ORDIN
Nr. 92 din 10 mai 2002
privind punerea in aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate
in baza Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat
ACT EMIS DE: CONSILIUL CONCURENTEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 470 din 2 iulie 2002
Presedintele Consiliului Concurentei,
in temeiul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) si
(2) si ale art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, precum si ale
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,
avand in vedere Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 84/2002,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
In urma aprobarii in plenul Consiliului Concurentei si avizului favorabil
al Consiliului Legislativ, se pun in aplicare urmatoarele regulamente:
- Regulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru
intreprinderile mici si mijlocii;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea
firmelor in dificultate;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare;
- Regulament cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului.
Art. 2
Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor
urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin si regulamentele vor fi publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,
THEODOR VALENTIN PURCAREA
REGULAMENT
privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru intreprinderile
mici si mijlocii
Introducere
Elaborarea unui cadru juridic care reglementeaza materia ajutorului de stat
reprezinta continuarea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia
europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
Scopul notificarii si autorizarii ajutoarelor de stat acordate de
autoritatile publice sau de organismele care administreaza surse ale statului
este de a urmari masura in care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu
concurential normal, intr-o economie de piata in care preturile produselor si
tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si oferta.
Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un
ajutor existent trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei. Fara
autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.
Ajutoarele de stat regionale au ca obiectiv dezvoltarea durabila a
regiunilor slab dezvoltate prin incurajarea efectuarii de investitii si a
crearii de locuri de munca in aceste zone. Ele favorizeaza extinderea,
modernizarea si diversificarea activitatilor agentilor economici localizati in
aceste regiuni si determina crearea de intreprinderi noi. In scopul favorizarii
acestei dezvoltari si al reducerii potentialelor efecte negative ale unor
eventuale relocalizari, este necesar ca acordarea acestor ajutoare de stat sa
fie subordonata mentinerii pentru o perioada minima a investitiilor realizate
si a locurilor de munca create in regiunea respectiva.
In cazuri exceptionale, atunci cand dezavantajele structurale ale regiunii
avute in vedere sunt prea mari, ajutoarele de stat regionale se pot dovedi
insuficiente pentru declansarea unui proces de dezvoltare regionala. Doar in
aceste cazuri, ajutoarelor de stat regionale li se pot alatura ajutoare de
operare.
Intreprinderile mici si mijlocii joaca un rol determinant in crearea de
locuri de munca si reprezinta, in sens larg, un factor de stabilitate sociala
si de crestere economica. Dezvoltarea acestei categorii de intreprinderi poate
sa fie totusi limitata de imperfectiunile pietei. Deseori, accesul
intreprinderilor mici si mijlocii la capital sau credit este dificil datorita
reticentelor inregistrate pe pietele financiare in asumarea riscurilor, precum
si datorita garantiilor limitate pe care aceste intreprinderi le pot oferi.
Resursele limitate ale acestora pot, de asemenea, reduce accesul la informatii,
mai ales la cele referitoare la noi tehnologii si potentiale piete. Ajutoarele
de stat ce au ca scop facilitarea dezvoltarii activitatilor economice ale intreprinderilor
mici si mijlocii nu trebuie totusi sa modifice conditiile comerciale intr-o
masura contrara interesului comun.
In temeiul dispozitiilor art. 14 alin. (1) lit. f) si ale art. 22 alin. (1)
din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei adopta
prezentul regulament.
CAP. 1
Dispozitii generale
Domeniu de aplicare
Art. 1
(1) Prezentul regulament se aplica schemelor de ajutor de stat si
ajutoarelor individuale regionale si pentru intreprinderi mici si mijlocii
acordate in toate sectoarele de activitate, cu exceptia productiei, prelucrarii
si comercializarii produselor agricole cuprinse in anexa nr. 1, pescuitului si
industriei carboniere.
(2) In cazul acordarii de ajutoare de stat cu caracter regional in
sectoarele transporturi, siderurgie, constructii navale, fibre sintetice si
industria autoturismelor se aplica legislatia in vigoare in Romania pana la
adoptarea unor norme specifice privind acordarea de ajutoare de stat in aceste
sectoare.
Scopul ajutoarelor de stat regionale
Art. 2
Scopul ajutorului pentru dezvoltare regionala este de a asigura agentilor
economici din zona avuta in vedere aceleasi sanse de dezvoltare ca si celor din
alte zone ale tarii, fara a determina cresterea capacitatii de productie in
sectoarele in care exista deja probleme legate de supracapacitate. Ajutorul de
stat regional poate fi in legatura cu investitia initiala sau cu crearea de
locuri de munca, poate lua forma unui ajutor avand caracter de continuitate,
conceput in scopul depasirii unor dezavantaje regionale sau permanente, ori, in
mod exceptional, poate fi in legatura cu reducerea cheltuielilor curente ale
unei firme, in cazul ajutorului de stat pentru operare.
Modalitati de acordare a ajutorului de stat regional
Art. 3
Ajutorul de stat regional poate include: subventii; exceptari de la plata
unor obligatii fiscale legate direct de investitie sau de crearea de locuri de
munca; renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice,
inclusiv acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale; garantii acordate
de stat sau de alte autoritati publice in conditii preferentiale; participari
cu capital ale statului sau ale altor institutii publice, daca rata profitului
acestor investitii este mai mica decat cea normala, anticipata de catre un
investitor privat prudent; reduceri de pret la bunurile furnizate si la
serviciile prestate de catre autoritati publice sau alte organisme care
administreaza resurse ale statului, inclusiv vanzarea unor terenuri apartinand
domeniului privat al statului sub pretul pietei.
Nivelul ajutorului regional
Art. 4
Nivelul ajutorului regional este definit in termeni de intensitate in
raport cu costurile eligibile, potrivit art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) si
art. 13.
CAP. 2
Ajutor de stat pentru investitia initiala
Conceptul de investitie initiala
Art. 5
(1) In intelesul prezentului regulament, prin investitie initiala se
intelege o investitie in capital fix in legatura cu crearea unei noi unitati,
extinderea unei unitati existente sau demararea unei activitati care implica o
schimbare fundamentala in produsul sau procesul de fabricatie al unei unitati
existente, prin rationalizare, diversificare sau modernizare.
(2) Sunt excluse din categoria investitiilor initiale:
a) Investitia de inlocuire destinata conservarii potentialului de
productie, care nu aduce un spor de venit, ci are functia economica de a-l
mentine. Ajutoarele pentru acest tip de investitie fac parte din categoria
ajutorului de operare, carora li se aplica regulile prevazute la capitolul IV;
b) Masurile destinate restructurarii financiare a unei intreprinderi aflate
in dificultate, care intra sub incidenta dispozitiilor "Regulamentului
privind ajutorul de stat de salvare si restructurare a intreprinderilor aflate
in dificultate".
(3) O investitie in capital fix realizata sub forma achizitionarii unei
unitati care a fost inchisa sau ar fi fost inchisa daca nu ar fi fost
cumparata, poate fi, de asemenea, considerata investitie initiala, cu exceptia
cazului in care unitatea vizata apartine unei intreprinderi in dificultate.
Ajutorul pentru preluarea unei unitati poate conferi un avantaj in favoarea
intreprinderii aflate in dificultate, caz in care se aplica dispozitiile
"Regulamentului privind ajutoarele de stat de salvare si restructurare a
intreprinderilor aflate in dificultate".
Costuri eligibile pentru investitii in imobilizari corporale
Art. 6
(1) Ajutorul pentru investitia initiala este calculat ca procent din
valoarea investitiei.
(2) Aceasta valoare este stabilita pe baza unui ansamblu uniform de
cheltuieli, corespunzatoare elementelor investitiei, respectiv terenuri,
cladiri si echipamente ce formeaza baza standard prevazuta in anexa nr. 2. In
sectorul transporturilor, cu exceptia costurilor materialului feroviar rulant,
cheltuielile destinate achizitionarii mijloacelor si a materialului de
transport, bunuri mobile, nu sunt incluse in ansamblul de cheltuieli ce
formeaza baza standard si, deci, nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat
referitoare la o investitie initiala.
(3) In cazul unei achizitii, trebuie luate in considerare exclusiv
costurile de achizitie a celor trei elemente de activ din baza standard, cu
conditia ca tranzactia sa aiba loc in conditiile pietei. Valoarea activelor a
caror achizitionare a beneficiat de un ajutor inaintea cumpararii va fi dedusa.
(4) In cazul in care cumpararea este insotita de o alta investitie
initiala, cheltuielile legate de aceasta din urma se vor adauga la costurile de
achizitie.
Costuri eligibile pentru investitii in imobilizari necorporale
Art. 7
(1) Costurile eligibile pot sa includa anumite categorii de investitii in
imobilizari necorporale, cu conditia sa nu depaseasca 25% din baza standard
pentru intreprinderile mari. Aceste cheltuieli sunt cheltuielile legate de
transferul de tehnologie sub forma achizitionarii de brevete, licente de
exploatare sau cunostinte brevetate, cunostinte tehnice nebrevetate.
(2) Pentru a exista siguranta ca raman legate de regiunea beneficiara
eligibila pentru ajutorul cu finalitate regionala si, in consecinta, ca nu vor
face obiectul unui transfer in favoarea altor regiuni, si mai ales a unor
regiuni neeligibile pentru ajutoare cu finalitate regionala, imobilizarile
necorporale eligibile trebuie sa satisfaca cu prioritate urmatoarele conditii:
a) sa fie exploatate exclusiv in intreprinderea beneficiara de ajutor
regional;
b) sa fie considerate elemente de activ amortizabile;
c) sa fie achizitionate de la un tert in conditiile pietei;
d) sa figureze in activele firmei si sa ramana in patrimoniul
beneficiarului de ajutor regional pe o perioada de cel putin cinci ani.
Contributia beneficiarului ajutorului de stat regional
Art. 8
(1) In vederea garantarii unui nivel viabil si eficient al investitiilor
initiale care beneficiaza de ajutor, aportul beneficiarului destinat finantarii
lor trebuie sa fie de cel putin 25% .
(2) Aportul beneficiarului de cel putin 25% nu poate face obiectul unui
ajutor de stat.
Intensitatea ajutorului regional
Art. 9
Intensitatea bruta a ajutorului regional nu trebuie sa depaseasca plafonul
de 50% din echivalentul subventiei nete prevazut in anexa nr. 2.
Plafonul maxim pentru intreprinderi mici si mijlocii
Art. 10
(1) Pentru intreprinderi micii si mijlocii, plafonul maxim al intensitatii
brute a ajutorului prevazut la art. 9 poate fi suplimentat cu 15 puncte
procentuale, cu conditia ca intensitatea totala neta a ajutorului sa nu
depaseasca 75% .
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile intreprinderilor din sectorul
transporturilor.
Mentinerea investitiei
Art. 11
Ajutorul pentru investitia initiala trebuie conditionat, prin modul de alocare
sau prin conditiile legate de obtinerea acestuia, de mentinerea investitiei in
cauza pentru o perioada minima de cinci ani.
CAP. 3
Ajutor de stat pentru crearea de locuri de munca
Conceptul de ajutor pentru crearea de locuri de munca
Art. 12
(1) Prin conceptul de creare de locuri de munca se intelege cresterea neta
a numarului de locuri de munca din intreprinderea beneficiara a unui ajutor de
stat, raportata la media perioadei de referinta, respectiv media ultimelor 12
luni. Orice loc de munca pierdut de-a lungul perioadei de referinta trebuie sa
fie dedus din numarul de locuri de munca create de-a lungul aceleiasi perioade.
(2) Un loc de munca este legat de realizarea unei investitii din momentul
in care el vizeaza activitatea la care se raporteaza investitia si daca a fost
creat intr-o perioada de trei ani de la finalizarea investitiei.
Nivelul ajutorului
Art. 13
(1) Ajutorul pentru crearea de locuri de munca este calculat ca procent din
nivelul costurilor salariale cu personalul angajat, pe o perioada de doi ani.
Acest procent este egal cu intensitatea admisa pentru ajutoarele de investitii
in regiunea in cauza, prevazuta in Harta ajutoarelor de stat cu finalitate
regionala in Romania.
(2) In stabilirea nivelului costurilor salariale, Consiliul Concurentei are
in vedere ca sistem de referinta statisticile privind costul salarial mediu in
Romania. Costurile salariale includ salariul brut si contributiile la
asigurarile sociale obligatorii.
Mentinerea locurilor de munca nou-create
Art. 14
Ajutorul de stat regional pentru crearea de locuri de munca trebuie
conditionat, prin modul de acordare sau prin conditiile legate de obtinerea
acestuia, de mentinerea locurilor de munca create pentru o perioada minima de
cinci ani.
CAP. 4
Ajutor de stat pentru operare
Art. 15
(1) Ajutorul de stat pentru operare, acordat in vederea reducerii
cheltuielilor curente ale intreprinderii este, in principiu, interzis.
(2) In mod exceptional, asemenea ajutoare pot fi acordate cu indeplinirea
cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) ajutoarele sa fie justificate prin contributia lor la dezvoltarea
regionala;
b) nivelul ajutoarelor sa fie proportional cu marimea dezavantajelor pe
care vizeaza sa le atenueze.
(3) Furnizorul ajutorului de stat are sarcina sa demonstreze existenta
dezavantajelor si sa evalueze gravitatea acestora, atunci cand notifica
Consiliului Concurentei intentia de a acorda acest ajutor.
(4) Ajutorul pentru operare trebuie sa fie limitat in timp si redus
progresiv.
CAP. 5
Reguli generale privind cumulul ajutoarelor de stat
Art. 16
(1) Plafoanele intensitatii ajutorului de stat prevazute la art. 9 si art.
10 se aplica la totalul ajutorului in cazul ajutoarelor acordate concomitent in
cadrul mai multor scheme regionale indiferent daca ajutorul provine din surse
locale, regionale, nationale sau comunitare.
(2) Ajutorul de stat pentru investitii prevazut in capitolul II si ajutorul
pentru crearea de locuri de munca prevazut in capitolul III pot fi cumulate in
limita plafonului de intensitate prevazut pentru regiunea in cauza in Harta
ajutoarelor de stat cu finalitate regionala in Romania.
(3) Conditia de la alin. (2) este indeplinita daca suma ajutorului pentru
investitia initiala, exprimata ca procent din valoarea investitiei, si cea a
ajutorului pentru crearea de locuri de munca, exprimata ca procent din
costurile salariale, nu depaseste valoarea cea mai favorabila ce rezulta din
aplicarea plafoanelor prevazute la art. 9 si art. 10 sau a procentului prevazut
la art. 13.
(4) Atunci cand cheltuielile eligibile pentru ajutoare cu finalitate
regionala sunt total sau partial eligibile pentru ajutoare cu alta finalitate,
partea comuna este supusa plafonului cel mai favorabil in cadrul schemelor
respective.
(5) In cazul in care un ajutor de stat acordat in cadrul unei scheme de
ajutor este cumulat cu ajutoare acordate in cadrul altor scheme, furnizorul
trebuie sa specifice, pentru fiecare schema in parte, modul prin care se
asigura respectarea regulilor privind cumulul.
CAP. 4
Reguli specifice privind ajutorul de stat acordat pentru intreprinderi mici
si mijlocii
Definitii
Art. 17
In sensul prezentului regulament:
a) "intreprinderi mici si mijlocii" sunt intreprinderile definite
conform legislatiei nationale in vigoare;
b) "investitii in imobilizari corporale" reprezinta orice
investitie in active fixe corporale ce se refera la crearea unei noi unitati,
extinderea unei unitati existente sau angajarea intr-o activitate ce implica o
schimbare fundamentala in produsul sau procesul de productie al unei unitati
existente, mai ales prin rationalizare, diversificare sau modernizare. O
investitie in active fixe, realizata sub forma achizitionarii unei unitati care
s-a inchis sau care s-ar fi inchis daca nu ar fi fost cumparata trebuie sa fie,
de asemenea, considerata o investitie in imobilizari corporale;
c) "investitii in imobilizari necorporale" reprezinta orice
investitie in transfer de tehnologie prin dobandirea drepturilor de brevet, a
licentelor, a know-how-ului sau a cunostintelor tehnice nebrevetate;
d) "intensitatea bruta a ajutorului" reprezinta cuantumul
ajutorului exprimat ca procent din costurile eligibile ale proiectului. Toate
cifrele utilizate reprezinta sume inainte de aplicarea impozitelor directe.
Atunci cand se acorda un ajutor sub o alta forma decat subventie, cuantumul
ajutorului reprezinta echivalentul - subventie al acestuia. Ajutoarele
platibile in mai multe transe sunt actualizate la valoarea lor din momentul
acordarii ajutorului. Ratele dobanzilor care trebuie sa fie folosite pentru
actualizare si pentru calcularea cuantumului ajutorului in cazul unui credit
preferential, reprezinta rata de referinta aplicabila in momentul acordarii
ajutorului;
e) "intensitatea neta a ajutorului" reprezinta cuantumul
ajutorului net, dupa impozitare, exprimat ca procent din costurile eligibile
ale proiectului;
f) "numarul de angajati" reprezinta numarul de unitati de munca
pe an, denumite in continuare UMA, adica numarul de angajati cu norma intreaga
intr-un an, munca cu norma partiala si cea sezoniera reprezentand fractii ale
UMA.
Investitiile
Art. 18
(1) Ajutoarele pentru investitii in imobilizari corporale si necorporale
sunt compatibile cu un mediu concurential daca indeplinesc urmatoarele
conditii:
a) intensitatea bruta a ajutorului nu depaseste 15% pentru intreprinderile
mici;
b) intensitatea bruta a ajutorului nu depaseste 7,5% pentru intreprinderile
mijlocii.
(2) Consiliul Concurentei poate aproba majorarea intensitatilor mentionate
anterior, conform normelor privind ajutorul regional, daca sunt indeplinite
cumulativ conditiile cu privire la mentinerea investitiei in regiunea
beneficiara o perioada de cel putin cinci ani si la contributia beneficiarului
la finantare de cel putin 25% .
(3) Plafoanele stabilite la alin. (1) se aplica intensitatii ajutoarelor
calculate ca procent din cheltuielile de investitii eligibile sau ca procent
din cheltuielile salariale aferente locurilor de munca create prin realizarea
investitiei, ori prin combinarea celor doua, astfel incat ajutorul sa nu
depaseasca cuantumul cel mai favorabil ce rezulta din aplicarea unuia sau
altuia dintre aceste moduri de calcul.
Calculul ajutorului de stat
Art. 19
(1) In cazul in care ajutorul de stat este calculat pe baza cheltuielilor
de investitii, costurile eligibile ale unei investitii in imobilizari corporale
includ costurile terenurilor, ale cladirilor si ale echipamentului. In sectorul
transporturilor, cu exceptia costurilor materialului feroviar rulant, costurile
mijloacelor si a materialului de transport, bunuri mobile, nu sunt incluse in
ansamblul de cheltuieli ce formeaza baza standard.
(2) Costurile eligibile ale unei investitii in imobilizari necorporale
reprezinta costurile de achizitie a tehnologiei.
(3) In cazul in care ajutorul este calculat pe baza locurilor de munca
create, cuantumul ajutorului este exprimat ca procent din cheltuielile salariale
aferente locurilor de munca create pe o perioada de doi ani conform
urmatoarelor criterii:
a) crearea de locuri de munca trebuie sa fie legata de executarea unui
proiect de investitii in imobilizari corporale sau necorporale; locurile de
munca trebuie sa fie create intr-o perioada de trei ani de la finalizarea
investitiei;
b) proiectul de investitii trebuie sa conduca la o crestere neta a
numarului de salariati din unitatea respectiva, in raport cu media ultimelor
douasprezece luni;
c) locurile de munca trebuie sa fie mentinute pe o perioada de minimum
cinci ani.
Ajutor pentru servicii de consultanta, alte servicii si activitati
Art. 20
Ajutoarele acordate intreprinderilor mici si mijlocii pentru servicii de
consultanta si alte servicii si activitati sunt compatibile cu un mediu
concurential daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) pentru serviciile furnizate de catre consultantii externi, ajutorul brut
nu depaseste 50% din costurile aferente serviciilor prestate; serviciile in
cauza nu constituie o activitate permanenta sau periodica si nu sunt legate de
cheltuielile normale de functionare a intreprinderii, cum sunt serviciile
obisnuite de consultanta fiscala, juridica sau de publicitate.
b) pentru participarea la targuri si expozitii, ajutorul brut nu depaseste
50% din costurile suplimentare ce rezulta din inchirierea, amenajarea si
organizarea standului.
Cumulul ajutoarelor
Art. 21
(1) In cazul cumularii ajutoarelor de stat pentru intreprinderi mici si mijlocii
cu ajutoarele de stat avand alta finalitate se aplica regulile stabilite la
capitolul V.
(2) Ajutoarele de stat nu pot fi cumulate cu un alt ajutor de stat sau cu
alte finantari comunitare, care se refera la aceleasi costuri eligibile, daca
un asemenea cumul atinge o intensitate de ajutor mai mare decat cea prevazuta
in prezentul regulament.
CAP. 7
Dispozitii finale
Art. 22
(1) Prezentul regulament se adopta prin ordin al presedintelui Consiliului
Concurentei de punere in aplicare a acestuia si intra in vigoare dupa 6 luni de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul regulament.
(3) Dispozitiile prezentului regulament se aplica in conformitate cu
Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui
ajutor de stat si in conformitate cu Regulamentul privind pragul minim al
ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.
(4) Prezentul regulament se aplica ajutoarelor de stat notificate dupa
intrarea sa in vigoare, precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost
notificate inainte de intrarea sa in vigoare, dar decizia Consiliului
Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis
inca o decizie.
ANEXA 1
Lista produselor agricole carora nu li se aplica dispozitiile prezentului
regulament
________________________________________________________________________________
Codul corespondent Numarul din Descrierea produselor conform
din Clasificarea nomenclatorul nomenclatorului de la Bruxelles
produselor si de la Bruxelles
serviciilor asociate
activitatilor din
economia nationala
(CPSA)
________________________________________________________________________________
Clasele 0121.1, Capitolul 1 Animale vii
0122.1, 0123,
0124.1, 0125.1,
0126.1, 0127.1,
0128.1
Clasa 1511 (exclusiv Capitolul 2 Carne si resturi de carne comestibile
1511.2, 1511.3,
1511.4)
Clasa 1512 (exclusiv
1512.2)
Clasa 0500 Capitolul 3 Peste, crustacee si moluste
Clasa 1551, 0125.2, Capitolul 4 Produse lactate, oua de pasare, miere
0126.2 naturala
Clasele 1511.4, Capitolul 5 Mate, basici si stomacuri de animale
1511.19, 1512.14 (altele decat de peste), intregi sau
bucati ale acestora
Produse de origine animala nespecificate
sau incluse in alta parte; animale
moarte
din capitolul 1 sau 2, improprii
consumului uman
Clasa 0116 Capitolul 6 Arbori si alte plante; bulbi, radacini si
altele; flori taiate si ornamente
Clasa 0115 Capitolul 7 Legume comestibile si anumite radacini
si
tuberculi
Clasa 0117.1 Capitolul 8 Fructe comestibile si nuci, alune etc;
coji de pepeni sau fructe citrice
Clasa 0117.2 Capitolul 9 Cafea, ceai si mirodenii, exclusiv mate
Clasa 0117.3
Clasa 0111 Capitolul 10 Cereale
Clasa 1561 (exclusiv Capitolul 11 Produse ale industriei de morarit; malt
1561.5) si amidon, gluten, inulina
Clasele 0113.3, Capitolul 12 Seminte uleioase si fructe oleaginoase;
0113.5, 0113.61, diferite graunte, seminte si fructe;
0113.62, 0113.7, plante industriale si medicinale; paie
si
0114 furaje uscate
- Capitolul 13 Pectina
Clasele 1511.32, Capitolul 15 Untura (slanina) si alte tipuri de
1511.31, grasime de porc transate; grasime de
pasare transata
1541 (exclusiv Grasimi netransate de bovine, oaie,
1541.11) capra; seu; produse din aceste grasimi
1541.11, 1542.11, Stearina din untura, oleostearina si
1542.12, 1542.13, stearina din seu; ulei din untura si
ulei
1543, 1542.2 din seu, neemulsionate sau amestecate
sau
preparate in orice mod
Grasimi si ulei de peste si mamifere
marine, rafinate sau nu
Uleiuri vegetale, lichide sau solide,
nerafinate, rafinate sau purificate
Grasimi si uleiuri animale si vegetale,
hidrogenate, rafinate sau nu, dar
neprelucrate in continuare
Margarina, untura artificiala si alte
grasimi comestibile prelucrate
Reziduuri ce rezulta din prelucrarea
substantelor grase, sau ceruri vegetale
sau animale
Clasele 1513, 1520 Capitolul 16 Prelucrarea carnii, pestelui,
(exclusiv 1520.2) crustaceelor si molustelor
Clasele 1583.1 Capitolul 17 Zahar din sfecla si zahar din trestie de
1562.21 zahar, solid
Alte tipuri de zahar; zahar sub forma de
sirop, miere artificiala (amestecata sau
1583.14 nu cu miere naturala)
1583.13 Melasa, decolorata sau nu
Zahar aromatizat sau colorat, siropuri
si
melasa, fara sucuri de fructe ce contin
zahar in orice proportie
Clasele 1584.1 Capitolul 18 Cacao boabe, intregi sau sparte, cruda
sau prajita
1584.3 Cacao coji (pleava), coji si deseuri
Clasa 1533 (exclusiv Capitolul 20 Prelucrarea legumelor, fructelor si a
1533.3) altor parti ale plantelor
- Capitolul 22 Must de struguri, in fermentatie sau
oprit din fermentatie altfel decat prin
adaugarea de alcool
1593 Vin din struguri proaspeti; must de
struguri oprit din fermentatie prin
1594 adaugarea de alcool
1592 Alte bauturi fermentate (de ex. cidru,
cidru de pere si mied)
Alcool etilic sau bauturi spirtoase,
denaturate sau nu, de orice tarie,
obtinute din produse agricole, exclusiv
lichiorurile si alte bauturi spirtoase
si
preparate alcoolice compuse (cunoscute
ca
"extracte concentrate") pentru
fabricarea
bauturilor
1587.11 Otet si inlocuitori de otet
Clasele 1520.2, Capitolul 23 Reziduuri si deseuri din industria
1533.3, 1562.3, alimentara;
1583.2, 1596.2 furaje de origine animala
Clasa 0113.4 Capitolul 24 Tutun neprelucrat, deseuri de tutun
Clasa 0212.2 Capitolul 45 Pluta naturala, neprelucrata, zdrobita,
granulata sau macinata; deseuri de pluta
Clasa 0113.63 Capitolul 54 In, crud sau prelucrat dar nefilat; in
calti si deseuri
Clasa 0113.63 Capitolul 57 Canepa, cruda sau prelucrata dar
nefilata; calti si deseuri de canepa
________________________________________________________________________________
ANEXA 2
Echivalentul subventiei nete a unui ajutor pentru investitii
Metoda de calcul a echivalentului subventiei nete, denumit in continuare
ESN, este o metoda utilizata de Consiliul Concurentei in evaluarea pe care
acesta o face in cazul schemelor notificate de furnizorul de ajutor.
1. Principii generale
Calculul ESN consta in aducerea tuturor formelor de ajutor legate de o
investitie la un numitor comun, acesta fiind intensitatea neta, in scopul de a
le compara intre ele sau cu un plafon predeterminat. Este vorba de o metoda de
comparare ex ante care nu reflecta intotdeauna realitatea contabila. Ajutoarele
fiscale sunt considerate ajutoare legate de investitie atunci cand au la baza o
suma investita in regiune. In plus, orice ajutor fiscal poate intra in aceasta
categorie daca se stabileste un plafon exprimat ca procent din suma investita
in regiune. Atunci cand acordarea unui ajutor fiscal este esalonata pe mai
multi ani, fiecare suma care ramane la sfarsitul unui an dat poate fi reportata
pentru anul urmator si majorata conform nivelului ratei de referinta.
Intensitatea neta reprezinta avantajul final pe care intreprinderea il
poate obtine de pe urma ajutorului, in comparatie cu valoarea neta (fara suma
T.V.A.) a investitiei subventionate. Calculul va lua in considerare doar
cheltuielile de capital fix in terenuri, cladiri si echipamente, care
constituie baza standard.
In cazul schemelor de ajutor de stat a caror baza cuprinde cheltuieli
suplimentare, acestea din urma trebuie sa fie limitate la o anumita proportie
din baza standard. Astfel, toate schemele de ajutor vor fi examinate in functie
de intensitatea lor aferenta doar cheltuielilor prevazute in baza standard, asa
cum prezinta urmatoarele exemple. Acest sistem de recalculare a intensitatilor
nu se aplica investitiilor in imobilizari necorporale vizate la art. 7 din
prezentul regulament.
Exemplul nr. 1:
- Baza schemei: echipamente;
- Intensitatea maxima a schemei: 30% .
Deoarece toate cheltuielile eligibile ale schemei de ajutor figureaza in
baza standard, Consiliul Concurentei va tine seama doar de intensitatea maxima
a schemei, adica 30% . Daca plafonul intensitatii autorizat de Consiliul
Concurentei in regiunea avuta in vedere este de 30%, schema de ajutor va fi
considerata compatibila in aceasta privinta.
Exemplul nr. 2:
- Baza schemei: echipamente, cladiri + brevete in limita a 20% din
cheltuielile precedente;
- Intensitatea maxima a schemei: 30% .
Toate cheltuielile eligibile figureaza fie in baza standard (echipamente,
cladiri), fie in lista cheltuielilor necorporale eligibile (brevete). Acestea
din urma nu trebuie sa depaseasca 25% din baza standard. In aceste conditii,
Consiliul Concurentei va tine seama direct de intensitatea maxima a schemei,
adica 30% . Daca plafonul intensitatii autorizat de Consiliul Concurentei in
regiunea avuta in vedere este de 30%, schema de ajutor va fi considerata
compatibila din acest punct de vedere.
Exemplul nr. 3:
- Baza schemei: cladiri, echipamente, terenuri + stocuri in limita a 50%
din cheltuielile precedente;
- Intensitatea maxima a schemei: 30% .
Consiliul Concurentei va lua in considerarea intensitatea maxima a schemei
redusa la baza standard, adica: 30% x 1,5 = 45% . Daca plafonul intensitatii
autorizat de Consiliul Concurentei in regiunea avuta in vedere este de 30%,
schema nu va fi considerata compatibila, decat daca intensitatea sa va fi
redusa la 30% : 1,5 = 20% .
Exemplul nr. 4:
- Baza schemei: cladiri;
- Intensitatea maxima a programului: 60% .
Daca plafonul regional autorizat de Consiliul Concurentei este de 30%, nu
exista garantia ca ajutoarele respective vor respecta acest plafon.
Intensitatea prevazuta prin schema de ajutor este superioara plafonului
regional, dar este aplicata unei baze reduse. Schema nu va fi deci considerata
compatibila in aceasta privinta decat daca este adaugata o conditie expresa
privind respectarea plafonului regional aplicat bazei complete.
Determinarea ESN se bazeaza numai pe calcule legate de regimul de
impozitare si de metodele de actualizare, exceptie facand cazul anumitor forme
de ajutor care reclama un tratament specific. Aceste calcule sunt bazate pe
elemente furnizate de schema de ajutor sau de legislatia fiscala, precum si pe
anumiti parametri stabiliti prin conventie.
1.1. Impozitare
Intensitatea ajutorului trebuie calculata dupa impunerea fiscala, adica
dupa ce au fost deduse impozitele platibile pe suma ajutorului si, in special,
a impozitului pe profit. Aceasta este baza notiunii de ESN, care reprezinta
ajutorul obtinut de beneficiar dupa plata impozitelor legate de acesta,
presupunand ca intreprinderea obtine profit inca din primul an, astfel incat
asupra sumei ajutorului se percepe impozitul maxim.
1.2. Actualizarea
Calcule de actualizare sunt necesare in diferite stadii ale determinarii
ESN. In primul rand, atunci cand ajutoarele si/sau cheltuielile pentru
investitii sunt esalonate in timp, trebuie luat in considerare calendarul real
al varsamintelor de ajutoare si al cheltuielilor. In consecinta, cheltuielile
pentru investitii si varsamintele de ajutoare sunt reportate, printr-un calcul
de actualizare, la sfarsitul anului in care intreprinderea efectueaza prima
transa de amortizare. In al doilea rand, astfel de calcule sunt necesare pentru
a actualiza valoarea beneficiilor obtinute ca urmare a rambursarii unui
imprumut cu dobanda subventionata sau a impozitului prelevat din ajutor.
Rata utilizata in astfel de cazuri este rata de referinta/de actualizare.
Pe langa utilizarea sa ca rata de actualizare, ea este, de asemenea, folosita
pentru a calcula partea subventionata din dobanda unui imprumut cu dobanda
redusa.
1.3. Cazuri particulare
In afara de calculele privitoare la impozitare si actualizare descrise
anterior, unele forme de ajutor necesita o analiza particulara. Astfel, in
cazul ajutorului acordat in vederea inchirierii unei cladiri, ajutorul este
evaluat prin actualizarea diferentei dintre chiria platita de intreprindere si
o chirie teoretica egala cu o rata de referinta aplicata la valoarea cladirii, majorata
cu o suma corespunzatoare amortizarii cladirii in anul respectiv. O metoda
similara este utilizata si pentru ajutoarele pentru finantarea investitiilor
prin leasing. Cheltuielile legate de achizitionarea terenului sau cladirilor de
catre intreprinderea care arendeaza sau inchiriaza pot fi considerate eligibile
cu conditia sa se dovedeasca necesitatea ajutorului in cauza.
In cazul ajutorului acordat in vederea arendarii de terenuri, arenda
teoretica este calculata in functie de nivelul ratei de referinta diminuat cu
nivelul ratei inflatiei, aplicata la valoarea terenului.
2. Echivalentul subventiei nete al unui ajutor pentru investitii acordat
sub forma de subventie de capital
2.1. Principii generale
Ajutorul pentru investitii acordat unei intreprinderi sub forma de
subventie de capital este exprimat intr-o prima faza ca un procent din
investitie, reprezentand echivalentul subventiei nominale sau echivalentul
subventiei brute.
Conform metodei uzuale de evaluare a ajutoarelor, echivalentul subventiei
nete a ajutorului il constituie beneficiul care ramane la dispozitia
intreprinderii dupa plata impozitului pe profit.
In cea mai mare parte a cazurilor, subventia nu este impozabila ca atare,
ci este deductibila fiscal din valoarea investitiei amortizabile. Ca urmare,
pentru ca beneficiaza de ajutor, investitorul amortizeaza in fiecare an o suma
mai mica decat daca nu ar fi beneficiat de ajutor.
Intrucat amortizarile se deduc din profitul impozabil, o subventie creste
partea prelevata de stat in fiecare an sub forma de impozit pe profit.
Aceasta metoda de impozitare a subventiei, care consta in integrarea
acesteia in profituri in acelasi ritm cu amortizarile, este des utilizata, de
exemplu, in tarile Uniunii Europene, fara ca aceasta sa insemne ca in alte tari
nu pot fi intalnite si alte metode.
2.2. Exemple de calcul
Exemplul nr. 1: Subventia nu este impozabila.
Subventiile sunt contabilizate in general ca venituri si sunt impozitate.
Totusi, in special in cazul anumitor ajutoare pentru cercetare-dezvoltare, este
posibil ca ele sa fie exceptate de la plata impozitului. In acest caz,
echivalentul subventiei nete este egal cu subventia nominala.
Exemplul nr. 2: Investitia implica o singura categorie de cheltuieli si
subventia este impozitata in intregime la sfarsitul primului exercitiu
financiar.
Aceasta presupune ca intreaga subventie este supusa impozitului pe profit
aplicabil agentilor economici inca din primul an. Aceasta reglementare nu este
excesiva daca se admite ca intreprinderile, in general deficitare pe parcursul
primilor ani de activitate, au posibilitatea sa-si reporteze pierderile pe mai
multe exercitii financiare.
Pentru a calcula ESN al acestei subventii, se deduce din aceasta suma
impozitului cu care va fi taxata.
De exemplu: Investitii: 100
Subventie nominala: 20
Rata impozitarii: 40%
Impozitul prelevat pentru subventie este de 20 x 40% = 8
ESN va fi: (20 - 8)/100 = 12%
Exemplul nr. 3: Investitia implica o singura categorie de cheltuieli si
subventia este impozitata liniar, timp de cinci ani.
In acest caz, subventia este impozitata in cote egale, pe o perioada de
cinci ani. Pe durata acestor cinci ani beneficiile se vor majora, in fiecare an,
cu o cincime din subventie. Pentru a calcula ESN, sumele actualizate ale
impozitului prelevat in fiecare an din cei cinci, conform regimului fiscal
aplicabil, vor fi scazute din suma ajutorului acordat.
De exemplu: Investitii: 100
Subventie nominala: 20
Rata impozitarii: 40%
Rata de actualizare: 8%
In tabelul urmator este prezentat modul in care sunt calculate impozitele
prelevate anual asupra subventiei, precum si valoarea lor actualizata:
________________________________________________________________________________
Perioada Impozit prelevat Coeficient de Valoare
din subventie actualizare
actualizata
(1) (2) (1) x (2)
________________________________________________________________________________
Sfarsitul primului an (20/5) x 40% 1,0 1,600
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al doilea an (20/5) x 40% 1/(1 + 0,08)^1 1,481
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al treilea an (20/5) x 40% 1/(1 + 0,08)^2 1,372
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al patrulea an (20/5) x 40% 1/(1 + 0,08)^3 1,270
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al cincilea an (20/5) x 40% 1/(1 + 0,08)^4 1,176
________________________________________________________________________________
Total 6,900
________________________________________________________________________________
Totalul ultimei coloane reprezinta suma impozitelor actualizate prelevate
in fiecare an. Acesta trebuie scazut din subventia nominala pentru a se obtine
ESN.
ESN va fi: (20 - 6,9)/100 = 13,1% .
NOTA:
Impozitul prelevat pe ajutor este actualizat la sfarsitul primului an
presupunand ca intreprinderea efectueaza prima transa de amortizare la aceasta
data.
Exemplul nr. 4: Investitia presupune trei categorii de cheltuieli: terenuri,
cladiri si echipamente, impozitate in rate diferite.
Aceste trei categorii de cheltuieli constituie ceea ce s-a convenit a fi
numita baza standard a ajutorului. Repartizarea investitiei pe cele trei tipuri
de cheltuieli, pentru calcularea ESN in cazul unei scheme de ajutor de stat, se
realizeaza prin utilizarea ponderilor de mai jos, valoarea exacta urmand a fi
stabilita de Consiliul Concurentei in functie de conditiile concrete existente
la momentul respectiv (suma ponderilor = 100):
- terenuri - intre 1% si 5%;
- cladiri - intre 30% si 50%;
- echipamente - intre 45% si 65% .
Pe de alta parte, in cazul subventiilor individuale se utilizeaza ponderea
efectiva a celor trei categorii de cheltuieli prezente in baza standard.
Dat fiind ca rata de impozitare a subventiei este diferita pentru fiecare
categorie de cheltuieli, este necesar, in primul rand, ca subventia sa fie
distribuita proportional intre pozitiile care formeaza baza ajutorului.
Se calculeaza apoi sumele percepute cu titlu de impozit, separat pentru
fiecare categorie de cheltuieli (aceste calcule sunt de acelasi tip cu cele
prezentate in tabelul de la Exemplul nr. 3).
Aceste prelevari sunt scazute apoi din subventia nominala pentru a obtine
ESN:
ESN = Subventia nominala minus:
- impozitul prelevat pe subventia alocata pentru terenuri;
- impozitul prelevat pe subventia alocata pentru cladiri;
- impozitul prelevat pe subventia alocata pentru echipamente.
De exemplu: Investitii: 100, din care:
terenuri: 3 neamortizabil
cladiri: 33 amortizare liniara, in 20 de ani
echipamente: 64 amortizare degresiva in 5 ani.
Subventia nominala: 20
Rata impozitarii: 55%
Rata de actualizare: 8%
Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinata terenurilor
In general, terenurile nu sunt amortizabile. Presupunand ca subventia este
impozitata in acelasi ritm in care are loc amortizarea, subventia acordata
pentru terenuri nu este impozitata si, in consecinta, nu vor fi scazute
impozite din subventia acordata.
Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinata cladirilor
Presupunand ca subventia pentru cladiri se impoziteaza in acelasi ritm in
care are loc amortizarea, adica 20 de ani, in transe egale:
- subventia nominala alocata pentru cladiri va fi de 20 x 33% = 6,6;
- in fiecare an, partea din subventie integrata in profit va fi de: 6,6/20
= 0,33;
- valoarea impozitului prelevat pentru aceasta parte va fi de: 0,33 x 55% =
0,18.
Referitor la subventia acordata pentru cladiri, o valoare de 0,18 din
profit va fi datorata in fiecare an pe o perioada de 20 de ani. In cazul in
care aceasta serie de plati este actualizata la sfarsitul primului an (calcule
de acelasi tip cu cele din tabelul pentru Exemplul 3), totalul impozitului
prelevat in aceasta perioada ca urmare a subventiei acordate pentru cladiri va
fi de 1,925.
Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinata echipamentelor
Se presupune ca subventia destinata echipamentelor este impozitata in
acelasi ritm in care are loc amortizarea, adica degresiv, in cinci ani, ritmul
fiind urmatorul: 40%, 24%, 14,4%, 10,8% si 10,8% .
Spre deosebire de situatia cladirilor, in acest caz impozitarea este
diferita in fiecare an, astfel incat calculul impozitului va trebui efectuat an
de an. Partea din subventia nominala destinata echipamentelor este de: 20 x 64%
= 12,8
Calculul prelevarilor de impozit:
________________________________________________________________________________
Perioada Impozit prelevat Coeficient de Valoare
din subventie actualizare
actualizata
(1) (2) (1) x (2)
________________________________________________________________________________
Sfarsitul primului an 12,8 x 40% x 55% 1,0 2.816
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al doilea an 12,8 x 24% x 55% 1/(1 + 0,08)^1 1,564
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al treilea an 12,8 x 14,4% x 55% 1/(1 + 0,08)^2 0,869
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al patrulea an 12,8 x 10,8% x 55% 1/(1 + 0,08)^3 0,604
________________________________________________________________________________
Sfarsitul celui de-al cincilea an 12,8 x 10,8% x 55% 1/(1 + 0,08)^4 0,559
________________________________________________________________________________
Total: 6,412
________________________________________________________________________________
Calculul echivalentului subventiei nete
- Subventie nominala 20
Diminuata cu:
- impozitul prelevat din subventia destinata terenurilor 0
- impozitul prelevat din subventia destinata cladirilor 1,925
- impozitul prelevat din subventia destinata echipamentelor 6,412
ESN 11,6%
Observatii
1. Impozitarea subventiilor, mentionata in metoda uzuala de evaluare a
ajutoarelor prezentata mai sus, depinde, pe de o parte, de legislatia fiscala
in vigoare si, pe de alta parte, de modalitatile particulare presupuse de
schema in cauza.
2. Pentru calculul ESN trebuie sa se cunoasca exact:
- nivelul impozitului pe profit aplicat agentului economic respectiv;
- regulile de amortizare in vigoare sau metoda specifica de integrare a
subventiei in beneficiile prevazute de schema in cauza.
3. Echivalentul subventiei nete al unui ajutor pentru investitii acordat
sub forma de imprumut cu dobanda redusa
3.1. Principii generale
Ajutorul pentru investitii acordat unei intreprinderi sub forma de imprumut
cu dobanda redusa se exprima, in primul rand, prin numarul de puncte
procentuale, reprezentand diferenta intre nivelul ratei de referinta si cel al
ratei percepute de institutia creditoare.
Aceasta bonificatie are ca unic efect diminuarea sarcinii dobanzii,
rambursarea imprumutului putand sa se efectueze in acelasi mod, indiferent daca
rata dobanzii este normala sau redusa.
Acest avantaj se exprima ca procent din investitie, ca si in cazul
subventiei de capital, obtinandu-se astfel echivalentul subventiei nominale sau
echivalentul subventiei brute.
Acesta nu reprezinta, insa, neaparat avantajul final pe care intreprinderea
il obtine de pe urma subventionarii dobanzii. Daca plata dobanzilor se deduce
din profitul impozabil, subventionarea dobanzii determina pierderea unei parti
a acestui avantaj fiscal prin cresterea partii prelevate de stat sub forma de
impozit pe profit.
Prin urmare, ESN se obtine scazand din echivalentul subventiei brute
impozitul perceput de stat in urma majorarii profitului impozabil ca urmare a
acordarii bonificatiei.
Ca si in cazul unei subventii de capital, calculul ESN al unui imprumut cu
dobanda redusa se efectueaza pornind de la elementele furnizate fie de schema
de ajutor, fie de legislatia fiscala, la care se adauga eventuale alte elemente
stabilite conventional.
Elementele necesare calculului ESN al unui ajutor pentru investitii acordat
sub forma unui imprumut cu dobanda redusa sunt urmatoarele:
- durata imprumutului;
- perioada de gratie a imprumutului, adica perioada initiala pe parcursul
careia imprumutul nu este rambursat, dobanzile fiind achitate la totalul sumei
principale;
- numarul de puncte procentuale reprezentand bonificatia;
- durata bonificatiei, care nu este obligatoriu sa fie aceeasi ca durata
imprumutului;
- ponderea imprumutului in investitie;
- rata de referinta/actualizare;
- rata impozitarii.
Trebuie cunoscute, de asemenea, modalitatile de rambursare a imprumutului.
In marea majoritate a cazurilor imprumutul este rambursat liniar, in cote
egale, dobanzile fiind platite asupra sumei ramase. Uneori, rambursarea se
efectueaza sub forma de rate anuale constante, aceasta situatie fiind luata in
considerare la calcularea ESN.
3.2. Exemple de calcul
Exemplul nr. 1
1. Parametrii
- imprumutul este acordat pentru o perioada de 10 ani cu rambursare liniara
si fara perioada de gratie;
- bonificatia este de 3 puncte procentuale pe toata durata imprumutului;
- ponderea imprumutului in investitie este de 40%;
- rata de referinta/actualizare este de 8%;
- rata impozitarii este de 35% .
2. Calculul unitatii de ajutor
Unitatea de ajutor reprezinta echivalentul subventiei nominale a unei
bonificari a dobanzii de un punct procentual pentru un imprumut care reprezinta
100% din investitie, tinand seama de caracteristicile ajutorului folosite ca
parametri. Se calculeaza dupa cum urmeaza:
________________________________________________________________________________
Sfarsitul Imprumut: sold Bonificatie Avantaj Coeficient de Valoare
anului restant datorat 1 punct dobandit actualizare actualizata*)
(1) (2) (1) x (2) (3) (1) x (2) x
(3)
________________________________________________________________________________
1 100 1% 1 1/(1 + 0,08)^1 0,926
________________________________________________________________________________
2 90 1% 0,9 1/(1 + 0,08)^2 0,772
________________________________________________________________________________
3 80 1% 0,8 1/(1 + 0,08)^3 0,635
________________________________________________________________________________
4 70 1% 0,7 1/(1 + 0,08)^4 0,515
________________________________________________________________________________
5 60 1% 0,6 1/(1 + 0,08)^5 0,408
________________________________________________________________________________
6 50 1% 0,5 1/(1 + 0,08)^6 0,315
________________________________________________________________________________
7 40 1% 0,4 1/(1 + 0,08)^7 0,233
________________________________________________________________________________
8 30 1% 0,3 1/(1 + 0,08)^8 0,162
________________________________________________________________________________
9 20 1% 0,2 1/(1 + 0,08)^9 0,100
________________________________________________________________________________
10 10 1% 0,1 1/(1 + 0,08)^10 0,046
________________________________________________________________________________
Unitatea de ajutor 4,112
________________________________________________________________________________
*) Actualizarea se realizeaza la inceputul primului an
3. Calculul ESN
ESN se obtine prin multiplicarea unitatii de ajutor cu caracteristicile
ajutorului: numarul de puncte de bonificatie (3), ponderea imprumutului in
investitie (40%) si partea neimpozabila din ajutor: (1 - 35%):
ESN = 4,112 x 3 x 40% x (1 - 35%) = 3,21%
Exemplul nr. 2
1. Parametrii
Parametrii sunt aceiasi din Exemplul nr. 1 dar cu o perioada de gratie de
doi ani. Aceasta inseamna ca in primii doi ani nu se ramburseaza nimic din
imprumutul propriu-zis. Imprumutul acordat pe o durata de zece ani va fi astfel
rambursat in opt transe egale incepand din al treilea an si pana in cel de-al
zecelea. Pe durata acestor zece ani dobanzile vor fi platite pentru sumele
ramase dupa fiecare an.
2. Calculul unitatii de ajutor
________________________________________________________________________________
Sfarsitul Imprumut: sold Bonificatie Avantaj Coeficient de Valoare
anului restant datorat 1 punct dobandit actualizare actualizata*)
(1) (2) (1) x (2) (3) (1) x (2) x
(3)
________________________________________________________________________________
1 100 1% 1 1/(1 + 0,08)^1 0,926
________________________________________________________________________________
2 100 1% 1 1/(1 + 0,08)^2 0,857
________________________________________________________________________________
3 100 1% 1 1/(1 + 0,08)^3 0,794
________________________________________________________________________________
4 87,5 1% 0,875 1/(1 + 0,08)^4 0,643
________________________________________________________________________________
5 75,0 1% 0,750 1/(1 + 0,08)^5 0,510
________________________________________________________________________________
6 62,5 1% 0,625 1/(1 + 0,08)^6 0,394
________________________________________________________________________________
7 50 1% 0,500 1/(1 + 0,08)^7 0,292
________________________________________________________________________________
8 37,5 1% 0,375 1/(1 + 0,08)^8 0,203
________________________________________________________________________________
9 25,0 1% 0,250 1/(1 + 0,08)^9 0,125
________________________________________________________________________________
10 12,5 1% 0,125 1/(1 + 0,08)^10 0,058
________________________________________________________________________________
Unitatea de ajutor 4,802%
________________________________________________________________________________
*) Actualizarea se realizeaza la inceputul primului an
3. Calculul ESN
Ca si in Exemplul nr. 1, unitatea de ajutor este multiplicata cu numarul de
puncte de bonificatie, ponderea imprumutului in investitie si partea
neimpozabila din ajutor:
ESN = 4,802 x 3 x 40% x (1 - 35%) = 3,75%
Nota: Se constata ca toate elementele ramanand aceleasi, introducerea unei
perioade de gratie pentru rambursare are drept efect majorarea ESN. Perioada de
gratie mareste pentru fiecare an suma ramasa de rambursat, deci si avantajul
dobandit ca urmare a bonificarii dobanzii si, in consecinta, mareste si
unitatea de ajutor.
Exemplul nr. 3
1. Parametrii
Aceleasi elemente ca si pentru Exemplul nr. 2, dar rambursarea imprumutului
se va face sub forma de rate anuale constante.
In acest caz, metoda de calcul este fundamental diferita de cea utilizata
in cele doua exemple precedente: in primul rand, trebuie sa fie calculate
anuitatile "normale", adica fara reducerea ratei dobanzii, apoi
anuitatile "bonificate" obtinute in conditiile reducerii ratei
dobanzii; diferenta dintre cele doua serii este stabilita anual si, in final,
se actualizeaza rezultatele acestei ultime operatii pentru a se obtine
echivalentul subventiei.
2. Calculul echivalentului subventiei
Anuitatile constante, exprimate ca procent din imprumut, se calculeaza cu
ajutorul urmatoarei formule:
A = i/(1 - r^n)
unde r = 1/(1 + i)
"i" fiind rata dobanzii si "n" numarul de ani pentru
care se calculeaza anuitatea. Calculele urmatoare sunt efectuate pentru un
imprumut de 100 de unitati:
______________________________________________________________________
Anii Anuitati Anuitati Avantaje Coeficient de Valoare
normale bonificate dobandite actualizare actualizata*)
(1) (2) (3) (4) (3) x (4)
______________________________________________________________________
1 8 5 3 1/(1 + 0,08)^1 2,778
_____________________________________________________________________
2 8 5 3 1/(1 + 0,08)^2 2,572
_____________________________________________________________________
3 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^3 1,532
_____________________________________________________________________
4 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^4 1,418
_____________________________________________________________________
5 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^5 1,313
_____________________________________________________________________
6 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^6 1,216
_____________________________________________________________________
7 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^7 1,126
_____________________________________________________________________
8 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^8 1,042
_____________________________________________________________________
9 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^9 0,965
_____________________________________________________________________
10 17,401 15,472 1,929 1/(1 + 0,08)^10 0,894
_____________________________________________________________________
Unitatea de ajutor 14,85%
_____________________________________________________________________
*) Actualizarea se realizeaza la inceputul primului an
3. Calculul ESN
ESN se obtine prin multiplicarea echivalentului subventiei cu procentul
reprezentand ponderea imprumutului in investitie, deducandu-se apoi partea
prelevata prin impozitare:
ESN = 14,85 x 40% x (1 - 35%) = 3,86%
Nota: in absenta perioadei de gratie, ESN calculat in acelasi mod va fi de
3,41% .
3.3. Formule de calculare a ESN pentru un imprumut cu dobanda redusa
Metodele prezentate anterior, usor de transpus in formule tabelare, permit
calcularea ESN a unui imprumut cu dobanda redusa in functie de
particularitatile fiecarui caz in parte. In cazurile uzuale se poate recurge si
la calculul direct prin intermediul formulelor prezentate in continuare.
1. Notatii
- i = rata de referinta, r = 1/(1 + i)
- i' = rata bonificata, r' = 1/(1 + i')
- P = durata (in numar de rate de rambursare) imprumutului
- Q = ponderea imprumutului in investitie
- T = rata de impozitare
- F = durata, exprimata in numar de rate de rambursare, a unei eventuale
perioade de gratie.
Pe parcursul perioadei de gratie nu se platesc decat dobanzile pentru
imprumut, la valoarea subventionata. (In absenta perioadei de gratie F = 0).
2. Cazul unei rambursari liniare
i' r^P - r^F
ESN = (1 - T) Q (1 - ---)(1 + -------------)
i i x (P - F)
3. Rambursarea in forma unor anuitati constante
_ _
| i' r^F - r^P |
ESN = (1 - T) Q |1 - (---) x (1 - r^F + ------------)|
|_ i 1 - r'^P-F _|
REGULAMENT
privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in
dificultate
In temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, precum si
al art. 14 alin. (1) lit. e) si art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999
privind ajutorul de stat,
Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.
CAP. 1
Dispozitii generale
Introducere
Art. 1
(1) Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului
de stat reprezinta continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti
cu legislatia europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana.
(2) Scopul controlului ajutoarelor de stat acordate de autoritatile publice
sau de organismele care administreaza surse ale statului este de a urmari
masura in care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential
normal, intr-o economie de piata in care preturile produselor si tarifele
serviciilor sunt determinate de cerere si oferta.
Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un
ajutor existent trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei.
(3) Ajutorul de stat pentru salvarea firmelor aflate in dificultate de la
faliment si sprijinirea lor in vederea restructurarii poate fi privit ca fiind
legitim doar in anumite conditii. Acest ajutor poate fi justificat, de exemplu,
de considerente de politica regionala si/sau sociala, de nevoia de a tine seama
de rolul benefic pe care il au intreprinderile mici si mijlocii (I.M.M.) in
economie sau, in mod exceptional, de dorinta de a mentine o structura de piata
competitiva in cazul in care disparitia anumitor firme ar putea sa conduca la o
situatie de monopol sau de oligopol.
Conceptul de "firma in dificultate"
Art. 2
(1) Consiliul Concurentei considera ca o firma este in dificultate atunci
cand nu este capabila, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele
pe care poate sa le obtina de la proprietari/actionari sau creditori, sa
acopere pierderile care, in absenta unei interventii din exterior din partea
autoritatilor publice, o vor condamna aproape sigur la iesirea pe termen scurt
sau mediu din circuitul economic.
(2) O firma este considerata ca fiind in dificultate, in orice conditii si
indiferent de marimea ei, in sensul prezentului regulament, in special:
a) in cazul unei societati cu raspundere limitata, cand se constata
pierderea a mai mult de jumatate din capitalul social si, in plus, cand mai
mult de un sfert din capital s-a pierdut in ultimele 12 luni; sau
b) in cazul unei societati pe actiuni, cand se constata pierderea a mai
mult de jumatate din capitalul social, asa cum apare in evidentele contabile
ale societatii, si, in plus, cand mai mult de un sfert din capital s-a pierdut
in ultimele 12 luni; sau
c) indiferent de forma societatii respective, cand aceasta indeplineste
criteriile prevazute in legislatia privind procedura reorganizarii judiciare si
a falimentului, pentru a fi supusa procedurilor colective de faliment.
(3) Semnele dupa care se poate considera ca o firma este in dificultate
sunt cresterea pierderilor, scaderea cifrei de afaceri, cresterea volumului
stocurilor, supracapacitate de productie, scaderea fluxului de numerar,
cresterea datoriilor, cresterea spezelor financiare si scaderea si disparitia
valorii activului net. In cazuri grave, societatea poate sa fi devenit deja
insolvabila sau poate sa fi facut obiectul unor proceduri colective de faliment
in conformitate cu dispozitiile legislatiei in vigoare referitoare la procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului. In ultimul caz, prezentul regulament
se aplica oricarui ajutor acordat in contextul unor astfel de proceduri, care
au ca finalitate continuarea activitatii societatii. In orice caz, o firma in
dificultate este eligibila numai daca nu poate sa se redreseze prin resursele
proprii sau fondurile pe care le obtine de la proprietarii/actionarii sau
creditorii sai.
(4) In sensul prezentului regulament o firma nou-constituita nu este
eligibila pentru acordarea ajutorului pentru salvare sau restructurare, chiar
daca pozitia sa financiara initiala este precara. Acesta este cazul, de
exemplu, al unei firme care rezulta din lichidarea unei firme anterioare sau
care preia activele unei astfel de firme. Crearea de catre o companie a unei
filiale tocmai ca un vehicul pentru preluarea activelor si, posibil, a
pierderilor sale nu este considerata creare de firma noua.
(5) O societate apartinand unui grup nu este in mod normal eligibila pentru
acordarea ajutorului pentru salvare si restructurare, cu exceptia cazului in
care se poate demonstra ca dificultatile societatii sunt proprii si nu rezulta
dintr-o alocare arbitrara a costurilor in cadrul grupului si ca dificultatile
sunt prea serioase pentru a fi rezolvate de grup.
Definirea ajutorului pentru salvare si a ajutorului pentru restructurare
Art. 3
(1) Ajutorul pentru salvare si ajutorul pentru restructurare sunt
reglementate de acelasi regulament deoarece in ambele cazuri autoritatile
publice se confrunta cu o firma care se afla in dificultate, iar salvarea si
restructurarea sunt adeseori doua faze ale aceleiasi operatiuni, chiar daca ele
presupun mecanisme diferite.
(2) Ajutorul pentru salvare este, prin natura lui, temporar. Acest lucru ar
trebui sa faca posibila mentinerea societatii in circuitul economic pentru o
perioada in care sa se elaboreze un plan de restructurare sau lichidare si/sau
pe o durata necesara Consiliului Concurentei sa ia o decizie referitoare la
acest plan.
(3) Restructurarea, pe de alta parte, se va baza pe un studiu de
fezabilitate coerent si pe termen lung pentru revigorarea societatii pe termen
lung. Restructurarea implica de obicei unul sau mai multe din urmatoarele
elemente: restructurarea si rationalizarea activitatilor societatii pe o baza
cat mai eficienta, presupunand, in special, retragerea societatii din
activitatile generatoare de pierderi, restructurarea activitatilor existente care
pot deveni din nou competitive si eventual diversificarea lor in directia unor
activitati noi si viabile. Restructurarea industriala trebuie sa fie insotita,
de regula, de restructurarea financiara, cum ar fi infuzia de capital,
reducerea creantelor etc.
Totusi, operatiunile de restructurare, in sensul prezentului regulament, nu
se pot limita la ajutorul financiar destinat compensarii pierderilor fara a
interveni asupra cauzelor care au dus la aceste pierderi.
Domeniul de aplicare a prezentului regulament
Art. 4
Prezentul regulament se aplica agentilor economici din toate sectoarele
economiei, cu exceptia sectorului otelului si carbunelui.
Caracterul exceptional al ajutorului de salvare si al ajutorului de
restructurare
Art. 5
(1) Ajutorul de stat pentru salvarea sau restructurarea firmelor aflate in
dificultate reprezinta masuri exceptionale, intrucat, prin natura lor, acestea
tind sa denatureze concurenta.
(2) Ajutorul de stat pentru restructurare poate sa ia forme diferite, cum
ar fi infuzii de capital, anularea datoriilor, imprumuturi, scutiri de taxe sau
de contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat sau garantii de stat
pentru imprumuturi.
(3) Ajutorul de stat pentru salvare trebuie sa se limiteze la imprumuturi
sau garantii pentru imprumuturi, daca nu se stipuleaza altfel in alte
reglementari cu privire la ajutorul de stat (art. 8).
(4) Furnizorul ajutorului se poate situa la orice nivel al administratiei,
respectiv central, regional si local si orice "intreprindere
publica". Astfel, de exemplu, ajutorul pentru salvare si restructurare
poate proveni de la holding-uri publice sau de la societati de investitii
publice.
(5) Pentru determinarea cazului in care o noua infuzie de capital,
efectuata de autoritatile publice in societatile pe care acestea le detin,
constituie ajutor de stat, criteriul care se aplica este principiul
"investitorului privat in economia de piata". Acest principiu prevede
ca, in conditiile in care un investitor privat, care isi desfasoara activitatea
intr-o economie de piata, ar fi pus la dispozitia societatii fondurile sau ar
fi garantat finantarea societatii respective, acest sprijin nu este considerat
ajutor de stat.
(6) Totusi, in cazul in care statul asigura sau garanteaza finantarea unei
intreprinderi care are dificultati financiare, este posibil ca transferurile
financiare sa reprezinte un ajutor de stat. Prin urmare, astfel de tranzactii
financiare trebuie comunicate Consiliului Concurentei in prealabil, daca este
cazul, prin notificarea unei scheme generale, in conformitate cu art. 6 alin.
(1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Prezumtia existentei
ajutorului este mai puternica in cazurile in care exista supracapacitate de
productie structurala pe piata in care societatea care primeste ajutorul este
activa sau in cazul in care industria respectiva, in ansamblul sau, se afla in
dificultate.
(7) Evaluarea ajutorului pentru salvare sau a ajutorului pentru
restructurare nu trebuie sa fie afectate de modificarile in structura
proprietatii societatii care beneficiaza de ajutor.
Compatibilitatea cu Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat
Art. 6
(1) Consiliul Concurentei poate autoriza ajutorul de salvare si ajutorul de
restructurare, conform art. 14 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat
si in conformitate cu prevederile prezentului regulament.
(2) Consiliul Concurentei considera ca ajutorul pentru salvare si
restructurare poate contribui la dezvoltarea activitatilor economice, fara sa
afecteze concurenta si aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale
la care Romania este parte intr-o masura contrara Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, daca sunt indeplinite conditiile stabilite in prezentul
regulament. In cazul in care firmele care urmeaza sa fie salvate sau
restructurate se situeaza in zone asistate, in sensul prevederilor art. 20,
Consiliul Concurentei va tine seama de considerentele regionale.
CAP. 2
Conditii generale de autorizare a ajutoarelor pentru salvare si/sau
restructurare notificate individual Consiliului Concurentei
Ajutoare individuale
Art. 7
Acest capitol se refera in exclusivitate la ajutoarele notificate
individual Consiliului Concurentei. In conditiile legii, Consiliul Concurentei
poate autoriza scheme de acordare a ajutorului pentru salvare sau
restructurare. Conditiile de autorizare a acestor scheme sunt stabilite in
capitolul 3.
A. Ajutorul de stat pentru salvare
Art. 8
(1) Pentru a fi autorizat de catre Consiliul Concurentei, ajutorul pentru
salvare, asa cum a fost definit la art. 3, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) sa reprezinte un sprijin acordat lichiditatii firmei sub forma de
garantii pentru imprumuturi sau imprumuturi. In ambele cazuri, imprumutul
trebuie sa fie acordat la o rata a dobanzii cel putin comparabila cu rata de
referinta care reprezinta dobanda medie la creditele acordate de bancile
comerciale;
b) sa fie in legatura cu imprumuturi care urmeaza sa fie rambursate intr-un
termen de maximum 12 luni de la plata ultimei transe catre firma;
c) sa fie justificat de motive sociale grave;
d) sa fie insotit la notificare de un angajament din partea furnizorului
prin care se obliga sa comunice Consiliului Concurentei, in termen de maximum
sase luni de la autorizarea masurii ajutorului pentru salvare, un plan de
restructurare sau de lichidare sau sa faca dovada ca imprumutul a fost
rambursat integral si/sau ca garantia a expirat;
e) sa se limiteze la suma necesara pentru a mentine societatea in circuitul
economic pe durata pentru care a fost autorizat ajutorul (suma necesara, de
exemplu, pentru acoperirea costurilor cu salariile sau aprovizionarile curente.
(2) Ajutorul pentru salvare poate fi autorizat initial pentru o perioada de
maximum sase luni sau, daca furnizorul in cauza a prezentat un plan de
restructurare in aceasta perioada, pana cand Consiliul Concurentei ia o decizie
in legatura cu acest plan. In conditii exceptionale si la cererea furnizorului
in cauza, Consiliul Concurentei poate prelungi perioada initiala de sase luni,
prelungire ce nu va putea fi mai lunga decat perioada initiala.
(3) Ajutorul pentru salvare este o masura exceptionala care are drept scop
mentinerea societatii in circuitul economic pentru o perioada limitata, timp in
care se poate evalua viitorul acesteia. Pe de alta parte, nu pot fi autorizate
ajutoare repetate care nu ar face altceva decat sa mentina situatia grea
existenta, sa amane inevitabilul si intre timp sa transfere problemele economice
si sociale existente catre alti producatori mai performanti.
(4) Daca furnizorul nu comunica datele mentionate la alin. (1) lit. d)
inainte de expirarea termenului limita de sase luni si nu face o cerere
intemeiata de prelungire a termenului limita, Consiliul Concurentei va aplica
prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
(5) Autorizarea ajutorului pentru salvare nu atrage dupa sine, in mod
obligatoriu, autorizarea ajutorului de stat pentru restructurare, avand la baza
planul de restructurare solicitat; ajutorul pentru restructurare trebuie sa fie
evaluat pe baza caracteristicilor proprii.
B. Ajutorul de stat pentru restructurare
I. Principiul de baza
Art. 9
Ajutorul de stat pentru restructurare ridica anumite probleme de concurenta
intrucat poate sa transfere o parte inechitabila a poverii ajustarii
structurale si problemelor sociale si economice care decurg din aceasta asupra
altor producatori care nu beneficiaza de ajutor si asupra altor furnizori de
ajutor. Principiul general trebuie, prin urmare, sa permita acordarea
ajutorului pentru restructurare numai in conditiile in care se poate demonstra
ca nu contravine mediului concurential normal si aplicarii corespunzatoare a
acordurilor internationale la care Romania este parte. Acest lucru este posibil
numai cu indeplinirea stricta a criteriilor si daca este sigur ca avantajele
care rezulta din supravietuirea agentului economic vor compensa orice
distorsionare a concurentei, in special, in cazul in care este clar ca efectul
net al disponibilizarilor ca urmare a falimentului societatii, combinat cu
efectele pe care le poate avea asupra furnizorilor, ar exacerba problemele
somajului la nivel national, regional sau local, sau in mod exceptional, cand
disparitia societatii ar conduce la aparitia unei situatii de monopol sau de
oligopol, cu luarea, daca este cazul, a unor masuri compensatorii adecvate in
favoarea concurentilor.
II. Conditii pentru autorizarea ajutorului
Art. 10
Sub rezerva dispozitiilor speciale pentru zonele asistate si
intreprinderile mici si mijlocii, Consiliul Concurentei va autoriza ajutorul
notificat numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute in art. 11
- 17.
Eligibilitatea societatii
Art. 11
Societatea trebuie sa fie considerata firma in dificultate, in sensul
prevederilor art. 2 din prezentul regulament.
Restaurarea viabilitatii societatii
Art. 12
(1) Acordarea ajutorului este conditionata de aplicarea planului de restructurare,
care sta la baza autorizarii Consiliului Concurentei, in cazul tuturor
masurilor de ajutor individual.
(2) Planul de restructurare, a carui durata trebuie sa fie cat mai scurta
posibil, trebuie sa revigoreze societatea pe termen lung, intr-o perioada
rezonabila si pe baza unor evaluari realiste cu privire la conditiile de
functionare viitoare. Prin urmare, ajutorul pentru restructurare trebuie sa fie
corelat cu un plan de restructurare la care furnizorul in cauza se angajeaza.
Planul trebuie prezentat Consiliului Concurentei, trebuie sa contina toate
detaliile relevante si sa includa, in special, un studiu de piata. Restaurarea
viabilitatii trebuie sa derive in principal din masurile interne cuprinse in
planul de restructurare si poate sa se bazeze si pe factori externi, cum ar fi:
fluctuatiile de preturi si ale cererii asupra carora societatea nu are o
influenta mare, dar numai daca ipotezele cu privire la evolutia pietei sunt
general recunoscute. Restructurarea trebuie sa cuprinda abandonarea activitatilor
care ar ramane producatoare de pierderi chiar si dupa restructurare.
(3) Planul de restructurare trebuie sa descrie circumstantele care au
condus la aparitia dificultatilor societatii, prin aceasta asigurandu-se o baza
pentru evaluarea faptului ca masurile sunt cele adecvate. Trebuie sa se aiba in
vedere, intre altele, situatia prezenta si de perspectiva a cererii si ofertei
pe piata relevanta a produsului, cu scenarii care sa reflecte ipotezele
optimiste, pesimiste si intermediare si punctele slabe si tari ale societatii.
Planul de restructurare trebuie sa permita societatii sa progreseze catre o
noua structura, care sa ii ofere viabilitate pe termen lung si sa ii permita sa
functioneze cu resurse proprii.
(4) Planul de restructurare trebuie sa asigure o schimbare radicala care sa
permita societatii, dupa finalizarea restructurarii, sa isi acopere costurile
integral, inclusiv amortizarea si cheltuielile financiare. Rentabilitatea
estimata a capitalului trebuie sa fie suficienta pentru a permite societatii
restructurate sa concureze pe piata prin forte proprii.
Evitarea denaturarii semnificative a mediului concurential
Art. 13
(1) Consiliul Concurentei trebuie sa ia masuri pentru a atenua cat mai mult
posibil efectele nefavorabile ale ajutorului asupra concurentilor. In caz
contrar, ajutorul nu trebuie autorizat.
(2) Aceasta conditie ia, de regula, forma unei limitari a prezentei de care
societatea se bucura pe o piata sau pe mai multe piete dupa terminarea
perioadei de restructurare. Cand marimea pietei (pietelor) relevante este
neglijabila la nivelul tarii, sau segmentul detinut de firma pe piata/pietele
relevante este neglijabil, trebuie sa se considere ca nu exista nici o
denaturare semnificativa a concurentei. Aceasta conditie trebuie considerata ca
fiind in mod normal inaplicabila intreprinderilor mici si mijlocii, cu exceptia
cazului in care exista dispozitii contrare.
(3) Limitarea sau reducerea obligatorie a prezentei societatii pe piata sau
pietele relevante reprezinta un factor compensator in favoarea concurentilor
societatii. Trebuie sa existe un echilibru intre factorii compensatori si
efectele denaturante ale ajutorului si, in special, intre acestia si importanta
relativa a societatii pe piata sau pe pietele sale. Consiliul Concurentei va
determina dimensiunea acestei limitari sau reduceri a prezentei societatii pe
piata, pe baza unui studiu de piata anexat la planul de restructurare, iar
atunci cand a fost deja initiata procedura, pe baza informatiilor furnizate de
catre partile interesate. Reducerea prezentei societatii pe piata sau pietele
relevante trebuie sa se realizeze prin planul de restructurare si conditiile
anexate la acesta.
(4) Se poate avea in vedere o diminuare a nevoii de masuri compensatorii,
daca o astfel de reducere sau limitare a prezentei societatii pe piata sau
pietele relevante poate cauza o deteriorare vizibila a structurii pietei, de
exemplu, prin crearea in mod indirect a unei situatii de monopol sau de
oligopol.
(5) Masurile compensatorii pot lua forme diferite, in functie de faptul
daca societatea opereaza sau nu pe o piata unde exista supracapacitate de
productie. Pentru a determina existenta sau absenta supracapacitatii de
productie pe o piata data, Consiliul Concurentei tine seama de toate datele
relevante pe care le detine, dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care exista supracapacitate de productie structurala in
toata tara pe o anumita piata care este deservita de catre beneficiarul
ajutorului, planul de restructurare trebuie sa contribuie proportional cu suma
primita ca ajutor si cu impactul pe care il are pe piata, la imbunatatirea
conditiilor de piata prin reducerea ireversibila a capacitatii de productie. O
reducere a capacitatii de productie este considerata ca fiind ireversibila
atunci cand activele relevante se afla intr-o permanenta incapacitate de a
atinge un nivel de productie anterior sau li se acorda in permanenta o alta
utilizare. Vanzarea capacitatii de productie catre concurenti nu este in acest
caz suficienta, exceptie facand cazul in care instalatiile sunt vandute pentru
utilizare intr-o zona geografica in care sunt folosite in continuare, dar fara
a avea efecte semnificative asupra concurentei pe piata nationala. Cerintele de
reducere a capacitatii trebuie sa conduca la reducerea prezentei firmelor
beneficiarului pe piata sau pietele sale;
b) in cazul in care nu exista supracapacitate de productie structurala la
nivelul tarii pe o piata deservita de beneficiarul ajutorului, Consiliul
Concurentei trebuie sa examineze daca este necesara solicitarea de masuri
compensatorii. In cazul in care orice astfel de masura compensatorie implica o
reducere a capacitatii de productie a societatii in cauza, aceasta reducere
necesara se poate efectua printr-o vanzare a activelor sau filialelor
societatii. Consiliul Concurentei trebuie sa analizeze masurile compensatorii
propuse de furnizorii de ajutor in cauza, sub orice forma, si sa determine daca
sfera lor este suficient de cuprinzatoare pentru a atenua posibilele efecte
denaturante ale ajutorului asupra concurentei. In examinarea masurilor
compensatorii necesare, Consiliul Concurentei va tine seama de situatia pietei
si in special de nivelul ei de extindere, precum si de masura in care sunt
onorate cererile.
Ajutor limitat la minimum
Art. 14
(1) Cuantumul si intensitatea ajutorului trebuie limitate la minimul strict
necesar, pentru a permite restructurarea in functie de resursele financiare
existente ale societatii, ale actionarilor sau ale grupului de afaceri din care
face parte societatea. Beneficiarii ajutorului trebuie sa contribuie
semnificativ la planul de restructurare, prin resurse financiare proprii,
inclusiv prin vanzarea activelor care nu sunt esentiale pentru supravietuirea
societatii sau din finantari externe obtinute in conditiile pietei. Pentru a
limita denaturarea concurentei, trebuie sa se evite acordarea ajutorului
intr-un cuantum sau sub o forma care sa duca la un surplus de lichiditati in
firma, surplus care ar putea fi folosit in activitati agresive de denaturare a
pietei si care nu au legatura cu procesul de restructurare. Consiliul
Concurentei va examina in mod corespunzator nivelul pasivului societatii dupa
restructurare, inclusiv situatia existenta dupa amanarea sau reducerea
creantelor, in special, in contextul continuarii activitatii acesteia dupa
procedurile de faliment potrivit prevederilor legale in vigoare privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Ajutorul nu trebuie sa
serveasca la finantarea unei noi investitii, care nu este esentiala pentru
restaurarea viabilitatii societatii.
(2) In orice caz, trebuie sa se demonstreze Consiliului Concurentei ca
ajutorul va fi utilizat numai in scopul restaurarii viabilitatii societatii si
ca acest ajutor nu ii permite beneficiarului, in timpul aplicarii planului de
restructurare, sa isi extinda capacitatea de productie, exceptand cazul in care
acest lucru este esential pentru revigorare, dar fara a cauza o denaturare a
concurentei.
Conditii specifice aplicabile in cazul autorizarii ajutorului
Art. 15
(1) Pe langa masurile compensatorii descrise la art. 13 si in cazul in care
astfel de masuri nu au fost luate de catre furnizorul in cauza, Consiliul
Concurentei poate impune orice conditii si obligatii pe care le considera
necesare pentru a se asigura ca ajutorul nu denatureaza concurenta intr-o
masura care contravine Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
(2) In acest sens, Consiliul Concurentei poate solicita autoritatilor
competente urmatoarele:
a) sa ia anumite masuri (de exemplu, sa deschida anumite piete pentru
ceilalti agenti economici);
b) sa impuna anumite obligatii societatii beneficiare (de exemplu, sa nu
actioneze ca lider de pret pe anumite piete);
c) sa nu acorde alte tipuri de ajutor societatii beneficiare in timpul
perioadei de restructurare.
Aplicarea integrala a planului de restructurare si respectarea conditiilor
Art. 16
(1) Societatea trebuie sa aplice integral planul de restructurare care a
fost acceptat de catre Consiliul Concurentei. Consiliul Concurentei va
considera orice nerespectare a planului sau neindeplinire a altor obligatii ca
reprezentand o utilizare abuziva a ajutorului.
(2) In cazul in care restructurarea se intinde pe cativa ani si implica
sume substantiale acordate ca ajutor, Consiliul Concurentei poate solicita
impartirea ajutorului pentru restructurare in mai multe transe care pot fi
platite, pe baza:
a) confirmarii aplicarii satisfacatoare a fiecarei etape a planului de
restructurare, inainte de fiecare plata, in conformitate cu termenele
prevazute; sau
b) aprobarii lor, inainte de fiecare plata, dupa ce se verifica daca planul
este pus in aplicare in mod corespunzator.
Monitorizarea si raportul anual
Art. 17
(1) Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei trebuie sa fie in masura
sa se asigure ca planul de restructurare este corect implementat, prin primirea
unor rapoarte periodice detaliate, comunicate de furnizorul de ajutor de stat
in cauza.
(2) In cazul acordarii de ajutor firmelor mari, primul din aceste rapoarte
trebuie sa fie transmis in mod normal Consiliului Concurentei nu mai tarziu de
sase luni de la autorizarea ajutorului. Ulterior, rapoartele vor fi transmise
Consiliului Concurentei cel putin o data pe an, la o data fixa, pana cand se va
considera ca au fost indeplinite obiectivele planului de restructurare. Aceste
rapoarte trebuie sa contina toate informatiile necesare Consiliului Concurentei
pentru monitorizarea aplicarii planului de restructurare, esalonarea platilor
catre firma si pozitia financiara a acesteia, precum si pentru urmarirea
respectarii conditiilor sau obligatiilor prevazute in decizia de autorizare a
ajutorului. Rapoartele trebuie sa contina toate informatiile relevante cu
privire la orice tip de ajutor pe care l-a primit societatea, fie individual,
fie in cadrul unei scheme, in timpul perioadei de restructurare (art. 30). In
cazurile in care Consiliul Concurentei are nevoie in timp util de confirmari
ale anumitor informatii importante, cum ar fi inchiderea sau reducerea
capacitatii de productie, acesta poate solicita rapoarte mai frecvente.
(3) In cazul ajutoarelor pentru intreprinderi mici si mijlocii, este
suficienta in mod normal transmiterea anuala a unei copii a bilantului contabil
al societatii beneficiare si a contului de profit si pierderi, exceptand cazul
in care in decizia de autorizare a ajutorului sunt prevazute conditii mai
stricte.
(4) Furnizorii si beneficiarii ajutorului de stat au obligatia de a raporta
ajutoarele de stat conform Hotararii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea
procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr.
143/1999 privind ajutorul de stat.
III. Principiul "prima si ultima data"
Art. 18
(1) Pentru a nu se permite ca firmele sa fie asistate intr-o proportie
necorespunzatoare, ajutorul de restructurare trebuie sa fie acordat o singura
data. In notificarea ajutorului pentru restructurare transmisa Consiliului
Concurentei, furnizorul de ajutor trebuie sa specifice daca societatea in cauza
a mai primit in trecut ajutor pentru restructurare, precum si orice ajutor
nenotificat. In acest caz si in situatia in care au trecut mai putin de zece
ani de la incheierea perioadei de restructurare sau de la stoparea implementarii
planului, Consiliul Concurentei va autoriza ajutorul pentru restructurare numai
in prezenta unor conditii exceptionale si neprevazute, conditii de care
societatea nu este raspunzatoare. O conditie neprevazuta este o conditie care
nu ar fi putut fi in nici un caz anticipata in perioada in care a fost intocmit
planul de restructurare.
(2) Aplicarea acestei reguli nu va fi in nici un caz influentata de
schimbarea proprietatii asupra societatii beneficiare in urma acordarii
ajutorului sau in urma oricarei proceduri judiciare sau administrative care are
ca efect imbunatatirea situatiei financiare prezentate in bilant, reducerea
creantelor sau anularea datoriilor anterioare, in cazul in care este aceeasi
societate cea care isi continua activitatea.
(3) In cazul in care un agent economic preia activele altei firme si, in
special, ale unui agent economic care a facut obiectul uneia din procedurile
enumerate la art. 18 alin. (2) sau obiectul unei proceduri colective de
faliment in conformitate cu legislatia nationala privind procedura
reorganizarii si lichidarii judiciare si care a primit deja ajutor pentru
salvare sau restructurare, principiul "prima si ultima data" nu se
aplica societatii cumparatoare, daca sunt indeplinite urmatoarele trei conditii:
a) societatea cumparatoare se distinge net de societatea anterioara;
b) societatea cumparatoare a achizitionat activele societatii anterioare la
pretul pietei (prin aceasta evitandu-se ca ajutorul acordat in trecut sa fie
directionat catre noua societate);
c) lichidarea sau restructurarea judiciara si cumpararea societatii
anterioare nu sunt simple formule care sa aiba drept scop evitarea aplicarii
principiului "prima si ultima data". Consiliul Concurentei poate
stabili, dupa caz, daca dificultatile intalnite de catre societatea
cumparatoare erau previzibile cand aceasta a preluat activele societatii
anterioare.
(4) Trebuie totusi subliniat ca ajutoarele pentru cumpararea activelor unei
societati fiind considerate ajutoare pentru investitia initiala nu pot fi
autorizate in conformitate cu dispozitiile prezentului regulament (art. 2 alin.
4), neintrand sub incidenta acestuia.
IV. Modificarea planului de restructurare
Art. 19
(1) In cazul in care a fost autorizat un ajutor pentru restructurare,
furnizorul de ajutor poate solicita Consiliului Concurentei, in perioada de
restructurare, sa autorizeze modificarile intervenite in planul de
restructurare si in cuantumul ajutorului.
(2) Consiliul Concurentei poate permite astfel de modificari, in cazul in
care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) planul revizuit trebuie sa demonstreze o restaurare a viabilitatii
societatii intr-un termen rezonabil;
b) daca a crescut cuantumul ajutorului, masurile compensatorii necesare
trebuie sa fie mai extinse decat cele impuse initial;
c) daca masurile compensatorii propuse sunt mai restranse decat cele
planificate initial, atunci cuantumul ajutorului acordat trebuie sa fie redus
corespunzator;
d) noul calendar de aplicare a masurilor compensatorii poate fi amanat fata
de calendarul adoptat initial numai din motive care nu tin de societatea in
cauza sau de controlul exercitat de furnizorul de ajutor. In caz contrar,
cuantumul ajutorului trebuie sa fie redus corespunzator.
V. Ajutorul pentru restructurare in zonele asistate
Art. 20
(1) Consiliul Concurentei trebuie sa tina seama de necesitatea dezvoltarii
regionale in evaluarea ajutorului pentru restructurare. Romania este
considerata in intregime o zona identica cu acele zone ale Comunitatii vizate
de prevederile art. 87(3)(a) din Tratat, conform Deciziei nr. 2/2000 a
Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana. Faptul ca o firma in
dificultate are sediul intr-o zona asistata nu justifica o abordare permisiva
cu privire la ajutorul pentru restructurare: pe termen mediu si lung,
sustinerea artificiala a societatilor nu este in folosul regiunii. Mai mult,
tinand seama de cuantumul limitat al resurselor disponibile pentru promovarea
dezvoltarii regionale, este in interesul regiunii ca aceste resurse limitate sa
fie utilizate pentru dezvoltarea cat mai curand posibil a unor activitati
alternative care sa fie viabile si durabile. Denaturarea concurentei trebuie sa
fie redusa la minimum, chiar si in cazul ajutorului acordat firmelor din zonele
asistate.
(2) Prin urmare, criteriile prevazute la art. 10 - 19 se aplica si in cazul
in care se iau in considerare nevoile de dezvoltarea regionala. Cand se are in
vedere dezvoltarea regionala si in absenta unor dispozitii contrare, in normele
sectoriale cu privire la ajutorul de stat, conditiile pentru autorizarea
acestuia pot fi mai putin stricte in ceea ce priveste aplicarea masurilor
compensatorii, in special in ceea ce priveste reducerea capacitatii de
productie.
VI. Ajutorul pentru restructurarea intreprinderilor mici si mijlocii
Art. 21
Ajutorul acordat agentilor economici care fac parte din categoria
intreprinderilor mici si mijlocii tinde sa afecteze concurenta mai putin decat
ajutorul acordat agentilor economici mari. Acest lucru este valabil si pentru
ajutorul pentru restructurare, astfel incat conditiile prevazute la art. 10 -
17 trebuie sa fie aplicate mai putin strict: acordarea ajutorului pentru
restructurarea intreprinderilor mici si mijlocii nu va fi legat, de regula, de
masuri compensatorii conform prevederilor art. 13, daca nu exista dispozitii
contrare in normele privind ajutorul de stat pentru un anumit sector, iar
cerintele privind continutul rapoartelor vor fi mai putin stricte conform
prevederilor art. 17. Pe de alta parte, principiul "prima si ultima
data" conform prevederilor art. 18 se aplica pe deplin si in cazul
intreprinderilor mici si mijlocii.
VII. Ajutorul pentru acoperirea costurilor sociale ale restructurarii
Art. 22
(1) Planurile de restructurare determina, de obicei, reduceri sau
abandonari ale activitatilor afectate (in dificultate). Astfel de reduceri ale
cheltuielilor sunt deseori necesare in sensul rationalizarii si eficientizarii,
independent de orice reducere de capacitate care ar putea fi impusa ca o
conditie pentru acordarea ajutorului (in special in cazurile in care exista
supracapacitate de productie structurala la nivel national conform prevederilor
art. 13). Oricare ar fi cauzele, aceste masuri conduc in general la reduceri
ale numarului de personal al firmei respective.
(2) Legislatia muncii poate cuprinde programe generale de asigurari sociale
conform carora angajatii disponibilizati beneficiaza de plati compensatorii si
pensii anticipate. Astfel de scheme nu trebuie considerate ajutoare de stat
conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, in cazul in care statul
negociaza direct cu angajatii iar societatea nu este implicata.
(3) Pe langa acordarea de plati compensatorii directe si pensii anticipate,
programele generale de ajutor social prevad acoperirea de catre Guvern a
costurilor platilor compensatorii pe care societatea le acorda lucratorilor
disponibilizati dincolo de obligatiile sale legale sau contractuale. In cazul
in care astfel de programe sunt disponibile, in general, fara limitari
sectoriale pentru orice lucrator care intruneste conditiile de eligibilitate
stabilite in prealabil si care prevad acordarea acestor avantaje automat,
acestea nu sunt considerate ca reprezentand un ajutor de stat conform Legii nr.
143/1999 privind ajutorul de stat. Pe de alta parte, daca programele sunt
utilizate pentru sustinerea restructurarii anumitor sectoare industriale,
acestea pot sa implice elemente de ajutor de stat datorita modului selectiv in
care sunt folosite.
(4) Obligatiile pe care firma si le asuma in conformitate cu legislatia
muncii sau contractele colective incheiate cu sindicatele in ceea ce priveste
platile compensatorii si/sau pensiile anticipate sunt parte a costurilor
normale pe care o intreprindere trebuie sa le acopere din resurse proprii. In
aceasta situatie, orice contributie a statului la aceste costuri trebuie
considerata ca fiind un ajutor. Acest fapt ramane valabil indiferent daca
platile sunt facute direct catre firma sau sunt administrate printr-o agentie
guvernamentala si platile sunt facute direct catre angajati.
(5) Consiliul Concurentei are o abordare pozitiva fata de un astfel de
ajutor, deoarece aduce avantaje economice si indiferent de interesele
societatii in cauza inlesneste schimbarile structurale si reducerea
dificultatilor si deseori serveste la atenuarea diferentelor cu privire la
obligatiile impuse societatilor de legislatia nationala.
(6) Pe langa suportarea costului platilor compensatorii si ale pensionarii
anticipate, ajutorul se acorda, in mod normal, intr-un anumit caz de
restructurare, pentru formare, consiliere profesionala si sprijin practic in
gasirea unor locuri de munca alternative, asistenta pentru reinstalare si
formare profesionala si asistenta pentru angajatii care doresc sa inceapa
afaceri noi. Consiliul Concurentei priveste favorabil astfel de ajutoare.
(7) Tipul de ajutor prevazut la art. 22 alin. (1) - (6) trebuie sa fie clar
precizat in planul de restructurare, intrucat ajutorul pentru masurile sociale
exclusiv in beneficiul angajatilor disponibilizati este ignorat atunci cand se
stabileste dimensiunea masurilor compensatorii prevazute la art. 13.
(8) Consiliul Concurentei se va asigura, in contextul planului de
restructurare, ca efectele sociale ale restructurarii sunt mentinute la un
nivel minim.
CAP. 3
Conditii generale de autorizare a schemelor de ajutor de stat pentru
intreprinderi mici si mijlocii
Principii generale
Art. 23
Consiliul Concurentei va autoriza scheme de ajutor pentru salvarea si/sau
restructurarea intreprinderilor mici si mijlocii in dificultate numai in cazul
in care firmele in cauza se incadreaza in definitia privind intreprinderile
mici si mijlocii din legislatia nationala in vigoare. Sub rezerva dispozitiilor
specifice cuprinse in acest capitol, compatibilitatea unor astfel de scheme
este evaluata in temeiul conditiilor prevazute in cap. 1 si 2.
Eligibilitatea
Art. 24
Daca nu se stipuleaza altfel in reglementarile privind ajutorul de stat
pentru un anumit sector, alocarile specifice de ajutoare de stat in cadrul unor
scheme autorizate de acum inainte vor fi notificate individual, daca in decizia
sa privind schema de ajutor Consiliul Concurentei a solicitat in mod expres
acest lucru conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat.
Conditii pentru autorizarea schemelor de ajutor pentru salvare
Art. 25
(1) Pentru a fi autorizate de catre Consiliul Concurentei, schemele de
ajutor pentru salvare trebuie sa satisfaca cumulativ conditiile prevazute la
art. 8 alin. (1) lit. a), b), c) si e) din prezentul regulament si alin. (2)
din prezentul articol.
(2) Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioada de maximum
sase luni, timp in care trebuie efectuata o analiza a situatiei societatii.
Inainte de sfarsitul perioadei, furnizorul de ajutor trebuie fie sa aprobe un
plan de restructurare sau de lichidare, fie sa solicite beneficiarului
rambursarea imprumutului si a ajutorului corespunzator primei de risc asociate
beneficiarului. Orice ajutor pentru salvare acordat pentru o perioada mai mare
de sase luni trebuie notificat individual Consiliului Concurentei.
Conditii pentru autorizarea schemelor de ajutoare pentru restructurare
Art. 26
(1) Consiliul Concurentei va autoriza schemele de ajutor pentru
restructurare numai daca acordarea acestuia este conditionata de aplicarea
integrala de catre beneficiar a planului de restructurare care a fost aprobat
de furnizorul de ajutor in cauza si daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) Restaurarea viabilitatii: se aplica criteriile stabilite la art. 11 si
12.
b) Evitarea unor denaturari nepotrivite ale concurentei: intrucat
ajutoarele pentru intreprinderi mici si mijlocii tind sa denatureze concurenta
in mai mica masura, principiul prevazut la art. 13, si anume reducerea
prezentei societatii beneficiare pe piata sau pietele relevante, nu se aplica
decat daca se stipuleaza altfel in normele privind ajutorul de stat pentru un
anumit sector. Schemele trebuie sa prevada obligatia firmelor beneficiare de a
nu efectua o marire a capacitatii de productie in timpul planului de
restructurare.
c) Ajutorul limitat la minimul necesar: se aplica principiile prevazute de
art. 14.
d) Principiul "prima si ultima data": se aplica regula prevazuta
la art. 18.
e) Modificarea planului de restructurare: orice schimbare adusa planului de
restructurare trebuie sa fie in conformitate cu normele prevazute la art. 19.
(2) Furnizorul de ajutor trebuie sa notifice individual masurile de ajutor
la Consiliul Concurentei, atunci cand se face exceptie de la principiul
"prima si ultima data", astfel:
a) in conditii exceptionale si neprevazute, pentru care societatea nu este
raspunzatoare;
b) in cazul in care o firma preia activele unei alte firme care a primit
deja un ajutor pentru salvare si restructurare.
Conditia comuna de autorizare a schemelor de ajutoare pentru salvare si/sau
restructurare
Art. 27
Schemele de ajutor trebuie sa specifice cuantumul maxim al ajutorului care
poate fi acordat oricarei firme ca parte a operatiunii de salvare si/sau
restructurare, inclusiv cand planul este modificat. Orice ajutor care depaseste
acest cuantum trebuie notificat individual la Consiliul Concurentei. Cuantumul
maxim al ajutorului nu trebuie sa depaseasca 10 milioane euro, inclusiv orice
alt ajutor acordat din alte surse sau in cadrul altor scheme.
Monitorizarea si rapoartele anuale
Art. 28
(1) Prevederile art. 17 nu se aplica schemelor de ajutor. O conditie pentru
autorizare este aceea de a se prezenta rapoarte cu privire la aplicarea
schemelor, in mod normal rapoarte anuale.
(2) Rapoartele trebuie, de asemenea, sa contina o lista a tuturor firmelor
beneficiare, care sa cuprinda pentru fiecare dintre ele:
a) numele societatii;
b) codul activitatii;
c) numarul de angajati;
d) cifra de afaceri anuala si bilantul contabil;
e) cuantumul ajutorului acordat;
f) daca este cazul, orice ajutor pentru restructurare sau alta forma
similara de asistenta primita in trecut;
g) daca societatea beneficiara a fost sau nu lichidata si daca a fost
supusa unor proceduri colective de faliment inainte de incheierea perioadei de
restructurare.
CAP. 4
Dispozitii finale
Notificarea individuala a oricarui ajutor pentru o investitie in
imobilizari corporale in perioada de restructurare
Art. 29
(1) In cazul in care o intreprindere mare primeste un ajutor pentru
restructurare, conform prezentului regulament, acordarea unui alt ajutor pentru
investitii in timpul perioadei de restructurare, chiar si in conformitate cu o
schema care a fost deja autorizata, poate influenta evaluarea Consiliului
Concurentei cu privire la nivelul masurilor compensatorii necesare.
(2) In timpul perioadei de restructurare a unei intreprinderi, orice ajutor
pentru incurajarea investitiilor in imobilizari corporale (indiferent daca
aceste ajutoare au ca obiectiv promovarea dezvoltarii regionale, protectia
mediului sau alte obiective) trebuie notificat individual, daca nu intra sub
incidenta Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu
cade sub incidenta obligatiei de notificare.
Necesitatea informarii Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei cu
privire la orice ajutor acordat societatii beneficiare
Art. 30
(1) Cand o intreprindere mare primeste ajutor conform prezentului
regulament, monitorizarea aplicarii corespunzatoare a deciziilor Consiliului
Concurentei privind un astfel de ajutor necesita un grad inalt de transparenta
cu privire la orice alt ajutor pe care societatea l-ar putea primi in viitor,
chiar daca va fi acordat in conformitate cu o schema care a fost deja
autorizata si chiar daca un astfel de ajutor nu presupune o notificare individuala
conform dispozitiilor art. 29.
(2) Notificarile ajutoarelor pentru restructurarea unei intreprinderi mari
trebuie sa precizeze, cu titlu informativ, toate celelalte ajutoare de orice
fel, care sunt planificate sa fie acordate beneficiarului in perioada de
restructurare, daca nu intra sub incidenta Regulamentului privind pragul minim
al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.
(3) In mod similar, rapoartele care urmeaza sa fie prezentate, conform art.
17 din prezentul regulament, trebuie sa indice orice alt ajutor acordat
societatii beneficiare in perioada de acordare a ajutorului si orice alt ajutor
care este planificat a fi acordat societatii beneficiare in perioada de
restructurare, daca nu intra sub incidenta Regulamentului privind pragul minim
al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.
(4) Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de a initia procedura
prevazuta in art. 12 alin. (3) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat
impotriva tuturor ajutoarelor acordate unei firme, daca exista suspiciunea ca
acordarea ajutorului in conformitate cu schemele autorizate eludeaza cerintele
prezentului regulament.
(5) Oficiul Concurentei va monitoriza modul de implementare a deciziilor
Consiliului Concurentei, iar furnizorii si beneficiarii ajutorului de stat au
obligatia de a raporta ajutoarele de stat conform Hotararii Guvernului nr.
599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare
in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
Art. 31
Prezentul regulament intra in vigoare dupa 6 luni de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei a ordinului presedintelui Consiliului Concurentei
de punere in aplicare a acestuia.
ANEXA 1
Formular de notificare a ajutorului individual pentru restructurare
I. Informatii privind societatea
- numele societatii;
- forma juridica;
- domeniul de activitate;
- numele principalilor actionari si cota de participare a fiecarui actionar
la capitalul social;
- lista acordurilor dintre actionari (crearea unui nucleu al actionarilor,
dreptul de preemtiune etc.);
- daca societatea face parte dintr-un grup, copia organigramei complete si
actualizate a grupului, cu legaturile dintre membri (capital si drepturi de
vot);
- daca societatea a fost creata prin achizitionarea de active in urma unei
proceduri de lichidare sau restructurare judiciara, trebuie de asemenea
prezentate detaliile mentionate mai sus cu privire la societatea sau
societatile in cauza;
- localizarea principalelor capacitati de productie cu precizarea numarului
personalului angajat;
- daca societatea este asimilata unei intreprinderi mici si mijlocii,
furnizorul ajutorului trebuie sa prezinte dovada ca aceasta indeplineste toate
criteriile cuprinse in definitia privind intreprinderile mici si mijlocii din
legislatia nationala in vigoare. In acest caz, furnizorul de ajutor trebuie sa
explice de ce societatea nu poate beneficia de un ajutor in cadrul unei scheme
pentru intreprinderi mici si mijlocii (fie nu exista o asemenea schema, fie
societatea nu indeplineste criteriile de eligibilitate);
- copia contului de profit si pierderi pe ultimii trei ani (daca este
posibil) sau cel putin pe ultimul an;
- copia oricarei hotarari judecatoresti care desemneaza un administrator
sau deschide o procedura judiciara cu privire la firma.
II. Studii de piata
Beneficiarul trebuie sa furnizeze o copie a studiului de piata (piete) pe
care este prezenta societatea care se afla in dificultate, precizand numele
organizatiei care l-a elaborat. Studiul de piata trebuie sa prezinte in
special:
- definirea precisa a pietei care face obiectul studiului;
- numele principalilor concurenti ai societatii, cu segmentele pe care le
detin pe piata nationala;
- evolutia segmentului de piata pe care a activat societatea in ultimii
ani;
- evaluarea capacitatii totale de productie si a cererii la nivel national,
stabilindu-se daca exista sau nu supracapacitate de productie pe piata;
- previziunile la nivel national pentru urmatorii cinci ani cu privire la
evolutia cererii, evolutia capacitatii de productie agregate a pietei si
evolutia preturilor pe aceasta piata.
III. Descrierea ajutorului
- sa se demonstreze ca dificultatile societatii ii sunt proprii si nu sunt
rezultatul unor alocari arbitrare de costuri in cadrul grupului;
- sa se precizeze daca societatea a primit deja un ajutor pentru salvare
si, daca da, sa se precizeze data aprobarii acestuia si sa se ataseze
angajamentul furnizorului de ajutor privind intocmirea unui plan de
restructurare sau de lichidare;
- sa se precizeze daca societatea sau filialele sale la care detine o cota
de participare la capitalul social de cel putin 25% au primit in trecut ajutor
pentru restructurare sau alt ajutor similar. Daca da, trebuie sa se faca
referire la deciziile anterioare ale Consiliului Concurentei;
- sa se indice forma ajutorului si cuantumul total al avantajului financiar
implicat;
- sa se descrie masurile compensatorii propuse in vederea atenuarii
denaturarii concurentei la nivel national;
- sa se specifice toate ajutoarele de orice gen pe care societatea ar putea
sa le primeasca inainte de terminarea perioadei de restructurare, daca nu intra
sub incidenta Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu
cade sub incidenta obligatiei de notificare.
IV. Planul de restructurare
Furnizorul de ajutor trebuie sa transmita un plan de restructurare intocmit
in conformitate cu prevederile art. 10 - 17 si care sa contina cel putin
urmatoarele informatii:
- prezentarea diferitelor ipoteze de evolutie a pietei rezultate din
studiul de piata;
- analiza motivului pentru care societatea are probleme;
- prezentarea strategiei viitoare propuse pentru firma;
- descrierea diferitelor masuri de restructurare planificate si costurile
pe care le presupun;
- evaluarea comparativa a consecintelor economice si sociale, la nivel
regional si/sau national, ale disparitiei societatii respective si ale
aplicarii planului de restructurare;
- calendarul de aplicare a diferitelor masuri si termenul limita de
aplicare in intregime a planului pentru restructurare;
- descrierea foarte precisa a acordurilor financiare pentru restructurare;
- utilizarea capitalului inca disponibil;
- vanzarea activelor sau filialelor pentru a ajuta la finantarea
restructurarii;
- angajamentul financiar din partea diferitilor actionari particulari si a
principalelor banci creditoare;
- cuantumul asistentei publice si demonstrarea necesitatii acestui cuantum;
- daca este cazul, acordarea de imprumuturi rambursabile sau inserarea unei
clauze de rambursare in momentul imbunatatirii situatiei financiare a
intreprinderii pentru a se asigura rambursarea imprumutului;
- previziunea contului de profit si pierderi pentru urmatorii cinci ani cu
estimarea rentabilitatii capitalului propriu si analizarea capacitatii
economico-financiare a societatii;
- inregistrarea discutiei privind restructurarea avuta in vedere cu
sindicatele care reprezinta angajatii societatii;
- numele autorului/autorilor planului de restructurare si data la care a
fost intocmit.
V. Angajamentul furnizorului de ajutor
Furnizorul de ajutor trebuie sa se angajeze sa furnizeze, in rapoartele
privind ajutorul pentru restructurare care a fost autorizat, toate informatiile
relevante referitoare la ajutoare de orice tip acordate societatii care
primeste ajutorul pentru restructurare, indiferent daca este cuprins sau nu
intr-o schema, pana la incheierea perioadei de restructurare.
ANEXA 2
Formular de notificare a ajutorului pentru salvare
I. Informatii esentiale privind societatea
Numele societatii:
Forma juridica:
Domeniul de activitate:
Numarul angajatilor (consolidat daca este cazul):
Cheltuielile de operare si cele financiare pe ultimele 12 luni:
Suma maxima a imprumutului:
Numele creditorului:
II. Documente justificative indispensabile:
- ultimul cont de profit si pierderi impreuna cu bilantul contabil sau
hotararile judecatoresti privind deschiderea unei proceduri privind societatea
conform Legii nr. 31/1990;
- angajamentul furnizorului de a depune la Consiliul Concurentei, in cel
mult sase luni de la data autorizarii ajutorului pentru salvare, fie un plan de
restructurare, fie un plan de lichidare, sau dovada ca atat imprumutul cat si
ajutorul au fost rambursate integral;
- planul fluxului de numerar pentru urmatoarele sase luni, indicand sumele
care urmeaza sa fie imprumutate pe termen scurt;
- copia ofertei imprumutului (corelat cu ajutorul pentru salvare) pentru
societatea in dificultate, specificand conditiile de plata a sumelor
imprumutate si modalitatea de rambursare;
- copia contractului de garantie pentru imprumutul in cauza, atunci cand
este prevazuta o astfel de garantie.
REGULAMENT
privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor
In temeiul dispozitiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.
Introducere
Elaborarea unui cadru juridic care reglementeaza materia ajutorului de stat
reprezinta continuarea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia
europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
Scopul notificarii si autorizarii ajutoarelor de stat acordate de
autoritatile publice sau de organismele care administreaza surse ale statului
este de a urmari masura in care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu
concurential normal, intr-o economie de piata in care preturile produselor si
tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si oferta.
Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un
ajutor existent trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei. Fara
autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.
Procesul de instruire a angajatilor produce, in mod obisnuit, efecte
pozitive asupra societatii in ansamblul sau deoarece mareste ponderea
personalului calificat la care pot apela ceilalti agenti economici, creste
competitivitatea industriei nationale si joaca un rol important in cadrul
strategiei de ocupare a fortei de munca. Avand in vedere ca intreprinderile
investesc in general mai putin decat este necesar in scopul instruirii
angajatilor lor, ajutoarele de stat acordate in acest scop pot ajuta la
corectarea acestei imperfectiuni a pietei, putandu-se deci considera ca, in
anumite conditii, sunt compatibile cu un mediu concurential normal.
CAP. 1
Dispozitii generale
Domeniu de aplicare
Art. 1
(1) Prezentul regulament se aplica schemelor de ajutor de stat si
ajutoarelor individuale acordate pentru instruirea angajatilor in toate
sectoarele.
(2) Prezentul regulament se aplica masurilor de instruire a angajatilor,
masuri care constituie ajutor de stat in sensul art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/1999 privind ajutorul de stat. Unele masuri de instruire nu se incadreaza
in dispozitiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, constituind masuri cu caracter general deoarece sunt deschise
intreprinderilor din toate sectoarele, fara discriminari si fara a se acorda
puteri discretionare autoritatilor care aplica masurile, de exemplu schemele ce
instituie stimulente fiscale deschise tuturor firmelor care investesc in
instruirea angajatilor. Alte masuri de instruire nu se incadreaza in domeniul
de aplicare al art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, pentru ca de acestea beneficiaza in mod direct orice persoana si nu
implica nici un avantaj pentru anumite intreprinderi ori sectoare, cum ar fi:
scolarizarea si instruirea profesionala initiala; instruirea sau recalificarea
somerilor, inclusiv burse de formare in intreprinderi; masuri care ii vizeaza
direct pe lucratori sau chiar anumite categorii de lucratori, dandu-le
posibilitatea de a beneficia de instruire nelegata de firma sau industria in
care lucreaza.
Definitii
Art. 2
In sensul prezentului regulament, urmatorii termeni se definesc astfel:
I. "intreprinderi mici si mijlocii" inseamna intreprinderile
definite conform legislatiei nationale in vigoare;
II. "intreprinderi mari" inseamna intreprinderile care nu se
incadreaza in categoria intreprinderilor prevazute la pct. I;
III. "instruire specifica" inseamna instruirea angajatilor care
implica achitarea de taxe de scolarizare pentru instruirea care priveste in
principal pozitia prezenta sau viitoare a angajatului din firma sprijinita si
care presupune calificari care nu sunt, ori sunt in mica masura, transferabile
la alte firme sau in alte domenii de activitate;
IV. "instruire generala" inseamna instruirea angajatilor care
implica achitarea unei taxe de scolarizare pentru instruirea care nu priveste
in principal sau exclusiv pozitia prezenta sau viitoare a angajatului din firma
sprijinita, ci care ofera calificari transferabile pe scara larga la alte firme
sau in alte domenii de activitate si care, prin aceasta, imbunatateste
substantial potentialul de ocupare in munca a angajatului. Instruirea va fi
considerata a avea caracter general daca, de exemplu, este organizata in comun
de catre diferite intreprinderi sau daca angajatii diferitelor intreprinderi se
pot folosi ei insisi de aceasta sau daca este recunoscuta, acreditata ori
validata de catre autoritatile sau organismele publice sau de catre alte
organisme sau institutii carora autoritatile abilitate le-au conferit
imputernicirea necesara;
V. "intensitatea ajutorului" inseamna valoarea bruta a ajutorului
exprimata ca procent din costurile eligibile ale proiectului. Toate sumele
utilizate vor fi luate in considerare inainte de deducerea oricaror impozite
directe. Daca ajutorul se acorda sub alta forma decat aceea a unor fonduri
nerambursabile, valoarea ajutorului va fi echivalentul subventionarii acestuia.
Ajutorul ce urmeaza sa fie primit in viitor, intr-o singura transa sau in mai
multe, trebuie actualizat la valoarea prezenta a acestuia. Rata dobanzii
utilizata pentru operatiuni de actualizare si pentru calcularea valorii
ajutorului in cazul unui credit cu dobanda redusa va fi rata de referinta
aplicabila in momentul acordarii ajutorului;
VI. "lucrator dezavantajat" inseamna:
a) orice persoana ce nu a implinit varsta de 25 de ani, neincadrata
anterior intr-o munca remunerata in mod regulat;
b) orice persoana cu handicap grav rezultat al unor afectiuni fizice si/sau
psihice, care poate totusi sa patrunda pe piata muncii;
c) orice persoana care imigreaza in Romania sau care devine rezident in
Romania in scopul de a munci si care are nevoie de instruire;
d) orice persoana care si-a gasit un loc de munca dupa o pauza de cel putin
trei ani, in special cei care au renuntat la serviciu datorita dificultatii de
a concilia activitatea profesionala cu viata de familie, in primele sase luni
dupa angajare;
e) orice persoana peste varsta de 45 de ani care nu a frecventat o forma de
invatamant secundar ori echivalentul acestuia;
f) orice persoana care nu a avut loc de munca timp de 12 luni consecutiv,
aflata in primele sase luni dupa angajare.
CAP. 2
Reguli aplicabile ajutorului de stat pentru instruirea angajatilor
Conditiile care trebuie indeplinite pentru autorizarea ajutorului de stat
pentru instruirea angajatilor
Art. 3
In conformitate cu prezentul regulament, Consiliul Concurentei poate
autoriza orice ajutor individual sau orice schema de ajutor care indeplineste
conditiile prevazute la art. 4 - 6.
Intensitatea ajutorului
Art. 4
(1) Plafonul intensitatii ajutorului acordat pentru instruire specifica nu
trebuie sa depaseasca 35% in cazul intreprinderilor mari si 45% in cazul
intreprinderilor mici si mijlocii.
(2) Plafonul intensitatii ajutorului acordat pentru instruire generala nu
trebuie sa depaseasca 60% in cazul intreprinderilor mari si 80% in cazul
intreprinderilor mici si mijlocii.
(3) Plafoanele intensitatilor maxime prevazute la alin. (1) si (2) vor fi
mai mari cu 10 puncte procentuale, in cazul in care de instruire beneficiaza
lucratori dezavantajati.
(4) In cazul in care proiectul de ajutor cuprinde atat componenta de
instruire specifica cat si pe cea de instruire generala, care nu pot fi
separate la calcularea intensitatii ajutorului, precum si in cazul in care nu
poate fi stabilit caracterul specific ori general al instruirii, se vor aplica
plafoanele intensitatilor stabilite in cazul instruirii specifice, conform
alin. (1).
(5) Daca ajutorul se acorda in sectorul transporturi maritime, acesta poate
ajunge la o intensitate de 100%, indiferent daca proiectul priveste instruirea
specifica sau instruirea generala, in masura in care sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) cursantul nu este un membru activ al echipajului, ci excede personalul
obisnuit la bordul navei; si
b) instruirea trebuie sa se desfasoare la bordul navelor inscrise in
registrele maritime ale Romaniei.
Costuri eligibile
Art. 5
(1) Costurile eligibile ale proiectului de ajutor pentru instruirea
angajatilor sunt urmatoarele:
a) costurile de personal aferente expertilor care asigura instruirea;
b) cheltuielile cu deplasarea expertilor si a personalului care este
instruit;
c) alte cheltuieli curente cum ar fi cele referitoare la rechizite si alte
materiale;
d) cheltuielile cu amortizarea echipamentelor, in masura in care acestea
sunt utilizate exclusiv in scopul instruirii angajatilor;
e) cheltuielile aferente serviciilor de consultanta si indrumare legate de
proiectul de instruire;
f) costurile de personal aferente cursantilor, cu conditia ca acestea sa nu
depaseasca totalul celorlalte costuri eligibile la care se refera lit. a) - e).
Se vor lua in considerare numai orele in care cursantul participa efectiv la
instruire, dupa deducerea tuturor orelor productive sau a echivalentului
acestora.
(2) Costurile eligibile vor fi probate cu documente justificative.
Cumularea ajutoarelor
Art. 6
(1) Plafoanele intensitatii ajutorului fixate la art. 4 se aplica indiferent
daca proiectul este finantat integral sau partial din surse ale statului.
(2) Ajutorul pentru instruirea angajatilor nu se cumuleaza cu nici un alt
ajutor de stat sau cu alte fonduri comunitare raportate la aceleasi costuri
eligibile, daca aceasta cumulare conduce la o intensitate a ajutorului ce
depaseste valoarea fixata prin prezentul regulament.
CAP. 3
Dispozitii finale
Art. 7
(1) Prezentul regulament se adopta prin ordin al presedintelui Consiliului
Concurentei de punere in aplicare a acestuia si intra in vigoare dupa 6 luni de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Dispozitiile prezentului regulament se vor aplica in conformitate cu
Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui
ajutor de stat si cu Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat
care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse in aplicare prin
Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.
(3) Prezentul regulament se aplica ajutoarelor de stat acordate pentru
instruirea angajatilor, notificate dupa intrarea in vigoare a acestui
regulament, precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost notificate inainte
de intrarea sa in vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara
acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis inca o decizie.
REGULAMENT
privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare
In temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.
Introducere
Elaborarea unui cadru legal de reglementare a materiei ajutoarelor de stat
reprezinta continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu
legislatia europeana, care face parte din procesul de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana.
Scopul controlului asupra ajutoarelor de stat, pe care il exercita
autoritatile publice sau oricare alte organisme care administreaza surse in
numele statului, este acela de a evalua compatibilitatea ajutorului de stat cu
un mediu concurential normal din cadrul unei economii de piata in care
preturile produselor si tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si oferta.
Orice intentie de a acorda un ajutor de stat ori de a modifica un ajutor
existent trebuie notificata Consiliului Concurentei.
Abordarea Consiliului Concurentei din prezentul regulament consta deci in
stabilirea conditiilor in care ajutorul de stat poate fi considerat necesar
pentru a asigura extinderea sau accelerarea activitatii de cercetare si
dezvoltare, fara a avea ulterior efecte daunatoare asupra concurentei si
cresterii economice.
CAP. 1
Aplicabilitatea regulilor privind ajutoarele de stat la ajutorul pentru
cercetare si dezvoltare
Ajutorul de stat incompatibil cu mediul concurential
Art. 1
(1) Orice sprijin, din surse de stat, acordat de autoritati publice sau de
alte organisme care le administreaza in numele statului, in orice forma, care
denatureaza semnificativ ori ameninta sa denatureze semnificativ concurenta
prin favorizarea anumitor agenti economici, producerea anumitor bunuri sau
prestarea anumitor servicii este incompatibil cu un mediu concurential, in
masura in care afecteaza aplicarea acordurilor internationale la care Romania
este parte.
(2) Cu cat activitatea de cercetare si dezvoltare se situeaza mai aproape
de piata, cu atat mai semnificativ poate fi efectul denaturant al ajutorului de
stat. Pentru a stabili gradul de apropiere fata de piata a ajutorului pentru
cercetare si dezvoltare, Consiliul Concurentei face distinctia intre
activitatile de cercetare fundamentala, de cercetare aplicativa si de cercetare
precompetitiva, denumita si preconcurentiala, definite la art. 14 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
Activitatile inovatoare care beneficiaza de ajutor de stat
Art. 2
Inovatia nu reprezinta o categorie distincta a activitatii de cercetare si
dezvoltare. Activitatile care ar putea fi considerate inovatoare, dar care nu
se incadreaza in cele mentionate la art. 1 alin. (2), pot beneficia de ajutor
de stat numai daca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 143/1999
privind ajutorul de stat si ale Regulamentului privind ajutorul de stat
regional si ajutorul pentru intreprinderile mici si mijlocii.
Activitatile de cercetare si dezvoltare ale institutiilor fara scop
lucrativ
Art. 3
(1) Finantarea publica a activitatilor de cercetare si dezvoltare realizate
de catre institutiile fara scop lucrativ de invatamant superior sau de cercetare
nu constituie ajutor de stat in sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat. In cazul in care rezultatele proiectelor de cercetare si
dezvoltare finantate din surse publice, realizate de aceste institutii, sunt
puse in mod nediscriminator la dispozitia industriei romanesti, ajutorul de
stat nu este implicat.
(2) Cand activitatea de cercetare si dezvoltare se efectueaza de catre
institutii fara scop lucrativ de invatamant superior sau de cercetare in numele
sau in colaborare cu agentii economici industriali, ajutorul de stat, in sensul
art. 2 din Legea nr. 143/1999, nu este implicat in urmatoarele situatii:
a) daca institutiile fara scop lucrativ de invatamant superior sau de
cercetare contribuie la proiectele de cercetare asa cum ar proceda o societate
comerciala, de pilda in schimbul achitarii la pretul pietei a serviciilor pe
care le furnizeaza;
b) daca agentii economici industriali care participa la cercetare suporta
costul integral al proiectului;
c) daca rezultatele care nu genereaza drepturi de proprietate intelectuala
pot fi diseminate pe scara larga;
d) daca drepturile de proprietate intelectuala asupra rezultatelor
activitatii de cercetare si dezvoltare sunt in intregime alocate institutiilor
publice fara scop lucrativ;
e) daca institutiile publice nelucrative primesc de la agentii economici
industriali compensatia echivalenta pretului de piata al drepturilor de
proprietate intelectuala care deriva din proiectul de cercetare si care sunt
detinute de catre agentii economici industriali respectivi.
Contractarea activitatilor de cercetare si dezvoltare sau a rezultatelor
acestor activitati
Art. 4
(1) Autoritatile publice pot angaja agenti economici pentru activitati de
cercetare si dezvoltare sau pot cumpara rezultatele activitatii de cercetare si
dezvoltare direct de la acestia. In aceste cazuri, daca nu are loc o procedura
de licitatie, poate fi implicat ajutorul de stat, in sensul art. 2 din Legea
nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
(2) Daca aceste contracte sunt incheiate in conditiile pietei, atunci
ajutorul de stat, in sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, nu este implicat.
CAP. 2
Compatibilitatea ajutorului de stat pentru activitatile de cercetare si
dezvoltare
Autorizarea ajutorului de stat
Art. 5
Ajutorul de stat pentru activitati de cercetare si dezvoltare poate fi
autorizat de catre Consiliul Concurentei, daca indeplineste conditiile
prevazute de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si de prezentul
regulament.
Factori care influenteaza evaluarea compatibilitatii ajutorului de stat
Art. 6
La evaluarea compatibilitatii ajutorului notificat cu mediul concurential,
Consiliul Concurentei va acorda o atentie deosebita tipului de activitate de
cercetare efectuata, beneficiarilor, intensitatii ajutorului, accesibilitatii
la rezultate si altor factori relevanti, potrivit prevederilor cap. IV si V.
CAP. 3
Notificarea ajutorului de stat pentru activitatile de cercetare si
dezvoltare
Notificarea ajutorului de stat
Art. 7
(1) Ajutorul de stat pentru activitatile de cercetare si dezvoltare trebuie
notificat Consiliului Concurentei in conformitate cu art. 6 din Legea nr.
143/1999 privind ajutorul de stat. Notificarea se va face prin completarea
formularului de notificare a ajutorului de stat prevazut in anexa nr. 1 a
Regulamentului cu privire la forma, continutul si alte detalii ale notificarii
unui ajutor de stat, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului
Concurentei nr. 27/2000.
(2) Chestionarul suplimentar privitor la ajutorul de stat pentru cercetare
si dezvoltare, cuprins in anexa nr. 2, trebuie, de asemenea, completat de catre
furnizorii ajutorului si inaintat Consiliului Concurentei.
Transparenta schemelor de ajutor de stat
Art. 8
(1) In aplicarea schemelor de ajutor, Consiliul Concurentei va urmari
atingerea unui grad de transparenta cat mai inalt, prin precizarea clara a
obiectivelor de indeplinit, a beneficiarilor si a altor aspecte relevante in
acest scop.
(2) In notificare trebuie specificate diferitele categorii de costuri pe
care ajutorul de stat este menit sa le reduca, iar ajutorul trebuie acordat
astfel incat sa permita calcularea intensitatii ajutorului in functie de aceste
costuri, conform listei de la anexa nr. 1.
Verificarea echivalentului ajutorului de stat
Art. 9
Daca ajutorul de stat nu este acordat sub forma unui imprumut nerambursabil
direct, furnizorul acestuia trebuie sa transmita informatii suficiente pentru a
permite Consiliului Concurentei verificarea calculului echivalentului
ajutorului.
Modificarea bugetului anual al schemei de ajutor
Art. 10
(1) Notificarea cresterii bugetului anual al unei scheme de ajutor de stat
autorizate nu este necesara daca aceasta crestere nu depaseste 100% (in termeni
nominali) din valoarea anuala initiala, cu conditia ca schema sa aiba durata
nelimitata sau ca cresterea sa aiba loc in perioada de valabilitate a schemei
cu durata limitata.
(2) Prelungirile termenului de aplicare a ajutorului de stat, cu sau fara
crestere bugetara (pana la limita mentionata de 100%), fara modificari ale
conditiilor de implementare ale schemelor de ajutor autorizate anterior si
consecvente cu noul cadru, trebuie notificate numai daca sunt realizate din al
cincilea an de la expirarea valabilitatii schemei initiale.
(3) Furnizorii ajutorului au obligatia de a informa anticipat Consiliul
Concurentei cu privire la aceste refinantari/prelungiri si de a raporta ajutoarele
de stat conform Hotararii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor
de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat.
Alocari specifice de ajutoare; notificarea ajutorului de stat individual
Art. 11
(1) Alocarile specifice de ajutoare acordate in cadrul unei scheme de
cercetare si dezvoltare, care a fost autorizata de catre Consiliul Concurentei,
nu trebuie sa fie notificate, cu exceptia cazului in care Consiliul Concurentei
a solicitat explicit acest lucru in decizia de autorizare a schemei de ajutor
de stat.
(2) Pentru a evalua alocarile cu valori semnificative acordate in cadrul
schemelor autorizate, precum si compatibilitatea acestor alocari cu mediul
concurential, Consiliul Concurentei solicita notificarea prealabila a tuturor
proiectelor de cercetare individuale care costa mai mult decat echivalentul in
lei a 25 milioane euro si pentru care se propune acordarea ajutorului al carui
echivalent brut in lei este mai mare de 5 milioane euro.
(3) Ajutoarele de stat individuale pentru cercetare si dezvoltare trebuie
notificate conform art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu
exceptia cazului in care se situeaza sub pragul minim.
CAP. 4
Intensitatea ajutorului
Stabilirea intensitatii ajutorului de stat
Art. 12
(1) Intensitatea permisa a ajutorului va fi stabilita de catre Consiliul
Concurentei de la caz la caz.
(2) Evaluarea facuta de Consiliul Concurentei in fiecare caz in parte va lua
in considerare natura proiectului sau programului, consideratiile de politica
generala referitoare la competitivitatea industriei, riscul denaturarii
concurentei si al incalcarii prevederilor tratatelor la care Romania este
parte.
(3) Evaluarea generala a acestor riscuri poate indreptati Consiliul
Concurentei sa considere ca pentru activitatile de cercetare fundamentala si
cercetare aplicativa se pot acorda niveluri mai mari de ajutoare decat pentru
activitatile de cercetare precompetitiva, care sunt mai strans legate de
introducerea pe piata a rezultatelor activitatii de cercetare si dezvoltare si
care, daca beneficiaza de ajutor, ar putea determina mai usor denaturari ale
concurentei si comertului.
Intensitatea ajutorului pentru activitatea de cercetare fundamentala
Art. 13
(1) Finantarea publica a cercetarii fundamentale care, in mod normal, se
efectueaza in mod independent de catre institutiile fara scop lucrativ de
invatamant superior sau de cercetare, nu constituie ajutor de stat, in sensul
art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
(2) In cazurile exceptionale in care activitatea de cercetare fundamentala
este efectuata de catre sau pentru agenti economici, deoarece acest tip de
cercetare este departe de piata, iar rezultatele sale sunt in principiu
disponibile pe scara larga pentru exploatarea pe baze nediscriminatorii si la
ratele pietii, ajutorul pentru acest tip de activitate poate fi acordat la o
intensitate bruta a ajutorului de pana la 100% .
(3) Pentru a fi calificata drept cercetare fundamentala, activitatea
trebuie sa nu fie legata de obiectivele industriale sau comerciale ale unei
anumite intreprinderi si trebuie garantata o larga diseminare a rezultatelor
cercetarii.
Intensitatea ajutorului pentru activitatea de cercetare aplicativa
Art. 14
(1) Ca regula generala, intensitatea bruta a ajutorului pentru cercetarea
aplicativa trebuie sa nu depaseasca 50% din costurile eligibile ale
proiectului, conform definitiei cuprinse in anexa nr. 1.
(2) Pentru studiile tehnice de fezabilitate pregatitoare ale activitatilor
de cercetare aplicativa se poate acorda un ajutor de stat de pana la 75% din
costurile studiului, in timp ce pentru studiile pregatitoare ale activitatilor
de dezvoltare preconcurentiala se poate acorda un ajutor de pana la 50% din
costurile studiului. Aceste plafoane au fost stabilite avand in vedere impactul
neglijabil al acestor ajutoare asupra conditiilor concurentei si conditiilor de
desfasurare a comertului.
Intensitatea ajutorului pentru activitatea de cercetare precompetitiva
Art. 15
Activitatile de cercetare precompetitiva se situeaza aproape de piata si
exista un risc mai mare ca ajutorul acordat sa denatureze concurenta si
tratatele internationale la care Romania este parte. Intensitatea bruta permisa
a ajutorului pentru activitatile de cercetare precompetitiva este de 25% din
costurile eligibile ale proiectului, conform definitiei cuprinse in anexa nr.
1.
Ajutorul de stat rambursabil
Art. 16
(1) In cazul avansurilor rambursabile numai in eventualitatea succesului
activitatilor de cercetare, intensitatea permisa a ajutorului, exprimata in
echivalent brut, este cea prevazuta in prezentul regulament pentru diversele
etape ale cercetarii.
(2) In eventualitatea esecului cercetarii respective, Consiliul Concurentei
poate autoriza un nivel mai ridicat al intensitatii ajutorului in masura in
care esecul proiectului reduce riscul denaturarii concurentei si comertului,
dar cu respectarea limitelor legale de intensitate.
(3) La notificarea ajutorului rambursabil furnizorii ajutorului trebuie sa
informeze Consiliul Concurentei asupra sumelor si procedurilor exacte de
rambursare, conditiile propuse fiind analizate de catre Consiliul Concurentei
de la caz la caz.
Ajutorul de stat pentru aplicarea inventiilor brevetate
Art. 17
In vederea incurajarii diseminarii rezultatelor cercetarii, ajutoarele de
stat pentru aplicarea inventiilor brevetate si a imbunatatirilor ulterioare de
catre intreprinderile mici si mijlocii pot fi acordate pana la acelasi nivel ca
si pentru activitatile de cercetare care au condus la realizarea inventiilor
respective.
Nivelul ajutorului pentru un proiect de cercetare si dezvoltare realizat
prin colaborarea dintre institutiile publice de cercetare si agentii economici
Art. 18
In cazul unui proiect de cercetare si dezvoltare care se realizeaza prin
colaborarea dintre institutiile publice de cercetare si agenti economici,
ajutorul combinat provenit din sprijin guvernamental direct pentru un proiect
specific de cercetare si contributiile din partea institutiilor publice de
cercetare la proiectul respectiv, daca acestea din urma constituie ajutor de
stat in conformitate cu art. 3 din prezentul regulament, nivelul ajutorului de
stat combinat nu poate depasi plafoanele de ajutor prevazute pentru activitatea
de cercetare in cauza.
Intensitatea ajutorului pentru activitatile de cercetare si dezvoltare care
acopera atat cercetarea aplicativa, cat si cercetarea precompetitiva
Art. 19
In cazul activitatii de cercetare si dezvoltare care acopera atat
cercetarea aplicativa, cat si activitati de cercetare precompetitiva,
intensitatea permisa a ajutorului nu va depasi media ponderata a intensitatilor
permise pentru ajutoarele aplicabile celor doua tipuri de cercetare.
Modificarea intensitatii ajutorului de stat
Art. 20
(1) Fara a aduce atingere analizei de la caz la caz, intensitatea
ajutoarelor de stat prevazuta la art. 14 - 18 din prezentul regulament poate
creste in situatiile mentionate la alin. (2) - (6).
(2) Daca ajutorul se acorda intreprinderilor mici si mijlocii, intensitatea
ajutorului poate creste cu 10 puncte procentuale.
(3) Daca proiectul de cercetare se efectueaza intr-o zona asistata,
intensitatea ajutorului poate fi depasita cu 10 puncte procentuale. Toate
regiunile din Romania sunt considerate regiuni asistate si, in consecinta, sunt
eligibile pentru acest bonus.
(4) Bonusul regional mentionat la alin. (3) poate fi depasit tinandu-se
seama de plafoanele aplicabile ajutorului de stat regional pentru investitii si
de nevoia de a stimula investitiile necorporale, fara a se depasi insa limitele
prevazute la alin. (8).
(5) Daca proiectul de cercetare se conformeaza obiectivelor unui proiect
sau program specific derulat ca parte a programului comunitar cadru de
cercetare si dezvoltare, acesta poate beneficia de un supliment de 15 puncte
procentuale. Aceasta cifra poate creste pana la 25 puncte procentuale daca
proiectul implica si cooperare efectiva transfrontaliera intre firme si
organismele publice de cercetare sau intre cel putin doi parteneri
independenti, unul din Romania si unul din statele membre ale Uniunii Europene
si Spatiului Economic European sau din tarile care au incheiat acorduri de
asociere care instituie asocierea dintre Uniunea Europeana si statele sale
membre, pe de o parte, si tarile respective, pe de alta parte, si daca
rezultatele sunt diseminate si publicate pe scara larga, respectandu-se
totodata drepturile de proprietate intelectuala si industriala.
(6) Daca proiectul de cercetare nu este in concordanta cu obiectivele unui
proiect ori program specific derulat ca parte a programului cadru comunitar
existent pentru cercetare si dezvoltare, Consiliul Concurentei poate permite
cresteri de pana la 10 puncte procentuale, cu respectarea a cel putin uneia din
urmatoarele conditii:
a) proiectul implica cooperarea transfrontaliera efectiva dintre cel putin
doi parteneri independenti, unul din Romania si unul dintr-un stat membru al
Uniunii Europene si al Spatiului Economic si European sau din tarile care au
incheiat acorduri de asociere care instituie asocierea dintre Uniunea Europeana
si statele sale membre, pe de o parte, si tarile respective, pe de alta parte,
in special in contextul coordonarii politicilor nationale de
cercetare-dezvoltare;
b) proiectul implica cooperarea efectiva dintre agenti economici si
organisme publice de cercetare, in special in contextul coordonarii politicilor
nationale de cercetare dezvoltare;
c) rezultatele proiectului sunt diseminate si publicate pe scara larga, se
acorda brevete si licente sau se iau alte masuri in conditii asemanatoare cu
cele privind diseminarea rezultatelor cercetarii dezvoltarii din Uniunea
Europeana.
(7) Furnizorii ajutorului de stat trebuie sa transmita Consiliului
Concurentei informatii suficiente pentru a-i permite acestuia sa analizeze
indeplinirea criteriilor de acordare a ajutorului de stat.
(8) Cumularea cresterii prevazute la alin. (2) - (6) cu procentele
prevazute la art. 14 alin. (1) si art. 18 nu poate depasi o intensitate bruta
maxima de 75% pentru cercetarea aplicativa si de 50% pentru activitatile de
cercetare precompetitiva. Aceste limite trebuie respectate in toate cazurile.
Factorii care influenteaza evaluarea ajutorului de stat pentru activitatile
de cercetare si dezvoltare
Art. 21
La evaluarea ajutorului de stat pentru activitatile de cercetare si
dezvoltare, Consiliul Concurentei trebuie sa tina seama de efectul asupra
concurentei si comertului al ajutorului de stat cumulat cu alte surse de
finantare comunitara. Acolo unde finantarea comunitara se cumuleaza cu ajutorul
de stat, sprijinul total nu poate depasi 75% in cazul cercetarii aplicative si
50% in cazul activitatilor de cercetare precompetitiva.
Intensitatea ajutorului de stat pentru activitatile de cercetare si
dezvoltare privind produsele din anexa nr. 1 a Regulamentului privind ajutorul
de stat regional si ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii
Art. 22
(1) In ceea ce priveste ajutorul de stat pentru activitatile de cercetare
si dezvoltare referitoare la produsele din anexa nr. 1 a Regulamentului privind
ajutorul de stat regional si ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii,
sunt permise, prin derogare de la limitele intensitatii ajutoarelor sau
bonusurilor prevazute in prezentul regulament, intensitati brute ale
ajutoarelor de pana la 100% chiar si in cazurile in care cercetarea si
dezvoltarea se deruleaza de catre agentii economici, cu conditia indeplinirii
cumulative, in fiecare caz, a urmatoarelor cerinte:
a) sa fie de interes general pentru sectorul (ori subsectorul) in cauza,
fara a se denatura in mod nepermis concurenta din celelalte sectoare (ori
subsectoare).
b) informatiile sa fie publicate in jurnalele de specialitate care sunt cel
putin de circulatie nationala si nu sunt limitate doar la membrii anumitor
organizatii, pentru a asigura faptul ca orice agent economic potential
interesat de respectiva activitate are posibilitatea sa afle imediat despre
desfasurarea acelei activitati sau ca rezultatele sunt sau vor fi puse, la
cerere, la dispozitia tuturor celor interesati. Aceste informatii vor fi
publicate nu mai tarziu de momentul in care sunt puse la dispozitia membrilor unei
organizatii sau alteia.
c) rezultatele activitatii sa fie puse la dispozitie pentru a fi exploatate
de catre toti cei interesati in conditii de egalitate din punctul de vedere al
costurilor si timpului.
(2) In cazul in care conditiile prevazute la alin. (1) nu sunt indeplinite,
intensitatea ajutoarelor de stat respective va fi stabilita intre limitele
ajutoarelor sau bonusurilor prevazute in prezentul regulament.
CAP. 5
Efectul stimulator al ajutorului de stat pentru cercetare si dezvoltare
Efectul stimulator al ajutorului de stat
Art. 23
Ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare trebuie sa serveasca drept
stimulent pentru ca agentii economici sa intreprinda activitati de cercetare si
dezvoltare pe langa activitatile normale curente. Acest ajutor poate incuraja
agentii economici care nu efectueaza cercetare si dezvoltare sa realizeze
astfel de activitati. Daca acest efect stimulator nu este evident, Consiliul
Concurentei poate evalua ajutorul respectiv intr-o maniera mai putin favorabila
decat in mod obisnuit.
Factori care influenteaza evaluarea efectului stimulator al ajutorului de
stat
Art. 24
(1) Pentru a verifica daca ajutorul propus va impulsiona agentii economici
sa efectueze activitati de cercetare pe care altfel nu le-ar desfasura,
Consiliul Concurentei trebuie sa tina seama in special de factorii
cuantificabili, cum ar fi modificarile legate de cheltuielile cu cercetarea si
dezvoltarea, de numarul de persoane cu sarcini de cercetare si dezvoltare si de
cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea ca procentaj din cifra totala de
afaceri, precum si de esecurile de piata, costurile suplimentare legate de
cooperarea transfrontaliera si alti factori relevanti indicati de catre
furnizorul ajutorului.
(2) Ajutorul propus poate fi autorizat si in cazul in care contribuie la
extinderea domeniului cercetarii ori la accelerarea acesteia.
Necesitatea demonstrarii efectului stimulator al ajutorului de stat
Art. 25
(1) Cu ocazia notificarii ajutorului de stat pentru cercetare si
dezvoltare, Consiliul Concurentei va cere furnizorului de ajutor sa demonstreze
faptul ca ajutorul este necesar ca stimulent si ca nu este in nici un caz
ajutor de exploatare (operare).
(2) De asemenea, Oficiul Concurentei va solicita furnizorului, in momentul
depunerii rapoartelor anuale privind implementarea schemelor de ajutor
aprobate, sa demonstreze faptul ca ajutorul este necesar ca stimulent si ca nu
este in nici un caz ajutor de exploatare (operare).
Ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii
Art. 26
Se considera ca ajutorul ofera stimulentul necesar daca beneficiarul este o
intreprindere din categoria celor mici si mijlocii.
Prevederi suplimentare referitoare la art. 24 si art. 25
Art. 27
Consiliul Concurentei va acorda o importanta deosebita conditiilor de la
art. 24 si art. 25:
a) in cazul proiectelor de cercetare individuale, situate aproape de piata,
cand acestea sunt realizate de catre societatile comerciale mari;
b) in toate cazurile in care un procentaj semnificativ al cheltuielilor cu
cercetarea si dezvoltarea a fost efectuat anterior depunerii solicitarii de
ajutor.
CAP. 6
Dispozitii finale
Conditii care trebuie respectate in aplicarea prezentului regulament
Art. 28
(1) Dispozitiile prezentului regulament se aplica cu respectarea
prevederilor Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale
notificarii unui ajutor de stat si ale Regulamentului privind pragul minim al
ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse in
aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.
(2) Anexele nr. 1 si nr. 2 fac parte integranta din prezentul regulament.
Ajutoarele de stat care intra sub incidenta prezentului regulament
Art. 29
Prezentul regulament se aplica ajutoarelor de stat acordate pentru
activitatile de cercetare-dezvoltare, notificate dupa intrarea sa in vigoare,
precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost notificare inainte de intrarea
sa in vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date
sau Consiliul Concurentei nu a emis inca o decizie.
Intrarea in vigoare a prezentului regulament
Art. 30
Prezentul regulament intra in vigoare la 6 luni de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului presedintelui Consiliului
Concurentei de punere in aplicare a acestuia.
ANEXA 1
Costurile de cercetare si dezvoltare eligibile in scopul calcularii
intensitatii ajutoarelor
Costurile prevazute mai jos vor fi considerate eligibile pentru calcularea
intensitatii ajutoarelor de stat pentru cercetare si dezvoltare (daca sunt
generate si de alte activitati - in special alte activitati de cercetare si
dezvoltare - trebuie defalcate pe tipuri de activitati):
1 - costurile de personal (cercetatori, tehnicieni si alt personal de
sprijin angajat exclusiv pentru activitate de cercetare);
2 - costurile instrumentelor, echipamentelor, terenurilor si incintelor utilizate
exclusiv si in mod continuu pentru activitati de cercetare;
3 - costurile aferente consultantei si serviciilor echivalente utilizate
exclusiv in activitatea de cercetare, inclusiv cercetare, cunostinte tehnice si
brevete etc. aduse din surse externe;
4 - cheltuielile de regie suplimentare angajate direct ca rezultat al
activitatii de cercetare;
5 - alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi costurile legate de materiale,
aprovizionari si alte produse similare, angajate direct ca rezultat al
activitatii de cercetare.
ANEXA 2
Informatii suplimentare care vor fi furnizate in notificarea prevazuta la
art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat pentru cercetare si
dezvoltare (scheme, alocari specifice de ajutoare acordate in cadrul unei
scheme aprobate si ajutoare individuale)
1. Obiective
Descrierea detaliata a scopurilor masurii si a tipului/naturii activitatii
de cercetare si dezvoltare care va beneficia de asistenta.
2. Descrierea activitatilor de cercetare si dezvoltare eligibile pentru
ajutor
2.1. Cercetarea fundamentala.
2.2. Definitia studiilor de fezabilitate.
2.3. Cercetarea aplicativa.
2.4. Cercetarea precompetitiva.
2.5. Proiectele pilot sau demonstrative.
3. Detalii cu privire la elementele de cost eligibile pentru ajutor
3.1. Costurile de personal (cercetatori, tehnicieni si alt personal
auxiliar angajat exclusiv pentru activitatea de cercetare).
3.2. Costurile instrumentelor, echipamentelor, terenului si incintelor utilizate
exclusiv si in mod continuu (cu exceptia cheltuielilor ocazionate de
comercializarea lor) pentru activitatea de cercetare.
3.3. Cheltuielile de consultanta si servicii echivalente utilizate exclusiv
pentru activitatea de cercetare, inclusiv cercetarea, cunostintele tehnice si
brevetele etc. achizitionate din surse externe.
3.4. Cheltuieli de regie suplimentare angajate direct ca rezultat al
activitatii de cercetare.
3.5. Alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi costurile legate de materiale,
aprovizionari si alte produse similare angajate direct ca rezultat al
activitatii de cercetare.
4. Tipul si intensitatea ajutorului
4.1. Descrierea tipului si intensitatii ajutorului pentru fiecare etapa de
cercetare si dezvoltare care beneficiaza de ajutor.
4.2. Descrierea detaliata a tuturor bonusurilor aplicabile, precum si
precizarea intensitatii si a nivelului maxim al ajutorului.
5. Cercetarea prin cooperare
5.1. Proiectele se desfasoara prin cooperarea dintre o serie de agenti
economici eligibili pentru ajutor? Exista conditii/clauze speciale de
cooperare? Daca da, care sunt aceste conditii/clauze?
5.2. Propunerea de ajutor prevede cooperarea dintre agenti economici si
alte organisme, cum ar fi institutele de cercetare si universitatile? Exista
conditii/clauze speciale? Daca da, a se descrie.
5.3. Daca institutele de cercetare primesc ajutor pentru un proiect de
cercetare specific, care este valoarea si intensitatea acelui ajutor?
6. Aspecte multinationale
Propunerea (ajutor individual/schema/program) are aspecte multinationale?
Daca da:
6.1. Propunerea presupune cooperarea cu parteneri din alte tari? Daca da,
precizati:
(a) care state membre ale Uniunii Europene
(b) care state terte
(c) care agenti economici ori centre de cercetare din alte tari
6.2. Care este costul total al propunerii (ajutor
individual/schema/program)?
6.3. Prezentati defalcarea costurilor totale pe fiecare partener.
7. Aplicarea rezultatelor
7.1. Cine va fi proprietarul rezultatelor de cercetare si dezvoltare?
7.2. Exista conditii la acordarea licentelor privitoare la rezultate?
7.3. Exista reguli care guverneaza publicarea/diseminarea generala a
rezultatelor de cercetare si dezvoltare?
7.4. Precizati masurile planificate pentru valorificarea/dezvoltarea
ulterioara a rezultatelor.
8. Efectul stimulator al ajutoarelor pentru cercetare si dezvoltare
8.1. In ceea ce priveste schemele, ce masuri sunt avute in vedere pentru a
asigura faptul ca ajutorul are efect stimulator asupra cercetarii si
dezvoltarii (a se vedea capitolul V din prezentul regulament).
8.2. In ceea ce priveste ajutoarele individuale - in special cazurile la
care se refera art. 27 din prezentul regulament - ce factori au fost luati in
considerare pentru a asigura faptul ca ajutorul are efect stimulator asupra
cercetarii si dezvoltarii.
REGULAMENT
cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului
In temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.
Introducere
Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de
stat reprezinta continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu
legislatia europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana.
Scopul controlului ajutoarelor de stat acordate de autoritatile publice sau
de organismele care administreaza surse ale statului este de a urmari masura in
care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, intr-o
economie de piata in care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt
determinate de cerere si oferta.
Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un
ajutor existent trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei.
Conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei
poate autoriza ajutorul pentru protectia mediului, cu conditia respectarii
principiului "poluatorul plateste".
Politica privind controlul ajutoarelor de stat in domeniul mediului
inconjurator trebuie sa integreze obiectivele politicii de mediu, indeosebi in
ceea ce priveste promovarea unei dezvoltari durabile. Politica de concurenta si
politica de mediu nu sunt deci antagoniste, dar exigentele protectiei mediului
trebuie integrate in definitia si punerea in aplicare a politicii de
concurenta, in special in scopul promovarii unei dezvoltari durabile.
Luarea in considerare a imperativelor in domeniul protectiei mediului nu
inseamna ca orice ajutor va fi autorizat. Trebuie sa se acorde atentie
efectelor pe care ajutorul le poate avea din punctul de vedere al dezvoltarii
durabile si al aplicarii depline a principiului "poluatorul
plateste". Unele forme de ajutor se incadreaza in mod clar in aceasta
categorie, in special atunci cand permit atingerea unui nivel ridicat de
protectie a mediului, evitandu-se in acelasi timp orice conflict cu principiul
internalizarii costurilor. In schimb, alte forme de ajutor de stat, pe langa
faptul ca au efecte nocive asupra concurentei, pot contraveni principiului
"poluatorul plateste" si constituie o frana in calea procesului de
dezvoltare durabila. Este cazul, de exemplu, al ajutoarelor care au drept scop
numai favorizarea adaptarii la noile standarde obligatorii.
Abordarea realizata de Consiliul Concurentei prin prezentul regulament
consta in a stabili in ce masura si in ce conditii ajutorul de stat poate fi
considerat necesar pentru a asigura protectia mediului si dezvoltarea durabila
fara efecte disproportionate asupra concurentei si a cresterii economice.
CAP. 1
Dispozitii generale
Definitii
Art. 1
Pentru aplicarea prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos
semnifica, dupa cum urmeaza:
a) Protectia mediului: orice actiune menita sa remedieze ori sa previna
pagubele produse mediului fizic sau resurselor naturale, sau care incurajeaza
utilizarea eficienta a acestor resurse.
b) Internalizarea costurilor: principiu potrivit caruia toate costurile
legate de protectia mediului trebuie sa fie incluse in costurile de productie
ale agentului economic.
c) Principiul "poluatorul plateste": principiu potrivit caruia
costurile masurilor de lupta impotriva poluarii trebuie sa fie suportate de
catre poluator.
d) Poluatorul: cel care, in mod direct sau indirect, cauzeaza prejudicii
mediului inconjurator sau creeaza, favorizeaza sau intretine conditiile care
conduc la asemenea prejudicii.
e) Preturile trebuie sa reflecte costurile: principiu care prevede ca
preturile bunurilor sau serviciilor trebuie sa inglobeze costurile externe
legate de impactul negativ asupra mediului generat de activitatile de productie
si comercializare.
f) Standarde de mediu: norme obligatorii care stabilesc nivelurile care
trebuie atinse in materie de mediu si obligatia ce rezulta din legislatia in
domeniu de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile care nu antreneaza
costuri excesive.
g) Surse de energie regenerabile: sursele de energie regenerabile nefosile,
adica energia eoliana, energia solara, energia geotermala, talazoenergia,
energia mareelor, instalatiile hidroelectrice cu capacitate mai mica de 10 MW
si biomasa, care include produsele din agricultura si silvicultura, deseurile
vegetale din agricultura, silvicultura si industria alimentara, precum si
deseurile lemnoase si din pluta netratate.
h) Energia electrica produsa din surse de energie regenerabile: energia
electrica produsa de centralele care folosesc exclusiv surse de energie regenerabile,
precum si acea parte a energiei electrice produsa din surse de energie
regenerabile in centralele hibride care utilizeaza surse de energie
traditionale, in special pentru situatii neprevazute.
i) Taxa de mediu: taxa a carei baza de impozitare are un efect negativ clar
asupra mediului. O taxa poate fi considerata ca fiind taxa de mediu si atunci
cand are un efect pozitiv mai putin clar, dar sesizabil, asupra mediului.
Autoritatile competente care o impun sunt cele care demonstreaza efectul de mediu
preconizat al taxei.
j) Masuri de economisire a energiei: actiuni care permit intreprinderilor
sa reduca cantitatea de energie utilizata in ciclul de productie.
Domeniul de aplicare
Art. 2
(1) Prezentul regulament se aplica ajutorului pentru protectia mediului in
toate sectoarele, cu exceptia sectorului agriculturii. Prezentul regulament se
aplica, de asemenea, sectorului de pescuit si acvacultura. Ajutoarele de stat
pentru cercetare si dezvoltare in domeniul mediului intra sub incidenta
prevederilor prevazute in Regulamentul Consiliului Concurentei cu privire la
ajutoarele de stat pentru cercetare si dezvoltare. De asemenea, ajutoarele
pentru activitati de instruire a angajatilor in domeniul mediului nu prezinta
particularitati de natura sa justifice o analiza distincta. Aceste ajutoare
sunt examinate conform prevederilor Regulamentului Consiliului Concurentei cu
privire la ajutoarele pentru instruirea angajatilor.
(2) Masurile de economisire a energiei si utilizarea surselor de energie
regenerabile intra tot in categoria actiunilor in favoarea protectiei mediului.
Proiectarea si fabricarea de utilaje sau mijloace de transport care pot fi
exploatate cu mai putine resurse naturale nu fac obiectul prezentului
regulament. Actiunile intreprinse in cadrul instalatiilor sau al altor unitati
de productie in vederea imbunatatirii sigurantei in exploatare sau igienizarii
sunt importante si pot fi eligibile pentru anumite tipuri de ajutor, dar nu fac
obiectul prezentului regulament.
CAP. 2
Politica de control al ajutoarelor de stat si politica de mediu
Principiile acordarii ajutoarelor de stat pentru protectia mediului in
contextul promovarii dezvoltarii durabile
Art. 3
(1) Pagubele produse mediului genereaza costuri pentru societate in
ansamblul sau, in timp ce actiunile vizand protectia mediului pot produce
beneficii sub forma cresterii economice, ocuparii fortei de munca si
competitivitatii, iar aplicarea efectiva a principiului "poluatorul
plateste", precum si internalizarea integrala a costurilor de mediu, prin
imputarea lor poluatorilor, reprezinta principala cale de realizare a acestora.
(2) Politica Consiliului Concurentei cu privire la controlul ajutoarelor de
stat pentru protectia mediului trebuie sa satisfaca un dublu imperativ:
a) sa asigure functionarea competitiva a pietei si cresterea
competitivitatii operatorilor pe piata;
b) sa asigure faptul ca cerintele protectiei mediului sunt integrate in
definitia si aplicarea politicii concurentei, in special pentru a promova
dezvoltarea durabila. Internalizarea costurilor reprezinta un obiectiv
prioritar care poate fi atins in diverse moduri, inclusiv printr-o serie de
instrumente bazate pe legile pietei ori bazate pe reglementari, acestea fiind
instrumentele cele mai eficiente de realizare a obiectivelor descrise mai sus.
(3) Internalizarea costurilor contribuie la reflectarea cu acuratete a
costurilor in preturi, in masura in care agentii economici isi repartizeaza
resursele financiare in functie de preturile bunurilor si serviciilor pe care
doresc sa le achizitioneze. Lipsa reflectarii cu acuratete a costurilor in
preturi are drept consecinta limitarea posibilitatilor de sensibilizare a
opiniei publice cu privire la importanta acestor demersuri si favorizeaza
supraexploatarea resurselor naturale.
(4) Asigurarea reflectarii costurilor in preturi in toate etapele
procesului economic constituie cea mai buna modalitate de sensibilizare a
tuturor partilor interesate asupra costurilor pe care le genereaza protectia
mediului. Pe langa potentialele efecte negative asupra comertului si
concurentei, ajutorul de stat submineaza in general acest obiectiv al
reflectarii costurilor in preturi deoarece permite anumitor societati
comerciale sa-si reduca costurile in mod artificial si sa nu dezvaluie
consumatorilor costurile legate de protectia mediului. Ca urmare, pe termen
lung, unele forme de ajutor de stat pot sa contravina obiectivelor de
dezvoltare durabila.
(5) Principiul "poluatorul plateste" si necesitatea ca agentii
economici sa-si internalizeze costurile legate de protectia mediului pledeaza a
priori impotriva acordarii ajutoarelor de stat.
(6) Acordarea ajutoarelor de stat se poate justifica in doua imprejurari:
a) in anumite conditii specifice in care nu este inca posibil ca agentii
economici sa realizeze internalizarea totala a costurilor, ajutorul poate
reprezenta o solutie alternativa temporara prin incurajarea acestora de a se
adapta la standarde;
b) ajutorul poate avea un efect stimulator pentru agentii economici, in
sensul depasirii normelor sau realizarii altor investitii menite sa reduca
poluarea generata de instalatiile lor.
(7) Acordarea ajutoarelor pentru protectia mediului nu trebuie utilizata
pentru a compensa lipsa internalizarii costurilor. Luarea in considerare pe
termen lung a imperativelor legate de protectia mediului necesita includerea in
totalitate a costurilor in preturi si internalizarea integrala a costurilor de
mediu. Prin urmare, ajutorul nu se justifica in cazul investitiilor menite doar
sa alinieze agentii economici la standardele tehnice existente sau noi, decat
in cazurile bine justificate si ca solutie alternativa temporara.
(8) Pentru a raspunde dificultatilor particulare intampinate de
intreprinderile mici si mijlocii, denumite in continuare IMM-uri, s-a convenit
sa se prevada posibilitatea de a acorda acestor intreprinderi ajutoare de stat
pentru a se conforma noilor norme pentru o perioada de trei ani de la adoptarea
acestora.
(9) Ajutorul poate fi considerat util si daca acesta serveste ca stimulent
pentru atingerea unor niveluri de protectie a mediului mai mari decat cele
prevazute de standardele in vigoare.
(10) Ajutorul nu are un efect stimulator daca este menit doar sa ajute
agentii economici sa se conformeze standardelor tehnice noi sau existente.
Acestor standarde, prevazute de legislatia in domeniu, trebuie sa li se
conformeze toti agentii economici si nu este necesar sa li se acorde ajutoare
pentru a-i stimula sa respecte legea.
Cazul specific al sectorului energetic si reducerile de taxe
Art. 4
(1) Autoritatile competente pot lua in considerare stabilirea unor taxe cu
efecte favorabile asupra protectiei mediului. In unele cazuri, exceptarea sau
reducerea taxelor este acordata agentilor economici din categorii speciale
pentru a se evita plasarea acestora intr-o situatie concurentiala dificila.
Aceste masuri pot constitui ajutoare de stat in sensul prevederilor Legii nr.
143/1999 privind ajutorul de stat. Efectele negative ale acestor ajutoare pot
fi compensate de efectele pozitive ale adoptarii taxelor. In consecinta, daca
sunt necesare asemenea exceptari pentru a se asigura adoptarea sau mentinerea
taxelor aplicabile tuturor produselor, acestea sunt admisibile, in anumite
conditii si pentru o perioada de timp limitata. Perioada poate dura 10 ani daca
sunt indeplinite conditiile. La expirarea acestei perioade, autoritatile
competente au posibilitatea de a renotifica masurile in cauza Consiliului
Concurentei, care ar putea sa adopte aceeasi abordare in analiza sa, tinand
seama in acelasi timp de rezultatele pozitive obtinute in privinta protectiei
mediului.
(2) Autoritatile competente trebuie sa promoveze utilizarea surselor de
energie regenerabile si productia combinata de energie termica si electrica,
datorita avantajelor majore pentru mediu. Prin urmare, in cazul in care
masurile de promovare a surselor de energie regenerabile si a productiei
combinate de energie termica si electrica constituie ajutoare de stat, acestea
sunt admisibile daca se respecta anumite conditii si daca exista certitudinea
ca ajutorul respectiv nu incalca alte prevederi din Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat sau din legislatia secundara.
CAP. 3
Conditii generale de autorizare a ajutoarelor pentru protectia mediului
Ajutorul pentru investitii
Art. 5
(1) Pentru o perioada de trei ani de la adoptarea unor standarde
obligatorii, ajutoarele pentru investitii, menite sa ajute IMM-urile sa
indeplineasca noile standarde, pot fi autorizate pana la o intensitate maxima
de 15% brut din costurile eligibile, asa cum sunt definite la art. 6.
(2) Ajutoarele pentru investitii care permit agentilor economici sa
depaseasca standardele de mediu existente pot fi autorizate pana la o
intensitate de maximum 30% brut din costurile de investitii eligibile. Aceste
conditii se aplica si in cazul ajutoarelor pentru agentii economici care fac
investitii in absenta unor standarde obligatorii.
(3) Conform definitiei de la art. 1, investitiile pentru economisirea de
energie sunt incluse in categoria investitiilor pentru promovarea protectiei
mediului. Aceste investitii joaca un rol foarte important in realizarea
obiectivelor nationale de mediu cu un consum redus de resurse. Prin urmare,
investitiile respective sunt eligibile pentru ajutorul de investitii la o rata
de baza de 40% din costurile eligibile.
(4) Investitiile in producerea combinata de energie electrica si termica
pot beneficia de prevederile prezentului regulament daca se demonstreaza ca masurile
sunt benefice din punctul de vedere al protectiei mediului, fie pentru ca
randamentul conversiei este deosebit de ridicat, fie pentru ca masurile permit
reducerea consumului de energie, fie pentru ca procesul de productie este mai
putin daunator pentru mediu. In acest sens, se va tine seama in mod special de
tipul de energie primara utilizata in procesul de productie si de faptul ca o
crestere a utilizarii energiei obtinute din productia combinata de energie
termica si electrica constituie o prioritate nationala de mediu. Aceste
investitii pot beneficia de ajutor de stat la o rata de baza de 40% din
costurile eligibile.
(5) Investitiile pentru promovarea surselor de energie regenerabile sunt
asimilate investitiilor pentru mediu realizate in lipsa standardelor nationale
obligatorii. Masurile menite sa sustina sursele de energie regenerabile
reprezinta unul din obiectivele pe termen lung care trebuie incurajate cu
precadere. Rata de baza a ajutorului pentru investitiile realizate in favoarea
acestor forme de energie este de 40% din costurile eligibile.
(6) In cazul instalatiilor de producere a energiei regenerabile care
asigura acoperirea integrala a necesarului de energie al unei comunitati,
investitiile realizate pot beneficia de un bonus de 10% peste rata de baza de
40% din costurile eligibile.
(7) Atunci cand caracterul indispensabil al investitiei este demonstrat,
autoritatea furnizoare va putea acorda ajutoare pentru investitii in favoarea
producerii de energii regenerabile care pot atinge pana la 100% din costurile
eligibile. Instalatiile in cauza nu vor mai avea dreptul sa beneficieze de nici
o alta forma de sprijin.
(8) In regiunile eligibile pentru a beneficia de regimul national al
ajutoarelor cu finalitate regionala, intreprinderile pot beneficia de ajutoare
pentru dezvoltare regionala. In scopul de a incuraja intreprinderile sa
efectueze investitii complementare in favoarea protectiei mediului, acestea pot
beneficia de o valoare superioara a ajutorului, luand in considerare investitiile
efectuate pentru protectia mediului cu respectarea dispozitiilor alin. (2).
(9) Rata maxima a ajutorului de stat pentru protectia mediului aplicabila
la costurile eligibile este cea mai mare dintre urmatoarele doua optiuni:
a) rata de baza aplicabila ajutorului pentru investitia in favoarea
protectiei mediului, adica 30% brut in sistem standard, 40% brut in cazul
investitiilor in economisirea de energie, in surse de energie regenerabile sau
pentru promovarea producerii combinate de energie electrica si termica sau 50%
brut in cazul investitiilor in surse de energie regenerabile furnizate unei
comunitati intregi, majorate cu 10% brut pentru regiunile asistate*).
Investitiile pentru dezvoltarea regionala sunt eligibile pentru ajutorul de stat
pentru investitii daca sunt indeplinite conditiile din Regulamentul Consiliului
Concurentei cu privire la ajutoarele regionale si ajutoarele pentru IMM-uri;
b) rata ajutorului regional plus 10% brut.
(10) Atunci cand investitiile de natura celor la care se refera alin. (2)
si (3) sunt facute de catre IMM-uri, se poate autoriza o suplimentare a
ajutorului cu 10% brut.
(11) Bonusurile pentru regiunile asistate si pentru IMM-uri pot fi
cumulate, dar rata maxima a ajutorului de mediu nu poate depasi in nici o
situatie 100% brut din costurile eligibile. IMM-urile nu pot beneficia de bonus
dublu pentru aplicarea prevederilor referitoare la ajutoarele regionale si
pentru aplicarea dispozitiilor referitoare la protectia mediului.
(12) Investitiile vizate de alin. (2) si (3) sunt investitii in terenuri
daca acestea sunt strict necesare pentru indeplinirea obiectivelor de mediu,
investitii in cladiri, instalatii si utilaje menite sa reduca sau sa elimine
poluarea si consecintele acesteia, precum si investitiile pentru adaptarea
metodelor de productie in vederea protejarii mediului.
(13) Pot fi considerate investitii si cheltuielile cu transferul de
tehnologie sub forma achizitionarii de licente de operare ori know-how brevetat
sau nebrevetat. Aceste active necorporale trebuie sa satisfaca urmatoarele
conditii:
a) sa fie considerate elemente de activ amortizabile;
b) sa fie achizitionate in conditiile pietei, de la o firma asupra careia
cumparatorul nu are putere de control direct ori indirect;
c) sa fie incluse in activul agentului economic, sa ramana si sa fie
utilizate in unitatea beneficiarului ajutorului timp de cel putin cinci ani de
la data acordarii ajutorului. Aceasta conditie nu se aplica daca aceste active
necorporale sunt depasite din punct de vedere tehnic. Daca activele in cauza
sunt revandute pe parcursul celor cinci ani, beneficiul obtinut din vanzare
trebuie dedus din costurile eligibile, iar ajutorul trebuie rambursat partial
sau total, dupa caz.
------------
*) Decizia nr. 2/2000 a Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana
prevede prelungirea cu cinci ani, incepand din 1998, a perioadei in care toate
ajutoarele de stat acordate in Romania sunt evaluate tinand cont de faptul ca
Romania este considerata o zona identica cu acele zone ale Comunitatii vizate
de prevederile art. 87 (3) (a) din Tratatul privind instituirea Comunitatii
Europene. Conform art. 64 din Acordul european instituind o asociere intre
Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale
acestora, pe de alta parte, Consiliul de Asociere va decide, tinand cont de
situatia economica din Romania, daca perioada respectiva va fi extinsa pentru o
noua perioada de cinci ani.
Costuri eligibile
Art. 6
(1) Costurile eligibile trebuie sa se limiteze strict la costurile
suplimentare generate de investitiile necesare pentru indeplinirea obiectivelor
de protectie a mediului.
Acest fapt conduce la urmatoarea situatie: in cazul in care costul
investitiei pentru protectia mediului nu poate fi usor identificat in costul
total, Consiliul Concurentei ia in considerare metode de calcul obiective si
transparente, de exemplu costul unei investitii comparabile din punct de vedere
tehnic, dar care nu permite atingerea aceluiasi nivel de protectie a mediului.
(2) In toate cazurile, costurile eligibile trebuie calculate facand
abstractie de avantajele obtinute dintr-o eventuala crestere a capacitatii, de
economiile de costuri realizate in primii cinci ani de viata ai investitiei si
de productia auxiliara suplimentara obtinuta in respectiva perioada de cinci
ani. Daca investitiile vizeaza exclusiv protectia mediului, fara alte beneficii
economice, nu se aplica nici o alta reducere suplimentara la stabilirea
costurilor eligibile.
(3) In cazul energiei regenerabile, costurile eligibile ale investitiei
sunt, in mod normal, costurile suplimentare suportate de catre agentul economic
in comparatie cu o instalatie de energie conventionala care are aceeasi
capacitate de productie efectiva de energie.
(4) In cazul adaptarii IMM-urilor la noi standarde de mediu, costurile
eligibile includ costurile investitiilor suplimentare necesare atingerii
nivelului de protectie a mediului prevazut de standardele respective.
(5) Daca agentul economic efectueaza o depasire benevola a standardelor in
vigoare costurile eligibile constau in costurile suplimentare cu investitia
necesara atingerii unui nivel de protectie a mediului superior celui prevazut
de normele existente. Costurile investitiei necesare atingerii nivelului de
protectie prevazut de standardele existente nu sunt eligibile pentru ajutor de
stat.
(6) Daca nu exista nici un fel de standarde, costurile eligibile constau in
costurile cu investitia necesara atingerii unui nivel de protectie a mediului
superior celui pe care agentul sau agentii economici respectivi l-ar atinge in
lipsa ajutorului de mediu.
Reabilitarea amplasamentelor industriale poluate
Art. 7
(1) Interventiile agentilor economici pentru repararea daunelor aduse mediului
prin reabilitarea amplasamentelor industriale poluate se pot incadra in
domeniul de aplicare al prezentului regulament. Daunele vizate pot fi daune
aduse calitatii solului si apelor de suprafata sau subterane. Toate
cheltuielile angajate de un agent economic pentru reabilitarea amplasamentului,
fie ca pot sau nu pot fi demonstrate ca reprezentand active fixe in bilantul
contabil, au statutul de investitii eligibile in cazul reabilitarii
amplasamentelor poluate.
(2) Daca poluatorul poate fi clar identificat, acesta trebuie sa finanteze
reabilitarea mediului in conformitate cu principiul "poluatorul
plateste" si nu se poate acorda ajutor de stat.
(3) Daca poluatorul nu poate fi identificat sau nu poate fi determinat sa
suporte costurile, prestatorul responsabil cu realizarea activitatii de
reabilitare poate beneficia de un ajutor pentru aceasta activitate.
(4) Ajutorul pentru reabilitarea amplasamentelor industriale poluate se
poate ridica la 100% din costurile eligibile, plus 15% din costul total al
lucrarii. Costurile eligibile sunt egale cu costurile lucrarii de reabilitare
diminuate cu cresterea valorii terenului.
(5) Valoarea totala a ajutorului nu poate depasi in nici o situatie
cheltuielile reale angajate de catre agentul economic.
Reamplasarea agentilor economici
Art. 8
(1) Ca regula generala, reamplasarea agentilor economici pe amplasamente
noi nu implica activitati de protectie a mediului si, deci, nu poate beneficia
de dreptul de a primi un ajutor de stat in virtutea prezentului regulament.
(2) Acordarea ajutorului se poate justifica daca un agent economic situat
intr-o zona urbana sau intr-o zona protejata ecologic desfasoara in mod legal
activitati care produc poluari majore si trebuie, din motive de amplasare, sa
se mute de pe acel amplasament intr-o zona mai potrivita.
(3) In acest sens, trebuie indeplinite simultan urmatoarele criterii:
a) schimbarea amplasarii sa fie dictata de motive de protectie a mediului
si trebuie sa fi fost dispusa prin hotarare administrativa sau judecatoreasca;
b) agentul economic sa se conformeze celor mai stricte standarde de mediu
aplicabile in noua regiune in care se stabileste.
(4) Agentul economic care indeplineste conditiile de la alin. (3) poate
beneficia de ajutor pentru investitii in conformitate cu art. 5 alin. (2). De
asemenea, se vor aplica prevederile art. 5 alin. (10) cu privire la acordarea
de bonusuri IMM-urilor.
(5) Pentru a stabili valoarea costurilor eligibile in cazul ajutorului de
reamplasare, se iau in considerare, pe de o parte, veniturile obtinute de pe
urma vanzarii sau inchirierii instalatiilor si a terenurilor abandonate, precum
si despagubirile platite in caz de expropriere si, pe de alta parte, costurile
legate de cumpararea unui teren, construirea sau cumpararea de instalatii noi
cu aceeasi capacitate ca si instalatiile abandonate. Se pot lua in calcul si
alte castiguri legate de transferul instalatiilor, mai ales castigurile care
decurg din imbunatatirea cu ocazia transferului a tehnologiilor utilizate,
precum si castigurile contabile legate de utilizarea superioara a
instalatiilor. Investitiile legate de eventualele cresteri ale capacitatilor nu
pot fi luate in considerare la calculul costurilor eligibile pentru acordarea
ajutorului de stat pentru protectia mediului.
(6) Daca hotararea administrativa sau judecatoreasca prin care se dispune
schimbarea amplasarii duce la o reziliere timpurie a contractului de inchiriere
a terenului sau a cladirilor, calculul costurilor eligibile poate lua in
considerare eventualele penalitati suportate de agentul economic pentru
rezilierea contractului.
Ajutorul acordat IMM-urilor pentru servicii de consultanta/consiliere in
materie de mediu
Art. 9
Serviciile de consultanta/consiliere joaca un rol important in sprijinirea
IMM-urilor in directia realizarii unor progrese in domeniul protectiei
mediului. Ajutoarele pentru consultanta/consiliere pot fi acordate in baza
prevederilor Regulamentului Consiliului Concurentei cu privire la ajutoarele regionale
si ajutoarele pentru IMM-uri.
CAP. 4
Ajutorul de operare
Reguli generale aplicabile ajutoarelor de operare in favoarea gestionarii
deseurilor si economisirii de energie
Art. 10
(1) Ajutoarele de operare, carora le sunt aplicabile dispozitiile
prezentului capitol, sunt urmatoarele:
a) ajutorul pentru gestionarea deseurilor, daca gestionarea respecta
clasificarea ierarhica a principiilor gestionarii deseurilor, conform careia
conceptul de valorificare a deseurilor trebuie privit in tripla sa dimensiune
de refolosire, reciclare si recuperare de energie, iar deseurile a caror
productie nu poate fi evitata trebuie sa fie valorificate si eliminate fara
pericole;
b) ajutorul in domeniul economisirii de energie.
(2) Daca se demonstreaza ca acest ajutor este absolut necesar, el trebuie
limitat la compensarea costurilor de productie suplimentare comparativ cu
preturile pietei pentru produsele sau serviciile in cauza. Acest ajutor
trebuie, de asemenea, sa fie temporar si, ca regula generala, degresiv, astfel
incat sa constituie un stimulent pentru respectarea, intr-un interval rezonabil
de timp, a principiului reflectarii costurilor in preturi.
(3) Agentii economici trebuie, in mod normal, sa suporte costurile tratarii
deseurilor industriale, conform principiului "poluatorul plateste".
Agentii economici care primesc ajutor de operare in vederea tratarii deseurilor
industriale si neindustriale trebuie sa finanteze serviciul in cauza
proportional cu cantitatea de deseuri pe care o produc si/sau cu costul
tratarii.
(4) Toate ajutoarele de operare de acest fel se supun unei durate limitate
la cinci ani, daca ajutorul este "degresiv". Intensitatea ajutorului
poate ajunge pana la 100% din costurile suplimentare in primul an, dar trebuie
sa descreasca liniar, pentru a atinge rata zero pana la sfarsitul celui de al
cincilea an.
(5) In cazul ajutoarelor "nedegresive", durata acestora este
limitata la cinci ani, iar intensitatea nu trebuie sa depaseasca 50% din
costurile suplimentare.
Dispozitii aplicabile tuturor ajutoarelor de operare acordate sub forma
reducerii taxelor sau a exceptarii de la plata acestora
Art. 11
(1) La adoptarea taxelor care vor fi percepute pentru anumite activitati
din motive legate de protectia mediului, autoritatile responsabile pot
considera necesar sa prevada derogari temporare in favoarea unor agenti
economici. In general, aceste derogari constituie ajutor de operare prevazut de
Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. In analiza acestor masuri, trebuie
sa se stabileasca, printre altele, daca taxa este impusa ca rezultat al unei
hotarari luate la nivel national sau al unei hotarari autonome a autoritatii
responsabile.
(2) Daca taxa este impusa ca rezultat al unei decizii autonome a unei
autoritati responsabile, agentii economici afectati de aceasta pot avea
dificultati in a se adapta rapid la noile niveluri de impunere fiscala. Intr-o
asemenea ipoteza, se poate justifica derogarea temporara in favoarea unor
agenti economici care sa le permita sa se adapteze la noul nivel de impunere
fiscala.
(3) Daca taxa este perceputa ca rezultat al unei reglementari nationale,
exista doua situatii posibile:
a) o autoritate responsabila aplica pentru anumite produse o taxa la o rata
mai mare decat rata minima prevazuta prin reglementarile nationale si acorda o
derogare anumitor agenti economici care, in felul acesta, platesc o taxa mai
mica dar care ramane, totusi, cel putin egala cu rata minima prevazuta in
reglementarile in domeniu. In aceste imprejurari, se poate justifica o derogare
temporara pentru a permite agentilor economici sa se adapteze fiscalitatii mai
ridicate si pentru a-i stimula sa-si desfasoare activitatea intr-un mod mai
favorabil protectiei mediului;
b) o autoritate responsabila aplica pentru anumite produse o taxa la rata
minima prevazuta prin reglementarile nationale si acorda o derogare in favoarea
unor agenti economici, care vor fi supusi unui nivel de impozitare inferior
ratei minime. Daca aceasta derogare nu este autorizata prin reglementarile
nationale in domeniu, ea va constitui ajutor de stat incompatibil cu
prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Daca derogarea este
autorizata de reglementarile nationale, aceasta poate fi considerata
compatibila cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, in
masura in care este necesara si nu este disproportionata in raport cu
obiectivele nationale urmarite. Se va acorda o importanta deosebita strictei
limitari in timp a unei asemenea derogari.
(4) In general, masurile fiscale in cauza ar trebui sa aiba o contributie
semnificativa la protectia mediului. Se va urmari ca derogarile sa nu
submineze, prin natura lor, obiectivele generale urmarite.
(5) Aceste derogari pot constitui ajutor de exploatare care poate fi
autorizat in urmatoarele conditii:
I. Daca, din ratiuni legate de protectia mediului, o autoritate
responsabila introduce o noua taxa intr-un sector de activitate sau la produse
pentru care nu s-au aplicat taxe nationale sau daca taxa avuta in vedere de
catre autoritatea responsabila depaseste valoarea taxei prevazute de legislatia
nationala, se pot justifica decizii de exceptare pe o perioada de 10 ani, fara
degresivitate, in urmatoarele situatii:
a) daca aceste exceptari reprezinta conditionari in cadrul contractelor
incheiate intre autoritatea de resort responsabila si agentii economici
beneficiari, prin care agentii economici sau asociatii ale agentilor economici
se angajeaza sa realizeze obiective de protectia mediului pe perioada pe care
se acorda exceptarea, sau daca agentii economici incheie acorduri benevole care
au acelasi efect. Aceste acorduri sau angajamente se pot referi, printre
altele, la reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de noxe sau la
orice alte masuri de protectie a mediului. Continutul acordurilor trebuie
negociat de catre fiecare autoritate responsabila si va fi analizat de catre
Consiliul Concurentei in momentul notificarii proiectului de ajutor.
Autoritatile responsabile trebuie sa asigure o monitorizare stricta a
angajamentelor asumate de catre agentii economici sau asociatiile agentilor
economici. Acordurile incheiate intre autoritatea responsabila si agentii
economici sau asociatiile agentilor economici vizati trebuie sa prevada
modalitatile de sanctionare in cazul nerespectarii angajamentelor. Aceste
prevederi se aplica si atunci cand o autoritate responsabila dispune o reducere
fiscala in conditii care au acelasi efect cu acordurile sau angajamentele
mentionate anterior;
b) aceste exceptari pot sa nu reprezinte in mod necesar conditionari
rezultate din acordurile incheiate intre autoritatea de resort responsabila si
agentii economici beneficiari, daca sunt indeplinite conditii specifice.
Astfel, daca reducerea priveste o taxa nationala, suma efectiv platita de catre
agentii economici dupa reducere trebuie sa ramana superioara taxei minime
nationale pentru a stimula agentii economici sa actioneze in directia
ameliorarii protectiei mediului. Daca reducerea priveste o taxa locala aplicata
in absenta taxei nationale, agentii economici beneficiari ai reducerii trebuie
totusi sa achite un procent semnificativ din taxa nationala.
II. Prevederile de la punctul I se pot aplica taxelor existente daca se
indeplinesc simultan urmatoarele doua conditii:
a) taxa in cauza trebuie sa aiba un efect pozitiv apreciabil din punctul de
vedere al protectiei mediului;
b) derogarile in favoarea agentilor economici beneficiari trebuie sa fi
fost deja hotarate in momentul adoptarii taxei sau trebuie sa fi devenit
necesare ca rezultat al unei schimbari semnificative a conditiilor economice
care au plasat agentii economici intr-o situatie concurentiala deosebit de
dificila. In acest ultim caz, valoarea reducerii taxei nu poate depasi
cresterea costurilor generate de modificarea conditiilor economice. Atunci cand
conditiile economice nu mai genereaza majorari de costuri, reducerea taxei
trebuie sa dispara la randul ei.
(6) Autoritatea responsabila poate, de asemenea, sa incurajeze dezvoltarea
tehnologiilor de producere a electricitatii pe baza surselor de energie
conventionale precum gazul metan, care permit o eficienta energetica mult mai
mare decat eficienta energetica obtinuta cu procedeele traditionale de
productie. In aceste cazuri, data fiind importanta acestor tehnici pentru
protectia mediului si sub rezerva ca energia primara utilizata reduce
semnificativ efectele negative asupra mediului, exceptarile totale de la plata
taxelor se pot justifica pentru o perioada de cinci ani, in cazul in care ajutorul
este nedegresiv. Se pot acorda si derogari pe o perioada de 10 ani in
conformitate cu conditiile prevazute la alin. (5) punctele I si II.
(7) Atunci cand o taxa existenta face obiectul unei majorari semnificative
si cand autoritatea de resort responsabila considera ca sunt necesare derogari
in cazul unor agenti economici, se aplica prin analogie conditiile prevazute la
alin. 5 punctul I cu privire la taxele noi.
(8) Atunci cand reducerea priveste o taxa care face obiectul unei
reglementari la nivel national si cand taxa locala este mai mica sau egala cu
valoarea minima nationala, exceptarile pe termen lung nu se justifica. In acest
caz, toate exceptarile acordate trebuie sa respecte conditiile prevazute la
art. 10 alin. (4) si (5) si, in orice caz, sa faca obiectul unei autorizari
exprese privind derogarea de la valoarea minima nationala.
In toate cazurile de reducere a taxei, autoritatea responsabila poate
acorda ajutor de exploatare in conformitate cu conditiile prevazute la art. 10
alin. (4) si (5).
Reglementarile aplicabile ajutoarelor de operare in favoarea productiei de
energie regenerabila
Art. 12
(1) Ajutoarele de operare in favoarea productiei de energie regenerabila
constituie, in general, ajutoare pentru protectia mediului susceptibile sa
beneficieze de prevederile prezentului regulament.
(2) Aceste ajutoare pot beneficia de o abordare speciala datorita
dificultatilor pe care le intampina uneori agentii economici care produc acest
tip de energie in a concura in mod eficient cu producatorii de energie
conventionala. Trebuie sa se retina si necesitatea de a incuraja dezvoltarea
acestor forme de energie, in special din ratiuni care vizeaza protectia
mediului. Ajutorul poate fi necesar mai ales atunci cand procesele tehnice
disponibile nu permit ca energia regenerabila sa fie produsa la costuri unitare
comparabile cu cele ale surselor conventionale.
(3) Ajutoarele de operare se pot justifica, in acest caz, pentru a acoperi
diferenta dintre costul producerii energiei din surse de energie regenerabila
si pretul pietei pentru acest tip de energie. Forma acestor ajutoare poate
varia in functie de tipul de energie vizat si de mecanismul de sprijin
prevazut. In procesul de analiza a cazurilor, Consiliul Concurentei va lua in considerare
pozitia competitiva a fiecarei forme de energie vizata.
(4) Ajutoarele de stat pot fi acordate pentru sursele de energie
regenerabile conform urmatoarelor optiuni:
I. a) In domeniul energiei regenerabile, costurile unitare ale investitiei
sunt deosebit de mari si, in general, reprezinta un procent semnificativ din
costurile agentilor economici, nepermitandu-le acestora sa aiba preturi
competitive pe pietele pe care acestia vand energia produsa. Pentru a tine
seama in mod corect de aceasta bariera la intrarea pe piata pentru energia
regenerabila, ajutoarele de stat se pot acorda pentru a compensa diferenta
dintre costurile de productie a energiei regenerabile si pretul pietei la
respectiva forma de energie. Orice ajutor de operare poate fi in acest caz
acordat numai pentru amortizarea instalatiei. Productia suplimentara de energie
a instalatiei nu poate beneficia de nici un fel de sprijin. Ajutorul poate
acoperi numai o remunerare echitabila a capitalului daca se demonstreaza ca
acesta este indispensabil data fiind slaba competitivitate a anumitor surse de
energie regenerabile. La stabilirea valorii ajutorului de operare trebuie sa se
tina seama si de eventualele ajutoare pentru investitii acordate agentului
economic in cauza pentru realizarea instalatiei noi. In notificarea schemelor
de ajutor de stat la Consiliul Concurentei, autoritatile care acorda ajutorul
trebuie sa prezinte in detaliu mecanismele precise de sprijin si, in special,
metodele de calcul al valorii ajutorului. In cazul in care Consiliul
Concurentei autorizeaza schema, furnizorii de ajutor de stat trebuie sa aplice
respectivele mecanisme si metode de calcul in momentul acordarii de ajutoare
agentilor economici.
b) Spre deosebire de majoritatea formelor de energie regenerabila, biomasa
necesita investitii relativ mai mici, dar presupune costuri de operare mai
ridicate. Prin urmare, Consiliul Concurentei va avea o pozitie favorabila fata
de ajutoarele de operare care depasesc valoarea investitiei daca se poate
demonstra ca, costurile totale suportate de agentul economic dupa amortizarea
instalatiei continua sa ramana mai mari decat pretul de piata al energiei.
II. Se poate acorda sprijin pentru energia regenerabila prin utilizarea
mecanismelor de piata cum ar fi certificatele ecologice sau licitatiile. Aceste
sisteme permit tuturor producatorilor de energie regenerabila sa beneficieze
indirect de o cerere garantata pentru energia pe care o produc, la un pret
superior pretului de piata al energiei conventionale. Pretul acestor
certificate ecologice nu este fixat dinainte, ci depinde de raportul dintre
cerere si oferta. Atunci cand reprezinta ajutoare de stat, aceste sisteme pot
fi autorizate de catre Consiliul Concurentei daca autoritatile care acorda
ajutorul pot demonstra ca sprijinul respectiv este indispensabil pentru a
asigura viabilitatea tipului de energie regenerabila respectiv, nu antreneaza
per total o supracompensare in beneficiul producerii de energie regenerabila si
nu descurajeaza producatorii de energie regenerabila in a deveni mai
competitivi. In scopul de a verifica daca aceste criterii sunt indeplinite,
Consiliul Concurentei poate sa autorizeze aceste sisteme de ajutor pe o
perioada de zece ani, dupa care va trebui sa analizeze daca este necesara
continuarea masurii de sprijin.
III. Ajutoarele de operare pot fi acordate instalatiilor noi care produc
energie regenerabila, calculul valorii acestora facandu-se pe baza costurilor
externe care sunt evitate. Acestea sunt costuri de mediu pe care societatea ar
trebui sa le suporte daca aceeasi cantitate de energie ar fi produsa de catre o
unitate de productie care functioneaza cu energie conventionala. Costurile
respective se calculeaza pe baza diferentei dintre costurile externe generate
si neachitate de catre producatorii de energie regenerabila si costurile
externe generate si neachitate de producatorii de energie neregenerabila.
Pentru a efectua aceste calcule, furnizorii de ajutoare de stat vor trebui sa
foloseasca o metoda de calcul recunoscuta pe plan international si comunicata
Consiliului Concurentei. Furnizorul trebuie sa ofere, printre altele, o analiza
de cost comparativa, obiectiva si determinata sub raport cantitativ, impreuna
cu evaluarea costurilor externe ale producatorilor de energie concurenti, pentru
a demonstra ca ajutorul compenseaza in mod real costurile externe neacoperite.
Valoarea ajutorului astfel acordat producatorului de energie regenerabila nu
trebuie sa depaseasca echivalentul in lei a 0,05 euro pe kWh. In plus, valoarea
ajutorului acordat producatorilor care depaseste valoarea ajutorului acordat ca
urmare a Optiunii I trebuie obligatoriu reinvestita de catre agentii economici
in surse de energie regenerabile. Consiliul Concurentei va analiza daca si
aceasta activitate se califica pentru ajutor de stat.
Pentru ca Optiunea III sa ramana coerenta cu reglementarile generale
privind concurenta, Consiliul Concurentei trebuie sa aiba certitudinea ca
ajutorul nu da nastere nici unei distorsionari a concurentei pe piata si va
conduce la o crestere globala reala a utilizarii surselor de energie
regenerabile in detrimentul surselor de energie conventionale, si nu la un
simplu transfer al segmentelor de piata intre sursele de energie regenerabile.
In acest sens, este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) ajutorul acordat pe baza acestei optiuni sa faca parte dintr-o schema
care trateaza agentii economici din sectorul energiei regenerabile de pe
pozitii de egalitate;
b) schema sa prevada acordarea nediscriminatorie a ajutoarelor agentilor
economici care produc acelasi tip de energie regenerabila;
c) schema sa fie reexaminata de catre Consiliul Concurentei la fiecare
cinci ani.
IV. Autoritatile de resort competente pot acorda in continuare ajutoare
pentru exploatare in conformitate cu reglementarile generale care guverneaza
aceste ajutoare prevazute la art. 10 alin. (4) si (5).
Reglementarile aplicabile ajutoarelor de operare pentru producerea
combinata de energie electrica si termica
Art. 13
(1) Ajutorul de operare pentru producerea combinata a energiei electrice si
termice se poate justifica cu conditia indeplinirii cerintelor art. 5 alin.
(4). Acest ajutor poate fi acordat agentilor economici care distribuie energie
electrica si termica publicului larg daca costurile de producere a energiei
electrice sau termice depasesc pretul pietei. In conditii similare, ajutorul de
operare se poate acorda in conformitate cu reglementarile art. 12 alin. (4).
Caracterul indispensabil al ajutorului va fi stabilit luand in considerare
costurile si veniturile rezultate ca urmare a producerii si comercializarii de
energie electrica si termica.
(2) Ajutorul de operare se poate acorda in aceleasi conditii si pentru
utilizarea industriala a productiei combinate de energie electrica si termica
daca se poate demonstra ca, prin folosirea tehnicii respective, costul de
productie al unei unitati de energie depaseste pretul pietei pe unitatea de
energie conventionala. Costurile de productie pot include rentabilitatea
normala a instalatiei, dar orice castig obtinut de agentul economic din
productia de energie termica trebuie dedus din costurile de productie.
Baza de exceptare pentru toate proiectele examinate de catre Consiliul
Concurentei
Art. 14
In limitele si conditiile prevazute de prezentul regulament, ajutorul de
stat pentru protectia mediului poate fi autorizat de Consiliul Concurentei ca
ajutor pentru facilitarea dezvoltarii anumitor activitati economice sau a
anumitor regiuni economice, daca acest ajutor nu are efecte nocive asupra
comertului in asa fel incat sa contravina aplicarii corespunzatoare a
acordurilor internationale la care Romania este parte.
CAP. 5
Cumulul ajutoarelor acordate din mai multe surse
Plafoanele de ajutor acordate pentru acelasi scop sau pentru scopuri
diferite
Art. 15
(1) Plafoanele pentru ajutoarele de stat prevazute de prezentul regulament
sunt aplicabile indiferent daca ajutorul in cauza este finantat integral sau
partial din resurse de stat. Ajutoarele autorizate conform prezentului
regulament nu pot fi combinate cu alte forme de ajutor de stat in sensul art. 2
alin. 1 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat daca un asemenea cumul
atinge o intensitate a ajutorului mai mare decat cea prevazuta de prezentul
regulament.
(2) In cazul ajutoarelor de stat care servesc unor scopuri diferite si care
presupun aceleasi costuri eligibile, se aplica plafonul de ajutor cel mai
favorabil.
CAP. 6
Dispozitii finale
Conditii care trebuie respectate in aplicarea prezentului regulament
Art. 16
Dispozitiile prezentului regulament se aplica cu respectarea prevederilor
Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui
ajutor de stat si ale Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat
care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse in aplicare prin
Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.
Ajutoarele de stat care intra sub incidenta prezentului regulament
Art. 17
Prezentul regulament se aplica ajutoarelor de stat acordate pentru
protectia mediului, notificate dupa intrarea in vigoare a acestui regulament,
precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost notificate inainte de intrarea
sa in vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date
sau Consiliul Concurentei nu a emis inca o decizie.
Intrarea in vigoare a prezentului regulament
Art. 18
Prezentul regulament se adopta prin ordin al presedintelui Consiliului
Concurentei de punere in aplicare a acestuia si intra in vigoare dupa 6 luni de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.