Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezentul regulament conţine prevederi privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar de artă, în conformitate cu Constituţia României, cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi cu actele normative elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de alte ministere. Articolul 2Respectarea prezentului regulament este obligatorie pentru elevii acestui tip de învăţământ şi părinţii acestora, precum şi pentru personalul de conducere, îndrumare şi control, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic. Articolul 3Unităţile în care se organizează învăţământ preuniversitar de artă se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, potrivit legii. Articolul 4În învăţământul preuniversitar de artă: a)şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial, în conformitate cu art. 42 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. Prin excepţie, studiul instrumentelor, pentru specializarea muzică, începe în ciclul primar, iar studiul coregrafiei începe în clasa a IV-a; b)admiterea se face prin teste de aptitudini specifice în învăţământul obligatoriu şi în conformitate cu art. 76 din Legea nr. 1/2011 pentru învăţământul liceal; c)planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate profilului artistic/specializării; d)studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual; e)programele şcolare pentru disciplinele prevăzute în planul-cadru care asigură educaţia artistică specializată/specializarea respectă standardele educaţionale şi profesionale stabilite pentru profilul artistic, respectiv pentru specializările artistice corespunzătoare. Articolul 5Reţeaua învăţământului preuniversitar de artă asigură, la nivel naţional, selecţia aptitudinală, precum şi pregătirea şi performanţa în domeniile artistice pentru care elevii au fost selecţionaţi şi cuprinde: a)unităţi de învăţământ cu program integrat de artă; b)unităţi de învăţământ cu program suplimentar de artă; c)clase cu program integrat de artă; d)clase cu program suplimentar de artă. Articolul 6Pentru identificarea, în vederea selecţionării, a unui număr cât mai mare de copii cu aptitudini artistice provenind din învăţământul preşcolar şi/sau primar, cadrele didactice de specialitate desfăşoară, în şcoală şi/sau în teritoriu, activităţi specifice. Articolul 7Structura anului şcolar, formaţiunile de studiu şi standardele curriculare de performanţă pentru învăţământul de artă integrat şi pentru cel suplimentar sunt aceleaşi. Capitolul IIOrganizarea învăţământului preuniversitar de artă Articolul 8Condiţiile pentru organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de artă sunt următoarele: a)existenţa unei baze materiale necesare realizării unei instruiri de specialitate optime; b)încadrarea la disciplinele de specialitate cu personal didactic calificat, în conformitate cu prevederile legale. Articolul 9Învăţământul preuniversitar de artă se organizează ca învăţământ cu frecvenţă. Articolul 10Unităţile de învăţământ/Clasele cu program suplimentar de artă se organizează numai pentru elevii din ciclurile primar şi gimnazial. Articolul 11Unităţile de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă se organizează cu una sau cu mai multe specializări. Articolul 12Clasele cu program integrat sau suplimentar de artă se pot organiza cu una, două sau 3 specializări. Articolul 13Unităţile de învăţământ cu program integrat de artă pot şcolariza şi în regim suplimentar elevi din ciclurile primar şi/sau gimnazial, în limita cifrei de şcolarizare aprobate. Capitolul IIIConducerea unităţilor de învăţământ vocaţional de artă Articolul 14Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de artă este asigurată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, de consiliul de administraţie, director/directori adjuncţi care conlucrează cu consiliul profesoral în exercitarea atribuţiilor ce le revin, cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi cu autorităţile administraţiei publice locale. Articolul 15Atribuţiile directorului din unităţile de învăţământ preuniversitar de artă sunt cele stipulate la art. 97 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 la care se adaugă atribuţii specifice de management şi impresariat artistic stabilite de consiliul de administraţie. Articolul 16La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ/clase cu program integrat de artă se constituie comisii tematice de specialitate, ale căror atribuţii şi responsabilităţi sunt stabilite prin regulamentul intern şi ale căror activităţi sunt monitorizate în dosare de evidenţă ce cuprind, după caz: a)planuri de activitate anuale şi semestriale; b)rapoarte de activitate anuale şi semestriale ale comisiei şi rapoarte individuale; c)procese-verbale ale şedinţelor de lucru; d)alte materiale care le susţin activitatea. Capitolul IVAdmiterea şi înscrierea elevilor Articolul 17(1) În învăţământul preuniversitar de artă, înscrierea elevilor se poate efectua numai pe baza testării aptitudinilor specifice, în conformitate cu art. 42 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011, şi nu este condiţionată de domiciliul părinţilor.(2) Admiterea elevilor în unităţile de învăţământ cu program integrat sau suplimentar de artă se face, în funcţie de an de studiu şi clasă, numai în urma unei selecţii, prin:a)testarea aptitudinilor specifice, în învăţământul obligatoriu; b)examene de diferenţă, în cazul transferului elevilor ce provin din alte unităţi de învăţământ şi de la alte filiere şi profiluri, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; c)probe de aptitudini, pentru admitere la liceu, conform metodologiei privind admiterea în învăţământul preuniversitar de artă. Articolul 18Testarea, examinarea şi verificarea aptitudinilor, prin probe specifice, vizează: a)pentru specializări în muzică: auzul muzical, simţul ritmic, memoria muzicală; b)pentru specializări în arte vizuale: percepţia vizuală, creativitatea; c)pentru specializarea coregrafie: aptitudinile fizice, simţul ritmic, muzicalitatea; d)pentru specializarea arta actorului: aptitudinile de comunicare verbală şi nonverbală. Articolul 19Probele se evaluează de către comisii de specialitate constituite din profesori calificaţi ai unităţii de învăţământ respective, numite prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar. Articolul 20La probele de testare a aptitudinilor, la probele de aptitudini pentru admiterea în liceu, precum şi la examenele de diferenţă la disciplinele practice de specialitate nu se admit contestaţii. Capitolul VPregătirea de specialitate Articolul 21Pregătirea de specialitate se realizează prin disciplinele teoretice şi practice care fac parte din curriculumul naţional şi care asigură, în ansamblul lor, realizarea finalităţilor educaţionale şi a standardelor de profesionalizare pentru fiecare specializare. Articolul 22Disciplina considerată definitorie pentru specializarea/profesionalizarea elevilor din învăţământul preuniversitar de artă se denumeşte, în termenii prezentului regulament, disciplină principală de specialitate. Articolul 23Este denumită disciplină principală de specialitate: A. pentru specializarea muzică: a)secţia instrumentală: disciplina instrument principal; b)secţia vocală: disciplina artă vocală interpretativă/canto clasic; disciplina muzică de jazz - muzică uşoară; c)secţia teoretică: disciplina teorie - solfegiu - dicteu; d)secţia folclorică: disciplina instrument principal; disciplina muzică vocală tradiţională românească/canto popular;B. pentru specializarea coregrafie: disciplina dans clasic/dans contemporan; C. pentru specializarea arta actorului: disciplina arta actorului; D. pentru specializările arte plastice, decorative, arte ambientale, arhitectură, design, restaurare-conservare: disciplina atelier de specialitate. Articolul 24Pregătirea la disciplinele de specialitate se efectuează individual, pe grupe şi pe clase, după cum urmează: A. învăţământ cu program integrat/suplimentar de muzică - disciplinele: instrument principal, canto clasic/popular, improvizaţie muzicală, acompaniament, pian complementar, instrument secundar, corepetiţie se predau individual; orele de teoria muzicii, armonie, contrapunct, forme muzicale se desfăşoară pe grupe de 7-15 elevi, disciplina muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră, orele de cor şi de ansamblu orchestral se efectuează pe partide (grupe de instrumente), iar ansamblul coral şi orchestral pe voci şi ansamblu; disciplina istoria muzicii se predă pe clasă; B. învăţământ cu program integrat/suplimentar de arte vizuale - disciplinele se predau pe grupe de 8-12 elevi; disciplina istoria artei se predă pe clasă; C. învăţământ cu program integrat/suplimentar de coregrafie - disciplinele repertoriu individual şi pian complementar se predau individual; disciplinele dans clasic, dans contemporan, dans românesc, dans de caracter, repertoriu ansamblu, ritmică, duet se predau pe grupe de 7-12 elevi; disciplina istoria baletului se predă pe clasă; D. învăţământ cu program integrat de arta actorului - disciplina iniţiere vocală se predă individual; disciplinele arta actorului, dicţie, euritmie se predau pe grupe de 7-12 elevi; disciplinele istoria teatrului şi a artei spectacolului universal şi românesc, management artistic, elemente de estetică şi teoria spectacolului, artele spectacolului se predau pe clasă. Capitolul VIEvaluarea elevilor la disciplinele de specialitate Articolul 25Evaluarea elevilor din învăţământul preuniversitar de artă se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, cu metodologia Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) şi cu prevederile prezentului regulament. Articolul 26(1) În cadrul învăţământului preuniversitar de artă, la disciplina principală de specialitate, se organizează verificări la sfârşitul fiecărui semestru şi examene la sfârşitul fiecărui an şcolar. Excepţie fac elevii din clasa I, cei din primul an de studiu la instrument şi muzică vocală, precum şi elevii din clasele terminale.(2) Nota obţinută la verificare nu are valoare de teză.(3) Media anuală la obiectul principal de specialitate se calculează astfel: nota obţinută la examenul de sfârşit de an adunată cu media semestrelor, la această disciplină, totul împărţit la 2.(4) La specializările arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, restaurare-conservare se organizează la sfârşitul fiecărui semestru la obiectul principal de specialitate numai verificări. Articolul 27Comisiile pentru verificările şi examenele anuale la disciplinele principale de specialitate sunt formate din profesori calificaţi ai unităţii de învăţământ respective, sunt numite prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, şi au următoarea componenţă: a)preşedintele comisiei - directorul unităţii de învăţământ, fără drept de notare; b)vicepreşedintele comisiei - responsabilul de catedră, fără drept de notare; c)3 membri cu drept de notare: 2 profesori de specialitate, din care unul este profesor al elevului, şi al treilea de specialitate înrudită sau de altă disciplină artistică. Articolul 28Elevii din învăţământul preuniversitar de artă care obţin la sfârşitul anului şcolar la disciplina principală de specialitate media sub 6,00 (şase) sunt consideraţi necorespunzători şi sunt îndrumaţi să îşi continue studiile într-un alt profil sau, la cerere, într-o altă specializare, astfel: a)în cazul schimbării specializării, aceasta se poate realiza numai cu aprobarea consiliului de administraţie, o singură dată pe parcursul unui ciclu de învăţământ şi pe baza unei evaluări preliminare; b)în cazul schimbării profilului, se aplică prevederile R.O.F.U.I.P. referitoare la transferul elevilor; la cerere, se pot elibera acte doveditoare privind performanţele şcolare la disciplinele de specialitate obţinute pe perioada şcolarizării în profilul artistic. Articolul 29Elevii din învăţământul preuniversitar de artă care nu promovează anul şcolar la disciplina principală de specialitate sunt consideraţi necorespunzători şi sunt îndrumaţi să îşi continue studiile într-un alt profil. Capitolul VIIActivitatea artistică a elevilor în spaţiul public Articolul 30Prin activitate artistică în spaţiul public se înţelege, în contextul prezentului regulament, organizarea şi realizarea de către elevi sau cu elevi de concerte, festivaluri şi spectacole, pentru toate genurile artistice, cu scop cultural, educativ şi de divertisment, concursuri cu formaţiile artistice proprii ale şcolii sau în colaborare cu alţi artişti, organizarea şi realizarea, în studioul propriu, al şcolii, sau în colaborare cu alţi parteneri, de înregistrări audio şi/sau video necesare manifestărilor proprii şi/sau cu diferiţi parteneri, manifestări expoziţionale publice de grup sau personale. Articolul 31La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ de artă/clase cu program de artă se constituie, în conformitate cu prevederile art. 16, o comisie de supraveghere şi îndrumare a activităţii artistice a elevilor în spaţiul public, alcătuită din directorul unităţii de învăţământ şi responsabilii catedrelor de specialitate şi denumită, în termenii prezentului regulament, consiliu artistic. Articolul 32Atribuţiile, responsabilităţile şi activităţile consiliului artistic sunt stabilite prin regulamentul intern, în concordanţă cu activităţile desfăşurate în conformitate cu prevederile art. 30. Articolul 33Pe perioada şcolarizării, orice activitate artistică a elevilor în public care reprezintă unitatea şcolară respectivă se realizează numai cu avizul consiliului artistic. Articolul 34Nerespectarea prevederilor art. 33 se consideră abatere disciplinară şi atrage sancţiuni, în conformitate cu prevederile regulamentului intern al unităţii de învăţământ. Articolul 35Activitatea artistică în spaţiul public este considerată activitate de perfecţionare pentru cadrele didactice şi este parte integrantă a pregătirii de specialitate pentru elevi. Articolul 36Unităţile de învăţământ preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă pot realiza, în condiţiile legii, venituri proprii prin organizarea sau participarea la manifestări cultural-artistice. Articolul 37Conducerile unităţilor de învăţământ, administraţiile publice locale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sprijină desfăşurarea activităţilor artistice ale elevilor în spaţiul public atât în ţară, cât şi în străinătate. Articolul 38Pentru încurajarea activităţii artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, alte ministere şi instituţii interesate organizează tabere de creaţie artistică, festivaluri şi spectacole pentru toate genurile artistice, expoziţii naţionale şi internaţionale, acordă burse şi alte forme de sprijin material. Capitolul VIIIDispoziţii finale Articolul 39La nivelul fiecărei unităţi şcolare se elaborează regulamentul intern al respectivei unităţi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Articolul 40Prezentul regulament completează prevederile ROFUIP.