Văzând Referatul de aprobare nr. 112.279 din 19 septembrie 2016 al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară,în baza prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015 şi ale art. 6 alin. (4) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 512/2016,în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Schema selecţiei clonale la soiurile de viţă-de-vie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat ANEXĂSCHEMA SELECŢIEI CLONALE LA SOIURILE DE VIŢĂ-DE-VIE Partea I*)*) Partea I din anexă este reprodusă în facsimil. 
Partea II Protocol de lucru privind selecţia clonală la viţa-de-vie Anul I. Se aleg butucii elită dintr-o plantaţie de producţie în vârstă de 10-15 ani (preferabil amplasată în arealele tradiţionale de cultură a soiului supus selecţiei). Alegerea acestora se realizează în două etape. În prima etapă, la sfârşitul lunii iunie se prospectează plantaţia, pe fiecare rând în parte, iar în baza unor observaţii vizuale privind vigoarea butucilor, starea de sănătate a acestora, fertilitatea, procentul de legare al florilor se aleg maximum 20 butuci care prezintă caracteristici superioare şi care se marchează cu vopsea. Alegerea definitivă a butucilor se realizează toamna, după observaţiile şi determinările privind producţia de struguri şi calitatea acesteia (conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului) realizate la butucii elită selectaţi anterior. În cazul soiurilor pentru struguri de masă se fac şi observaţii privind mărimea strugurilor, mărimea boabelor şi uniformitatea acestora, uniformitatea culorii boabelor şi aroma acestora (gustativ). În general nu se recomandă selectarea a mai mult de 10 elite clonale care întrunesc cele mai valoroase însuşiri în funcţie de scopul urmărit prin selecţie. Se întocmeşte o schiţă a plantaţiei viticole supusă selecţiei, cu marcarea butucilor elită aleşi (număr rând şi număr butuc/rând). Elitele selectate sunt supuse analizei virusologice în vederea depistării infecţiei cu virusurile prevăzute în anexa nr. 5 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.267/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercialiazării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie. În acest sens, de la fiecare butuc elită selectat se prelevează, toamna, după căderea frunzelor, 2-3 coarde normal dezvoltate, care se etichetează şi se expediază unui laborator de virologie acreditat, în vederea efectuării analizelor virusologice prin testul ELISA şi prin indexare (obligatoriu). Restul coardelor se recoltează, separat, pe fiecare butuc elită în parte, înaintea apariţiei temperaturilor geroase din timpul iernii. De asemenea se recoltează coarde şi de la butucii soiului populaţie, care va servi drept martor. Coardele se etichetează şi se păstrează peste iarnă în condiţii corespunzătoare asigurării viabilităţii mugurilor de rod. Butucii aleşi în anul I se vor menţine, cu cea mai mare grijă, pe toată perioada derulării schemei de selecţie clonală, în caz contrar nemaiputându-se demonstra trasabilitatea întregului proces de ameliorare. Se va avea în vedere ca, cel puţin 3 ani, caracterele distincte să fie urmărite în fişele de descriere a butucilor selectaţi în vederea verificării stabilităţii acestora. Anul II. În primăvară, din coardele altoi recoltate de la butucii elită (confirmaţi liberi de virusuri prin testul ELISA) se obţin butaşi înrădăcinaţi, care se plantează, separat, pe fiecare elită în parte în câmpul comparativ de clone, în vederea efectuării selecţiei genetice. Aceasta se înfiinţează pe un teren care nu a mai fost cultivat cu viţă-de-vie în ultimii 6 ani şi care nu este infestat cu nematozi fitoparaziţi interzişi de legislaţia în vigoare (dovedit pe baza analizelor realizate în laboratoare de specialitate). Plantarea elitelor clonale se face în blocuri randomizate, cu cel puţin 3 repetiţii, fiecare repetiţie având minimum 10 plante în cazul soiurilor de masă şi minimum 20 de plante în cazul soiurilor de vin. În urma rezultatelor analizei virusologice prin indexare (realizată între timp) se îndepărtează de la plantare elitele clonale care au fost identificate ca fiind infectate cu virusuri. În câmpul comparativ de clone se asigură o agrotehnică superioară pe tot parcursul selecţiei. Anii III-V. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, în primii 2 ani de la plantare, se fac observaţii privind dezvoltarea vegetativă a plantelor şi starea lor fitosanitară. De asemenea, în acest interval se realizează şi forma de conducere aleasă. Pentru o mai mare siguranţă, până în anul V se mai poate realiza încă o testare a clonelor selectate, utilizând testul ELISA, la 2-3 butuci/clonă, aleşi în mod aleatoriu. Anii VI-VIII. Începând cu anul VI, când practic toţi butucii au intrat pe rod, alături de observaţiile privind dezvoltarea vegetativă (greutatea lemnului eliminat la tăiere) şi starea fitosanitară a butucilor se fac observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi calitatea acesteia (conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului şi eventual conţinutul în antociani totali la soiurile de struguri pentru vinuri roşii). În acest interval, la soiurile pentru struguri de vin se fac microvinificări pe fiecare clonă în parte (minimum 50 kg struguri/clonă), iar vinurile obţinute sunt analizate chimic şi organoleptic. Observaţiile privind producţia de struguri şi calitatea acesteia, precum şi cele privind calitatea vinurilor obţinute trebuie realizate, obligatoriu, în minimum 3 ani viticoli normali din punctul de vedere al condiţiilor climatice. În cazul soiurilor pentru struguri de masă se fac şi observaţii şi determinări privind mărimea strugurilor, mărimea boabelor şi uniformitatea acestora, uniformitatea culorii boabelor şi aroma acestora (gustativ). Datele obţinute se înscriu în fişele de descriere a clonelor, urmărindu-se menţinerea caracterelor tari identificate la butucii elită şi uniformitatea acestora, pentru a demonstra stabilitatea genetică a caracterelor urmărite în cadrul selecţiei. După 3 ani de observaţii complete se realizează o scanare rapidă a clonelor utilizând metoda cadranelor, pe abscisă fiind trecută producţia, iar pe ordonată conţinutul în zahăr al strugurilor. În funcţie de repartizarea elitelor clonale în cele 4 cadrane şi de scopul urmărit prin selecţie (îmbunătăţirea producţiei sau a calităţii acesteia) sunt alese cele mai valoroase clone. Pentru clonele obţinute din soiurile de struguri de masă, selecţia clonală se încheie după 3 ani de observaţii privind producţia de struguri şi calitatea acesteia şi, eventual, după o analiză senzorială oficială. Tot în anul VIII se efectuează şi vizite de preomologare în câmpul comparativ de către inspectorii Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare I.S.T.I.S. Anul IX. Întocmirea dosarului de înregistrare a clonei la I.S.T.I.S. Butucii aparţinând clonei selectate pot fi transferaţi în plantaţia nucleu, constituind baza de pornire în producerea materialului săditor liber de virusuri.