
    Avocatul salarizat in interiorul profesiei isi pastreaza independenta profesionala in activitatile ce ii sunt incredintate, subordonarea fata de persoana care l-a angajat limitandu-se la conditiile sale de munca. El nu poate avea clientela personala, iar in exercitarea profesiei trebuie sa mentioneze cabinetul individual, cabinetele asociate sau societatea civila profesionala pentru care lucreaza.
    Art. 42
    Contributiile profesionale ale avocatului salarizat catre barou, Uniunea Avocatilor din Romania si Casa de Asigurari a Avocatilor se retin si se varsa de catre persoana care l-a angajat.
    Art. 43
    Litigiile intervenite in legatura cu contractul de munca al avocatului salarizat in interiorul profesiei se solutioneaza conform art. 23 din prezentul statut.
    Art. 44
    Incompatibilitatea prevazuta la art. 12 lit. c) din lege priveste exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, in sensul ca prin aceste fapte avocatul se angajeaza personal sau in numele unui comerciant sa efectueze o operatiune comerciala care ii angajeaza raspunderea.
    Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:
    a) faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;
    b) calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditat intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni;
    c) calitatea de administrator intr-o societate comerciala cu raspundere limitata sau intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni;
    d) calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni.
    Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau pe actiuni sau membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni.
    Art. 45
    Incompatibilitatile prevazute la art. 12 din lege se constata de catre consiliul baroului, sesizat pe orice cale.
    Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa pe tabloul avocatilor incompatibili.
    Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege.
    Art. 46
    In aplicarea art. 21 din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului.
    Lipsa nejustificata a avocatului, la data indicata in convocarea expediata cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire, nu impiedica luarea masurii.

    Sectiunea a IV-a
    Modalitatile de primire in profesia de avocat
    Art. 47
    Potrivit art. 14 din lege, dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen.
    Examenul de primire in profesie se organizeaza anual, in trimestrul IV, la Bucuresti, comisia de examinare fiind formata din cadre didactice universitare, sub presedintia unui membru al Comisiei permanente a Uniunii Avocatilor din Romania, in conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, conform art. 58 alin. 1 lit. c) din lege.
    Art. 48
    Regulamentul si tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel putin 3 luni inainte de data examenului si vor putea fi consultate de cei interesati.
    Data examenului va fi anuntata cu cel putin 60 de zile inainte, intr-un ziar de mare tiraj.
    Art. 49
    Pentru inscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului in circumscriptia caruia doreste sa-si exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor art. 27 din prezentul statut. Cererea va fi depusa cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului sa efectueze investigatiile prevazute la art. 28-31 din prezentul statut.
    Dupa expirarea termenului pentru inscriere, consiliul baroului este obligat sa inainteze Uniunii Avocatilor din Romania lista candidatilor inscrisi si dosarele acestora, pe masura ce a avizat cererile, dar cu cel putin 10 zile inainte de data examenului.
    Candidatul este obligat sa depuna taxa de participare la examen, stabilita de Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 50
    Rezultatele examenului vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania, care, dupa caz, va dispune primirea in profesie si va comunica barourilor respective lista candidatilor admisi, in vederea emiterii deciziei de inscriere in barou.
    Art. 51
    Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual, urmand procedura avizarii de catre barou si a acordarii scutirii de examen de catre Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania in baza art. 60 alin. 2 lit. d) din lege, dupa ascultarea solicitantului.
    Decizia Comisiei permanente a Uniunii Avocatilor din Romania poate fi contestata la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania in termen de 15 zile de la data comunicarii sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire in profesie este de competenta consiliului uniunii, conform art. 58 lit. g) din lege.

    Sectiunea a V-a
    Stagiul profesional
    Art. 52
    Stagiul reprezinta perioada premergatoare definitivarii in profesia de avocat si are drept scop pregatirea profesionala a avocatului la inceputul exercitarii profesiei.
    Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
    In timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.
    Art. 53
    Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in tabloul avocatilor stagiari.
    Art. 54
    Stagiul se suspenda in conditiile art. 15 alin. 3 din lege. Suspendarea stagiului se dispune de catre consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii.
    Art. 55
    Consiliul baroului, la cerere, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult un an pentru avocatii stagiari care se remarca in activitatea profesionala, pe baza rezultatelor obtinute la conferintele de stagiu si a notarilor semestriale.
    Art. 56
    Cererea de primire in profesie ca avocat stagiar se depune la baroul in circumscriptia caruia solicitantul doreste sa-si exercite profesia. La aceasta se vor anexa:
    a) actele care atesta media generala obtinuta in perioada facultatii, calculata pe baza mediilor anuale si a notelor obtinute la examenul de diploma si la examenul de licenta;
    b) recomandarea a doi avocati definitivi din barou care sprijina cererea de primire in profesie ca avocat stagiar, dintre care unul garanteaza indrumarea profesionala efectiva pe intreaga perioada a stagiului.
    Art. 57
    Cererea de primire in profesie ca avocat stagiar se solutioneaza cu respectarea regulilor generale prevazute in sectiunea I a prezentului capitol, cu exceptia avocatului care solicita primirea in profesie conform art. 14 lit. b) din lege.
    Art. 58
    Avocatul stagiar este inscris in tabloul avocatilor stagiari, mentionandu-se perioada in care stagiul se suspenda.
    Avocatul stagiar isi efectueaza stagiul sub indrumarea unui avocat definitiv.
    Consiliul baroului organizeaza si supravegheaza indrumarea avocatilor stagiari.
    Art. 59
    Avocatul stagiar este supus tuturor dispozitiilor legale si statutare privitoare la profesia de avocat. Avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare:
    a) sa-si perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa-si insuseasca tehnica de practica avocatiala;
    b) sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;
    c) sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;
    d) sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;
    e) sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului.
    Abaterile avocatilor stagiari de la indatoririle prevazute mai sus se sanctioneaza disciplinar.
    Art. 60
    Conferintele de stagiu reprezinta forma de pregatire profesionala a avocatilor stagiari si sunt organizate lunar de catre barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania.
    Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare, lucrari avocatiale scrise, dezbateri de spete.
    Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregatit de catre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocatilor indrumatori.
    Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din randul avocatilor stagiari care s-au remarcat in primul an de stagiu, pe secretarii conferintelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei si a lucrarilor avocatilor stagiari.
    Prezenta la conferinta de stagiu va fi constatata prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la indeplinirea de catre avocatii stagiari a obligatiilor ce le revin.
    Art. 61
    La sfarsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avandu-se in vedere lucrarile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat.
    Se va avea in vedere raportul intocmit de avocatul indrumator si de coordonatorul serviciului de asistenta judiciara al baroului cu privire la activitatea depusa pentru indeplinirea sarcinilor profesionale.
    Notarile vor fi avute in vedere la avizarea inscrierii la examenul de definitivare in profesie.
    Art. 62
    Avocatul indrumator si coordonatorul serviciului de asistenta judiciara se vor preocupa de realizarea de catre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzator muncii depuse.
    Art. 63
    Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii la judecatorii si de a acorda asistenta juridica la toate autoritatile prevazute de lege, de a redacta acte, cereri, plangeri, contestatii si memorii.
    Avocatul stagiar isi desfasoara activitatea in baza imputernicirii date de avocatul indrumator sau de serviciul de asistenta judiciara al baroului.
    Art. 64
    Dupa expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivata, va constata, de la caz la caz, indeplinirea efectiva a stagiului pe baza raportului avocatului indrumator si a celui al serviciului de asistenta judiciara, precum si a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.
    Art. 65
    In baza deciziei de constatare a indeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru inscrierea la examenul de definitivare in profesie.
    Avizul va fi inaintat Comisiei permanente a Uniunii Avocatilor din Romania, impreuna cu notarile anuale ale avocatului.
    Art. 66
    Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza anual, in trimestrul IV, la Bucuresti.
    Comisia de examen este formata din avocati definitivi cu reputatie profesionala si este desemnata de Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania, in conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania conform art. 58 lit. c) din lege. Presedintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei permanente a Uniunii Avocatilor din Romania.
    Regulamentul si tematica de examen vor fi comunicate barourilor pana cel mai tarziu la data de 1 martie a fiecarui an.
    Art. 67
    Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania.
    Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul de avocat definitiv si va fi inscris in tabloul avocatilor definitivi.
    Art. 68
    Avocatul care, anterior primirii in profesie, a indeplinit functii juridice timp de cel putin 5 ani dobandeste, potrivit art. 16 din lege, calitatea de avocat definitiv.
    Constatarea acestei calitati va fi mentionata in decizia de primire in profesie emisa de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania in baza actelor depuse de solicitant.
    Prin functii juridice, in sensul art. 16 din lege, se intelege functiile indeplinite efectiv dupa absolvirea facultatii si dupa sustinerea examenului de stat ori a examenului de licenta.

    Sectiunea a VI-a
    Interdictii
    Art. 69
    Fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele la care au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute. Art. 16 alin. 2 din lege se refera la instanta ca institutie juridica reglementata prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca si nu la sectiile din cadrul aceleiasi instante.
    In cazul in care, in cei 2 ani anteriori primirii in profesie, avocatul a functionat ca magistrat la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta in parte si se calculeaza de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.
    Art. 70
    Fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la nici un organ de urmarire penala din localitatea unde au functionat. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 69 din prezentul statut.
    In cazul in care fostul procuror sau cadru de politie a functionat in cei 2 ani anteriori primirii in profesie si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele cat si organele de urmarire penala, durata fiind calculata conform art. 69. din statut.
    Art. 71
    Interdictia prevazuta la art. 17 din lege priveste instanta de judecata in sensul art. 69 din prezentul statut si, respectiv, toate organele de urmarire penala care tin de parchetul la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.
    Art. 72
    Avocatul care nu respecta interdictiile prevazute la art. 16 alin. 2 si la art. 17 din lege va fi, de indata, convocat la consiliul baroului si, dupa ascultarea sa, in cazul confirmarii abaterii, va fi sesizata Comisia de disciplina.

    Sectiunea a VII-a
    Tabloul anual al avocatilor
    Art. 73
    La inceputul fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului tabloul avocatilor definitivi si stagiari, alcatuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut.
    Separat va fi intocmita a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate si societatile civile profesionale, cu indicarea sediului si a avocatilor componenti.
    Art. 74
    Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si partea a doua a tabloului se comunica, in conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din lege, cel tarziu pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an. Acesta se reactualizeaza lunar.
    Art. 75
    Refuzul inscrierii in tablou se contesta la consiliul baroului. Impotriva deciziei consiliului baroului se face plangere la Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania in termen de 5 zile de la data comunicarii sale.
    Art. 76
    Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramantului prevazut la art. 18 din lege. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, atat de catre avocatii nou- inscrisi in barou, cat si de catre avocatii in activitate.
    Art. 77
    In aplicarea art. 22 din lege, consiliul baroului este obligat sa desemneze avocatii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre persoanele neinscrise in tabloul avocatilor.
    Consiliul baroului, ori de cate ori va avea informatii cu privire la persoanele care acorda nelegal asistenta juridica, va sesiza parchetul competent.

    CAP. 4
    Incetarea calitatii de avocat

    Art. 78
    Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din tabloul avocatilor.
    Art. 79
    Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa-si lichideze toate cauzele si sa-si asigure substituirea, prezentand baroului lista cu cauzele nelichidate si indicand numele avocatilor care le vor prelua.
    Art. 80
    In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.
    Art. 81
    In cazul prevazut la art. 23 lit. c) din lege, avocatul pensionar va putea cere primirea in profesie.
    Dispozitiile art. 51 din prezentul statut se vor aplica corespunzator.

    CAP. 5
    Suspendarea calitatii de avocat

    Art. 82
    Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
    a) in caz de incompatibilitate, conform dispozitiilor art. 24 lit. a) si ale art. 12 din lege;
    b) in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa, conform dispozitiilor art. 24 lit. b) din lege.
     Art. 83
     Calitatea de avocat poate fi suspendata:
    a) prin decizie a consiliului baroului in cazul prevazut la art. 24 lit. c) din lege;
    b) in cazul in care impotriva avocatului se desfasoara o actiune de urmarire penala sau de judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti irevocabile.
    Art. 84
    Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea calitatii de avocat, sub sanctiunile prevazute de lege pentru abateri disciplinare.
    Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii si ale prezentului statut privind suspendarea calitatii de avocat. Consiliul baroului decide dupa ascultarea avocatului in cauza.
    Decizia consiliului baroului, in cazurile prevazute la art. 82 lit. a) si b) din statut, este executorie. Despre aceasta se va face mentiune in tabloul avocatilor.
    Impotriva deciziei consiliului baroului se face contestatie la Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia suspenda executarea in cazurile prevazute la art. 83 din prezentul statut.
    Art. 85
    La cererea celui in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunii din tablou.
    Art. 86
    Avocatul suspendat care continua sa exercite profesia este supus prevederilor art. 22 din lege.
    Art. 87
    Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca de la data luarii masurii sa-si asigure substituirea in cauzele in curs de solutionare.

    CAP. 6
    Transferul

    Art. 88
    Avocatul care, din motive justificate, solicita transferarea sa intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului la care doreste sa se transfere.
    Cererea de transfer trebuie sa fie insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul, certificat eliberat ulterior inregistrarii cererii de transfer, prin care se constata ca solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se afla in curs de judecata penala sau disciplinara si ca a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, Casa de Asigurari a Avocatilor si Uniunea Avocatilor din Romania.
    Consiliul baroului de la care se solicita transferul va aviza cererea, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.
    Art. 89
    Consiliul baroului la care se solicita transferul va solutiona cererea, potrivit raportului intocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de inscriere in profesie al celui ce solicita transferul, inaintat de baroul de la care se solicita transferul o data cu certificatul mentionat in articolul precedent.
    Art. 90
    Consiliul baroului va face, dupa caz, aplicarea dispozitiilor art. 48 lit. h) din lege.
    Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata in termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 91
    In mod similar vor fi solutionate si cererile de detasare, dosarul profesional fiind pastrat, pe durata detasarii, de catre baroul la care avocatul este inscris.
    In perioada detasarii, taxele si contributiile profesionale se achita la baroul la care avocatul a fost detasat.

    CAP. 7
    Exercitarea drepturilor avocatului

    Art. 92
    Avocatul inscris in tablou are dreptul sa exercite toate activitatile specifice profesiei, prevazute la art. 2 alin. 3, la art. 3 si la art. 25 alin. 1 din lege.
    Art. 93
    Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica incheiat, in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia.
    Modelul contractului este cuprins in anexa nr. VIII la prezentul statut.
    Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. IX la prezentul statut.
    In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.
    Art. 94
    Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.
    Onorariul se stabileste prin negociere, pornind de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.
    Avocatul nu este obligat sa justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul.
    Onorariul se stabileste pentru fiecare serviciu profesional in parte.
    Art. 95
    Contestatiile si reclamatiile privind onorariile si cheltuielile vor fi solutionate potrivit art. 27 alin. 2 din lege.
    Consiliul baroului va delega un consilier care va invita pe avocat si pe clientul acestuia si dupa ascultarea lor va intocmi un raport, pe care consiliul baroului il va avea in vedere la solutionarea contestatiei sau a reclamatiei.
    Decizia consiliului baroului poate fi atacata cu plangere in termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 96
    Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societatile civile profesionale au dreptul sa-si stabileasca sediul profesional in circumscriptia baroului din care fac parte.
    Avocatul poate sa-si exercite activitatea in spatiile vizitate si avizate de consiliul baroului.
    Consiliul baroului nu poate obliga pe avocat sa-si stabileasca definitiv sediul profesional intr-o anumita localitate, cu exceptia cazului prevazut la art. 31 alin. 2 din lege.
    Art. 97
    Avocatul are dreptul la sedii profesionale secundare in circumscriptiile barourilor din care nu face parte.
    Aprobarea pentru infiintarea acestor sedii secundare se da de catre consiliul baroului in circumscriptia caruia urmeaza sa se deschida sediul secundar, in urma unei cereri in care avocatul solicitant trebuie sa mentioneze: vechimea in profesie, titlul stiintific, pozitia din tabloul avocatilor din baroul in raza caruia se afla sediul principal, adresa unde urmeaza sa se deschida sediul secundar, forma de desfasurare a activitatii profesionale si motivul deschiderii sediului secundar.
    Impotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plangere la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania in termen de 15 zile de la comunicare.
    In cazul aprobarii functionarii sediului secundar, avocatul respectiv va achita taxa de inscriere si de contributie la bugetul baroului, separat de taxele platite la baroul unde are sediul principal.
    Art. 98
    In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai in sediul profesional avizat de consiliul baroului. El are obligatia sa se opuna la perchezitionarea actelor profesionale aflate in sediu sau asupra sa, daca perchezitia nu este efectuata de catre procuror in temeiul unui mandat emis anticipat in acest scop si confirmat in scris de primul-procuror al parchetului de pe langa tribunal.
    In termen de 24 de ore de la efectuarea perchezitiei, avocatul este obligat sa anunte pe decanul baroului despre aceasta.
    Art. 99
    Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional. El poate fi situat si in locuinta avocatului.
    Art. 100
    Avocatul este indreptatit sa refuze contactul cu clientul sau in prezenta organului de urmarire penala sau de cercetare penala sau a oricarui organ al statului, precum si in cazul in care exista un sistem de control al contactului cu clientul.
    Art. 101
    In aplicarea art. 33 din lege, plangerea prealabila privind punerea in miscare a actiunii penale se exercita independent de sesizarea indreptata la consiliul baroului, in cazul cand autorul faptei este un avocat.
    Independent de actiunea penala, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului si va trimite in judecata disciplinara pe avocatul impotriva caruia exista probe ca a savarsit fapta.
    Art. 102
    Cabinetul individual, cabinetele asociate si societatea civila profesionala detin stampila care se aplica pe actele eliberate de acestea. Modelul, forma si dimensiunile stampilei sunt cele prevazute in anexa nr. X la prezentul statut.
    In afara de stampila, actele avocatului poarta antet tiparit, care contine: numele si prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, telex) si forma de exercitare a profesiei.
    Avocatii pot utiliza parafa care sa cuprinda mentiunile din alineatul precedent.

    CAP. 8
    Indatoririle avocatului

    Art. 103
    Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de cofraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acestuia.
    Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala si in viata privata.
    Art. 104
    Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, inclusiv pe cele din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa manifeste constiinciozitate si probitate pentru indeplinirea serviciului incredintat.
    Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata, sa pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis sa foloseasca expresii care ar putea jigni completul de judecata, pe ceilalti avocati sau partile din proces.
    Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata.
    Art. 105
    Avocatul are obligatia sa acorde asistenta juridica in cazul in care a fost desemnat din oficiu sau cand exercita profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precadere avocatilor stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea dispozitiilor art. 19 din lege.
    Art. 106
    In aplicarea dispozitiilor art. 36 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligatia sa participe la sedintele acestora.
    Avocatul are obligatia sa participe la activitatile profesionale stabilite de consiliul baroului si aduse la cunostinta prin convocare sau anunturi afisate la sediile instantelor din circumscriptia baroului respectiv.
    Absenta nejustificata constituie abatere disciplinara.
    Art. 107
    Avocatul este obligat sa foloseasca, drept mijloc de proba, copii de pe actele care i-au fost incredintate de client, pastrand actele originale pentru a le prezenta la cererea instantei.
    La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale, care i-au fost incredintate, persoanei de la care le-a primit.
    Art. 108
    Avocatul este obligat sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat.
    Contractul dintre avocat si client poate fi denuntat prin acordul ambelor parti.
    Partile pot denunta unilateral contractul de asistenta juridica in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract.
    In cazurile prevazute de alineatul precedent, avocatul va incasa onorariul in masura serviciilor prestate.
    Art. 109
    In cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul avocatial, el va asigura substituirea.
    Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse.
    Art. 110
    In aplicarea art. 37 din lege, avocatul este obligat sa achite, in termenul stabilit, contributiile sale la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocatilor din Romania si al Casei de Asigurari a Avocatilor.
    Contributia avocatului la bugetul baroului va fi stabilita de consiliul baroului si va consta intr-o suma fixa, care se achita lunar.
    Baroul va incasa contributia avocatului pentru Uniunea Avocatilor din Romania si Casa de Asigurari a Avocatilor, pe care o va vira, de indata, in contul acestora.
    Art. 111
    Avocatul este obligat sa poarte roba, in conditiile art. 40 din lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise in anexa nr. XII la prezentul statut.
    Art. 112
    Avocatul va purta insigna.
    Portul insignei este obligatoriu si in cazurile in care legea nu obliga purtarea robei.
    Modelul insignei este prevazut in anexa nr. XI la prezentul statut.
    Art. 113
    Avocatul care foloseste procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, savarseste o abatere disciplinara grava.
    Art. 114
    Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama cu scopul dobandirii de clientela.
    Este permis formelor de exercitare a profesiei sa plaseze o firma, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea in imobilul in care isi au sediul si, dupa caz, la intrarea in apartamentul in care isi desfasoara activitatea.
    Pot fi date anunturi in toate anuarele profesionale privind infiintarea formelor de exercitare a profesiei, numele si specializarea avocatilor care le compun.
    Pot fi date doua anunturi la mica sau marea publicitate, numai in presa scrisa, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbarii acestuia sau modificarii formei de exercitare a profesiei.
    Daca anuntul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm.
    Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara.
    Art. 115
    Avocatul este dator sa-si decline calitatea si identitatea in fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra in contact, cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei.
    Art. 116
    Orice avocat care intra in conflict cu un alt avocat este obligat sa-l informeze pe decanul baroului, care va media solutionarea pe cale amiabila.
    Conflictele avocatului cu magistratii sau cu alte autoritati publice se aduc de indata la cunostinta decanului baroului, de catre avocat, care va decide asupra masurilor ce trebuie luate.
    Art. 117
    Avocatul este obligat sa tina urmatoarele evidente:
    a) contractele de asistenta juridica;
    b) registrul de evidenta a contractelor incheiate cu clientii sai; modelul acestui registru este prezentat in anexa nr. XIII la prezentul statut;
    c) registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor potrivit anexei nr. XIV la prezentul statut;
    d) evidentele cerute de legislatia fiscala.
    Art. 118
    Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situatia cheltuielilor efectuate in cauza acestuia.

    CAP. 9
    Organizarea profesiei de avocat

    Sectiunea I
    Reguli privitoare la organizarea si functionarea baroului
    Art. 119
    Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi stirbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autoritatilor publice.
    Art. 120
    Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul si decanul.
    Art. 121
    Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.
    Nu pot participa la sedintele adunarii generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorita starii de incompatibilitate, suspendarii din profesie ori datorita unei sanctiuni disciplinare care atrage o astfel de consecinta.
    Art. 122
    Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
    Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului.
    Neindeplinirea acestei obligatii poate atrage raspunderea disciplinara.
    O data cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala.
    Ordinea de zi va fi supusa adunarii generale spre aprobare prin vot deschis.
    Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.
    Art. 123
    Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
    a) modul prin care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;
    b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;
    c) numarul membrilor prezenti;
    d) componenta prezidiului adunarii generale;
    e) ordinea de zi votata de adunarea generala;
    f) luarile de cuvant;
    g) hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;
    h) orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.
    Procesul-verbal va purta semnatura membrilor prezidiului adunarii generale.
    Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la barou, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 124
    Adunarea generala adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, daca nu incalca prevederile legii sau ale statutului profesiei de avocat.
    Adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.
    Art. 125
    Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocati definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani.
    Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului inscrisi in tablou, dupa cum urmeaza:
    a) 5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;
    b) 7 consilieri pentru barourile cu mai putin de 100 de avocati;
    c) 9 consilieri pentru barourile cu mai putin de 200 de avocati;
    d) 11 consilieri pentru barourile cu mai putin de 500 de avocati;
    e) intre 11 si 15 consilieri pentru barourile cu peste 500 de avocati.
    Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.
    In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul.
    Art. 126
    Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si consilierii.
    Art. 127
    Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel putin o data pe luna la sediul baroului.
    Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre avocatii interesati si de organele Uniunii Avocatilor din Romania.
    In exercitarea atributiilor sale, consiliul baroului adopta hotarari si da avize.
    Art. 128
    Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
    In exercitarea atributiilor sale, decanul emite decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 129
    Orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului.
    Decanul va incerca medierea in vederea solutionarii amiabile a litigiului.
    Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
    Art. 130
    Hotararile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania numai pentru motive de nelegalitate sau de incalcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului.
    Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

    Sectiunea a II-a
    Uniunea Avocatilor din Romania
    Art. 131
    Toti membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocatilor din Romania. Nici un barou nu poate functiona in afara uniunii.
    Art. 132
    Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania sunt: congresul, consiliul, comisia permanenta si presedintele.
    Art. 133
    Congresul este organul suprem de conducere cu cea mai larga reprezentare, in componenta prevazuta la art. 54 alin. 1 din lege.
    Hotararile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.
    Art. 134
    Anual, Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania convoaca congresul ordinar.
    La cererea a cel putin 1/3 din numarul total al barourilor, Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania va convoca congresul extraordinar.
    Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora si locul desfasurarii congresului, precum si ordinea de zi a acestuia.
    Art. 135
    Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele Uniunii Avocatilor din Romania, impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales cu vot deschis.
    Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 123 din prezentul statut aplicandu-se corespunzator.
    Art. 136
    Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis.
    Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte.
    Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse.
    Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decat numarul functiilor pentru care se candideaza.
    Art. 137
    Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania se convoaca trimestrial in sedinte ordinare sau, ori de cate ori este necesar, in sedinte extraordinare, de catre Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania.
    Conducerea sedintelor Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania revine presedintelui Uniunii Avocatilor din Romania, asistat de catre vicepresedinti si de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului uniunii.
    Prevederile art. 123 din prezentul statut se vor aplica corespunzator.
    Art. 138
    Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania adopta decizii. La cererea majoritatii barourilor, deciziile consiliului pot fi atacate cu plangere care va fi solutionata de catre Congresul avocatilor in prima sa sedinta.
    Art. 139
    Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania se intruneste inaintea sedintelor consiliului uniunii si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui uniunii.
    Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania. Sedintele comisiei permanente sunt conduse de presedintele uniunii.
    In desfasurarea activitatii curente, comisia permanenta emite avize si adopta decizii si dispozitii. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 140
    Plangerea introdusa impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de lege si de prezentul statut.
    Organul competent sa solutioneze plangerea poate, pentru motive bine intemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat pana la solutionarea plangerii.

    CAP. 10
    Asistenta judiciara

    Art. 141
    Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciara, care vor functiona pe langa fiecare instanta de judecata si organ de urmarire penala din circumscriptia lor.
    Asistenta judiciara va fi coordonata de catre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocatii definitivi pentru fiecare localitate in care functioneaza o instanta de judecata.
    Art. 142
    Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea gratuita, in cazurile prevazute de art. 63 alin. 2 din lege, pe baza aprobarii date de catre decanul baroului.
    Art. 143
    Acordarea asistentei judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, a organului de urmarire sau de cercetare penala ori a organului administratiei publice locale, adresata serviciului de asistenta judiciara organizat, in fiecare localitate, de catre consiliul baroului.
    Acesta desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara si care nu poate refuza aceasta sarcina decat pentru motive intemeiate.
    Avocatul desemnat urmeaza sa-si indeplineasca insarcinarea in conditiile prevazute la art. 34 din lege.
    Art. 144
    Obligatiile avocatului desemnat din oficiu inceteaza in momentul in care in cauza se prezinta un avocat ales.
    Art. 145
    Avocatul care acorda asistenta judiciara din oficiu are dreptul de a incasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justitiei si Uniunea Avocatilor din Romania, in raport cu natura si cu dificultatea cauzelor.
    Art. 146
    Serviciile de asistenta judiciara isi desfasoara activitatea in spatiile asigurate de Ministerul Justitiei, situate in sediile instantelor judecatoresti, conform art. 32 din lege.
    Art. 147
    Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului, daca se dovedeste ca a fost obtinuta fara prezentarea starii materiale reale a partii ori daca aceasta stare s-a ameliorat si permite plata onorariului.

    CAP. 11
    Raspunderea disciplinara

    Sectiunea I
    Dispozitii generale
    Art. 148
    Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului in care avocatul este inscris si ale Uniunii Avocatilor din Romania sau care este de natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale corpului de avocati constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit art. 68 din lege.
    Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii.
    Art. 149
    Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa a acestuia.
    Art. 150
    Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
    Art. 151
    Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata in considerare la aplicarea sanctiunii.
    Art. 152
    Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate, fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.
    Art. 153
    Instantele disciplinare sunt:
    a) comisia de disciplina a baroului;
    b) Comisia Superioara de Disciplina;
    c) Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, in plenul sau, constituit conform art. 67 alin. 3 din lege.

    Sectiunea a II-a
    Organizarea si functionarea instantelor disciplinare
    Art. 154
    In fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevazute la art. 44 lit. b) si c) din lege, alcatuita din 5 pana la 11 membri, alesi de adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
    Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie.
    Art. 155
    Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un presedinte, ales de catre membrii acesteia.
    Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, indeplineste functia de grefier al comisiei de disciplina, calitate in care pastreaza, tine evidentele si efectueaza lucrarile necesare desfasurarii activitatii comisiei, sub indrumarea presedintelui.
    Cheltuielile necesare activitatilor comisiei de disciplina se suporta de catre barou.
    Art. 156
    Comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii inscrisi in tabloul avocatilor, cu exceptia abaterilor savarsite de decan si de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 157
    Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor, organizarea evidentelor si a activitatilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt in sarcina presedintelui.
    Art. 158
    In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania functioneaza Comisia Superioara de Disciplina, independenta de organele de conducere ale uniunii prevazute la art. 53 lit. b), c) si d) din lege.
    Comisia Superioara de Disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor.
    Membrii Comisiei Superioare de Disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie.
    Art. 159
    Comisia Superioara de Disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocatilor.
    Art. 160
    Comisia Superioara de Disciplina judeca:
    a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania si ale decanilor;
    b) ca instanta de recurs, in complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si presedintele Uniunii Avocatilor din Romania impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a incheierilor prevazute la art. 69 alin. 1 si 2 din lege.
    Art. 161
    Comisia Superioara de Disciplina isi organizeaza, isi tine evidentele si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul Comisiei permanente a Uniunii Avocatilor din Romania. Unul dintre secretarii Uniunii Avocatilor din Romania, desemnat de catre comisia permanenta a acesteia, indeplineste functia de grefier al Comisiei Superioare de Disciplina.
    Art. 162
    Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia Superioara de Disciplina, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 69 alin. 1 si 2 din lege.
    Unul dintre secretarii Uniunii Avocatilor din Romania, desemnat de comisia permanenta a acesteia, indeplineste functia de grefier al Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania, constituit ca instanta disciplinara in conditiile alineatului precedent.
    Art. 163
    Executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul baroului in care avocatul este inscris.

    Sectiunea a III-a
    Reguli de procedura
    Art. 164
    Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului din care avocatul face parte. Daca avocatul este pensionar, incompatibil sau retras din profesie, plangerea se adreseaza baroului in care avocatul a fost inscris in tablou.
    Consiliul baroului poate fi sesizat si prin modalitatile prevazute la art. 65 alin. 2 si 3 din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotarare consemnata in procesul-verbal de sedinta.
    Consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii indicate in plangere sau in sesizare. In situatiile prevazute la art. 66 alin. 2 din lege, plangerea sau sesizarea va fi inaintata, de indata, Comisiei permanente a Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 165
    Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de catre decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.
    Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocatilor din Romania sau a unui decan se efectueaza de catre presedintele uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.
    Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrarilor prevazute la alineatele precedente se poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre consiliul baroului, in absenta consilierului recuzat.
    Art. 166
    Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.
    Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul profesional al acestuia si dupa incunostintarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plangerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da explicatii scrise.
    Refuzul de a da curs convocarii constituie o incalcare a indatoririlor profesionale si nu impiedica desfasurarea anchetei.
    In cursul cercetarilor consilierul delegat va asculta persoana care a formulat plangerea, precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot elucida cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege informatii, prin mijloacele prevazute de lege.
    Art. 167
    Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un referat scris in care va consemna faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si propunerea privind solutionarea plangerii sau sesizarii.
    Art. 168
    Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la decanatul baroului in cel mult 30 de zile de la primirea insarcinarii.
    Art. 169
    In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor care au stat la baza intocmirii acestuia. Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale.
    Art. 170
    Dupa efectuarea anchetei disciplinare, consiliul baroului va decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor.
    Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, avocatului cercetat si persoanei care a facut plangerea. Daca se decide exercitarea actiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara.
    Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor ce urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului.
    Art. 171
    Prevederile privitoare la cercetarea si anchetarea abaterii disciplinare se aplica, in mod corespunzator, in situatiile in care sunt incidente prevederile art. 66 alin. 2 din lege, cu respectarea dispozitiilor art. 66 alin. 3 din lege.
    Art. 172
    Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei care constituie abatere disciplinara, procedura disciplinara se suspenda, urmand a fi reluata dupa solutionarea cauzei.
    Pe perioada suspendarii, cursul termenului prevazut la art. 66 alin. 4 din lege este intrerupt.
    Art. 173
    Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de indata, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei ce a exercitat actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune.
    Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
    Art. 174
    In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa personal. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
    Art. 175
    Sedintele instantei disciplinare sunt secrete.
    Lucrarile sedintelor se consemneaza in incheieri.
    Lipsa partilor citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara se va pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate in cauza.
    Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinara.
    Art. 176
    Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele profesiei.
    Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica baroului in tabloul caruia este inscris avocatul si Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 177
    Decizia privind aplicarea sanctiunilor disciplinare ori incetarea actiunii disciplinare se comunica avocatului in cauza, decanului baroului in care avocatul este inscris si presedintelui Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 178
    Recursul declarat impotriva masurilor luate prin incheiere in conditiile art. 69 alin. 2 din lege si impotriva deciziei disciplinare se inregistreaza la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 179
    Dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prevazute in prezentul statut se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

    CAP. 12
    Casa de Asigurari a Avocatilor

    Art. 180
    Avocatii inscrisi in barouri cu drept de exercitiu al profesiei, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si ajutoare sociale au sistem propriu de asigurari sociale si sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor.
    Art. 181
    Casa de Asigurari a Avocatilor este organizata si functioneaza in cadrul Uniunii Asociatilor din Romania, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
    Art. 182
    Casa de Asigurari a Avocatilor stabileste si acorda membrilor sai, in conditiile legii sale de organizare, pensii si ajutoare sociale.
    Art. 183
    Fondurile Casei de Asigurari a Avocatilor se constituie din:
    a) contributia lunara a fiecarui avocat cu drept de exercitiu al profesiei, in cota procentuala perceputa asupra sumelor incasate cu titlu de onorarii;
    b) primirea unor sume provenite din excedentul bugetar al barourilor in conditiile art. 45 alin. 2 lit. d) din lege;
    c) venituri realizate in conditiile art. 73 din lege.
    Cota prevazuta la alin. 1 lit. a) din prezentul articol se stabileste de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, la propunerea Consiliului Casei de Asigurari a Avocatilor, si se aplica astfel:
    a) asupra onorariilor efectiv incasate de titularul cabinetului individual dupa deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor si a remuneratiilor cuvenite avocatilor salarizati in interiorul profesiei;
    b) asupra totalului onorariilor incasate de la clientela proprie si prin retrocedare potrivit contractului (contractelor) de colaborare, in cazul avocatilor colaboratori;
    c) asupra onorariilor efectiv incasate de societatea civila profesionala, dupa deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor si a remuneratiilor cuvenite avocatilor salarizati in interiorul profesiei, proportional cu cota de participare la impartirea veniturilor prevazuta in contractul de asociere, in cazul avocatilor asociati in societati civile profesionale ori in cabinete asociate;
    d) asupra remuneratiilor brute, in cazul avocatului salarizat in interiorul profesiei.
    Art. 184
    Plata contributiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor se va efectua in contul sau la casieria baroului in care avocatul este inscris, in primele 15 zile ale lunii urmatoare perioadei pentru care se face plata.
    Depasirea termenului de plata prevazut la alineatul precedent atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere in favoarea Casei de Asigurari a Avocatilor, in cuantum de 0,5% aplicat la suma datorata pentru fiecare zi de intarziere, fara a putea depasi suma datorata.
    Barourile vor vira de indata Casei de Asigurari a Avocatilor contributiile incasate si vor tine evidenta acestora.
    Art. 185
    Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite atrage aplicarea masurii prevazute la art. 48 lit. n) din lege, cu respectarea procedurii prealabile prevazute de lege.
    Consiliul Casei de Asigurari a Avocatilor va sesiza baroul in cazurile in care intarzierea platii este mai mare de 3 luni.
    Art. 186
    La cererea Casei de Asigurari a Avocatilor, avocatul este obligat sa informeze in scris asupra indeplinirii obligatiei de a contribui la constituirea fondurilor acesteia, indicand valoarea lunara a onorariilor asupra carora a aplicat cota procentuala de contributie si dovezile de achitare a contributiei lunare.

    CAP. 13
    Dispozitii finale

    Art. 187
    In aplicarea dispozitiilor art. 37 din lege, consiliul baroului stabileste si incaseaza taxe pentru:
    a) inscrierea in barou a avocatilor primiti in profesie [art. 58 lit. g) din lege];
    b) reinscrierea in tabloul avocatilor a avocatului exclus pentru neplata contributiilor profesionale;
    c) reinscrierea in tabloul avocatilor a avocatului incompatibil;
    d) transferul avocatului dintr-un barou in altul, taxa ce va fi perceputa de baroul la care avocatul se transfera;
    e) infiintarea, pe raza baroului, a unui sediu profesional secundar.
    Limitele maxime si scutirile de plata a taxelor prevazute in prezentul articol se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania.
    Art. 188
    Comisia permanenta a Uniunii Avocatilor din Romania stabileste si incaseaza taxe pentru:
    a) primirea in profesie cu scutire de examen [art. 60 lit. d) din lege];
    b) inscrierea la examenul de intrare in profesie;
    c) inscrierea la examenul de definitivat.
    Art. 189
    In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a statutului profesiei, fiecare avocat va inregistra la decanatul baroului cererea prevazuta in anexa nr. XV la prezentul statut, insotita de documentele corespunzatoare.
    Art. 190
    Consiliile barourilor sunt obligate sa ia masuri corespunzatoare asigurarii bunei functionari a birourilor de avocati care isi continua activitatea conform art. 76 alin. 3 din lege.
    Art. 191
    Actualele consilii ale barourilor care au un numar mai mare de membri decat cel prevazut in statut ori ai caror membri nu indeplinesc conditiile de vechime in profesie prevazute in statut, isi vor continua activitatea pana la expirarea mandatului.
    Art. 192
    Interdictiile cu privire la exercitarea profesiei, stabilite anterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a legii, isi inceteaza efectele, urmand a se face aplicarea prevederilor art. 16 alin. 2 din lege.
    Art. 193
    Prin lege, in cuprinsul prezentului statut, se intelege Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
    Art. 194
    Anexele nr. I-VII si X-XV se comunica barourilor.
    Art. 195
    Prezentul statut a fost adoptat in sedinta Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania din 30 septembrie 1995 si intra in vigoare la data de 1 noiembrie 1995.

                 Presedintele Uniunii
                 Avocatilor din Romania,
                 avocat Victor Anagnoste


    ANEXA 8

 Baroul .........................................
 Forma de exercitare a profesiei
 (..............................)

                 CONTRACT DE ASISTENTA JURIDICA
              Nr. .................. Data ......................

 Incheiat intre:
    1. (Forma de exercitare a profesiei) ............... prin avocat ..........
pe de o parte, si
    2. Domnul (doamna) ......................, domiciliat(a) in ............... ...............................................................................
in calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, sot etc.)..............., pe de alta parte.
    In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si ale statutului profesiei, partile convin urmatoarele:
    Art. 1
    Obiectul contractului
    1.1. Obiectul contractului il reprezinta .................................. ..............................................................................
(dupa caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultatii juridice, redactarea de acte, cereri si alte cai de atac, forme de executare, precum si orice alte activitati prevazute de Legea nr. 51/1995),
 pentru clientul ..................., domiciliat in............................
...............................................................................
    Art. 2
    Onorariul
    2.1. Onorariul se fixeaza in cuantum de .................lei, cu urmatoarele esalonari de plata ...........................
    Art. 3
    Cheltuieli
    3.1. Cheltuielile aferente activitatii sus-mentionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului.
    Art. 4
    Clauze speciale
    4.1. Partile convin ca prezentului contract sa i se aplice dispozitiile Legii nr. 51/1995 si ale statutului profesiei de avocat.
    4.2. Raporturile dintre parti nu pot fi dovedite decat cu prezentul contract.
    4.3. Clientul atesta exactitatea si sinceritatea informatiilor pe care le furnizeaza avocatului si isi exprima acordul ca demersurile facute de avocat sa fie conform informatiilor pe care le-a furnizat.
    4.4. Partile convin ca prezentul contract sa reprezinte titlu executoriu pentru incasarea onorariilor restante, urmand a se proceda la executarea silita fara somatie si fara acordarea vreunui termen de gratie.
    4.5. Indeplinirea obligatiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civila profesionala) se realizeaza de catre avocatii care isi exercita profesia in cadrul acestuia.
    4.6. Neplata onorariului in cuantumul si la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum si neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract.
    4.7. Toate litigiile privitoare la nasterea, modificarea, stingerea si interpretarea prezentului contract sunt supuse regulilor de arbitraj prevazute de lege si de statut.
    Art. 5
    Alte clauze ...............................................................................
 ..........................................................................
    Incheiat la ................................, astazi......................,
in ..........  exemplare originale, ambele parti atestand ca se afla in posesia cate unui exemplar.

(Forma de exercitare a profesiei)
prin .....................

                                             Client,
                                       prin ............................
                                       Actul de identitate .............
                                       .................................
                                       .................................


     ANEXA 9

     Baroul ........................
     Forma de exercitare a profesiei
     ( ............................ )

                   IMPUTERNICIRE AVOCATIONALA

    Domnul (doamna) avocat ........................... se imputerniceste de catre .........................................................................
.............................................................................
in baza contractului de asistenta juridica nr ............. din ............... sa exercite activitatile prevazute in art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in fata ....................... ............................................................................... ...............................................................................

               Client
        ........................
             (semnatura)

                                          Atestat identitatea partii
                                     conform art. 3 din Legea nr. 51/1995

                                                   Avocat
                                           ............................
                                               (semnatura si stampila)


                                                Data ..................