ORDIN
Nr. 907 din 11 mai 2004
pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Normativ pentru evaluarea starii
de degradare a imbracamintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere
suple si semirigide - Revizuire AND 540-98", indicativ AND 540-2003*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 397 bis din 11 mai 2005
*) Ordinul nr. 907/2004 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 397 din 11 mai 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din
Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
avand in vedere Avizul nr. 92 din 4 februarie 2004 al Comitetului tehnic de
specialitate CTS 9,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Reglementarea tehnica "Normativ pentru evaluarea starii de
degradare a imbracamintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple
si semirigide - Revizuire AND 540-98", indicativ AND 540-2003, elaborata
de Societatea Comerciala "BOMACO" - S.R.L., prevazuta in anexa care
face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3
Directia tehnica va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Traian Panait,
secretar de stat
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
NORMATIV
pentru evaluarea starii de degradare a imbracamintei bituminoase pentru drumuri
cu structuri rutiere suple si semirigide - Revizuire AND 540-98, indicativ AND
540-2003
CAP. 1
PREVEDERI GENERALE
Sectiunea 1
Obiect, scop si domeniu de aplicare
Art. 1
Prezentul normativ se refera la metodologia de evaluare a starii de
degradare a imbracamintii pentru drumuri cu structuri rutiere suple si
semirigide.
Art. 2
Prezentul normativ este elaborat in vederea evaluarii starii de degradare,
prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor investigatiilor.
Art. 3
Evaluarea starii de degradare se utilizeaza pentru:
a. determinarea starii tehnice a drumurilor in conformitate cu prevederile
instructiunilor CD 155;
b. urmarirea comportarii in exploatare a sectoarelor experimentale si a
sectoarelor RO-LTPP;
c. elaborarea expertizelor tehnice.
Art. 4
Evaluarea starii de degradare se efectueaza pe toate sectoarele de drum, cu
exceptia celor pe care au fost executate lucrari de intretinere a caror vechime
este mai mica de 1 an.
Sectiunea 2
Definitii, notatii si terminologie
Art. 5
Terminologia utilizata in prezentul normativ este conform SR 4032/1.
Art. 6
Indicele de evaluare structurala (I.E.ST.) este determinat pe baza
evaluarii cantitative a degradarilor structurale.
Art. 7
Indicele de evaluare a suprafetei (I.E.SU.) este determinat pe baza
evaluarii cantitative a degradarilor de suprafata.
Art. 8
Indicele de evaluare global (I.G.) se calculeaza pe baza indicilor I.E.ST.
si I.E.SU.
Sectiunea 3
Referinte tehnice
- SR 40322/1-2002 - Lucrari de drumuri. TERMINOLOGIE
- Instructiuni tehnice departamentale privind determinarea starii tehnice a
drumurilor moderne, ind. CD 155 - 2000.
- Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile
rutiere moderne, ind. AND 547 - 1998.
CAP. 2
TIPURI DE DEGRADARI
Art. 9
Evaluarea starii de degradare a imbracamintilor drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide ia in considerare urmatoarele tipuri de degradari,
conform tabelului 1.
a) degradari de tip structural:
- degradari datorate oboselii structurii rutiere;
- faiantari;
- fisuri si crapaturi longitudinale;
- plombari;
- fagase;
- gropi care afecteaza structura rutiera.
b) degradari de suprafata:
- degradari de margine;
- fisuri transmise la rosturile de lucru;
- fisuri si crapaturi transversale;
- gropi care afecteaza stratul de suprafata;
- valuriri;
- suprafata exsudata;
- suprafata slefuita;
- suprafata cu ciupituri;
- cedari acostamente.
Art. 10
Degradarile enumerate in tabelul 1 sunt diferentiate prin utilizarea
semnelor conventionale prezentate in anexele 1.1 si 1.2.
CAP. 3
PERIOADA DE EVALUARE A STARII DE DEGRADARE
Art. 11
Evaluarea starii de degradare se efectueaza in doua etape de masurare:
- etapa initiala de masurare;
- etape curente de masurare.
Art. 12
Etapa initiala de masurare corespunde:
- primei etape de masurare dupa modernizarea sau reabilitarea drumului sau
dupa ranforsarea structurii rutiere;
- primei etape de masurare a unor drumuri in exploatare.
Rezultatele obtinute constituie valorile de referinta pe baza carora
urmeaza sa se aprecieze evolutia ulterioara a starii tehnice.
Art. 13
Pentru structurile rutiere suple etapa initiala de masurare nu trebuie sa
aiba loc inainte de 1 an, pe sectoarele pe care sunt executate lucrari de
intretinere periodica.
Art. 14
Pentru structurile rutiere semirigide, etapa initiala de masurare se
stabileste dupa cel putin 12 luni, dar nu mai tarziu de 18 luni de la darea in
circulatie a drumului.
Art. 15
Pentru reteaua de drumuri in exploatare, prima etapa de masurare se
elaboreaza pe baza planificarilor elaborate de organul de administrare a
drumurilor.
Art. 16
Etapele curente de masurare se stabilesc in functie de categoria drumului
la intervale de 3 ... 6 luni, conform instructiunilor CD 155.
CAP. 4
METODOLOGIA DE EVALUARE A STARII DE DEGRADARE
Sectiunea 1
Stabilirea esantioanelor de drum
Art. 17
Evaluarea cantitativa a degradarilor se face prin vizualizare pe esantioane
de drum de lungime redusa, selectate pe subsectiuni omogene de drum.
Art. 18
Esantioanele de drum pe care se evalueaza starea de degradare sunt
stabilite in cadrul unor sectiuni omogene din punct de vedere al traficului, al
tipului de structura, al tipului de profil transversal si anul ultimei
interventii (tratament, ranforsare, covoare, reabilitari).
Art. 19
Datele referitoare la tipul de structura rutiera si anul ultimei
interventii se obtin din banca de date, sau pe baza de sondaje in structura
rutiera.
Art. 20
Datele de trafic se refera la ultimul recensamant de circulatie datat
inaintea anului de investigare.
Art. 21
Sectiunile omogene sunt impartite in subsectiuni omogene, pe baza starii
reale a imbracamintii, calificata ca buna, medie si rea.
Art. 22
Delimitarea subsectiunilor se face prin vizualizarea traseelor drumurilor
la viteza de 60 - 70 km/h si calificarea starii imbracamintii pe fiecare
kilometru prin atribuirea calificativului: bun (B), mediu (M) sau rau (R).
Lungimea unei subsectiuni nu poate fi mai mica de 200 m.
Calificativele sunt atribuite in functie de total suprafata degradata si
anume:
BUN (B) - < 10%
MEDIU (M) - 10 - 30%
RAU (R) - peste 30%
Art. 23
Caracteristicile sectiunilor omogene se inscriu in formularul din anexa 2.
Art. 24
Esantioanele sunt stabilite in cadrul subsectiunilor asigurandu-se o
frecventa de 1,5 esantioane/km pentru drumurile europene si un esantion la 2 km
pentru drumurile principale si secundare.
Art. 25
Lungimea unui esantion este de 30 m.
Art. 26
Examinarea vizuala a suprafetei imbracamintii se face pe drumurile cu doua
benzi, pe banda cea mai degradata.
Art. 27
Latimea esantionului (w) se stabileste in functie de pozitia marcajului
lateral (in situatiile cand exista) fata de marginea partii carosabile si a
marcajului central fata de rostul central de lucru, conform figurii 1, fara a
se lua in considerare latimea benzii de incadrare.
rost central de lucru
_____________________
/
_________________________________________v_________________________
| ^ ^ ^ marcaj central |
| D | | | ______________ |
| | | | / |
| | | | v |
|...v......|............|.......................................... |
| | ^ | ^ |
| w | w | w | w | marcaj lateral |
| | | | | ______________ |
| 1 | 2 | 3 | 4 | / |
/___________v_____v______|______|________________v__________________ /
| ^ | | |
| | | | margine parte carosabila |
|D'| | | ________________________ |
| | | | / |
|__v______________________v______v____v_______________________________\
1. D < 0,30 m D' > 0,30 m
2. D > 0,30 m D' > 0,30 m
3. D < 0,30 m D' < 0,30 m
4. D > 0,30 m D' < 0,30 m
Figura 1. Stabilirea latimii esantionului pentru drumurile cu doua benzi de
circulatie
Art. 28
Pentru drumurile cu trei sau patru benzi de circulatie, evaluarea starii de
degradare se face pe banda laterala cea mai degradata.
Art. 29
Latimea esantionului in aceste situatii se stabileste in functie de pozitia
marcajului lateral (cand exista) fata de marginea partii carosabile si a
marcajului dintre benzile centrala si laterala, fata de rostul de lucru dintre
aceste benzi, conform figurii 2.
axa drumului
______________________________________________________________
| |
| - axa drumului - |
| |
| |
| rost de lucru dintre banda centrala si cea laterala |
/________________________________________________________________\
| ^ ^ ^ |
| D | | | |
|...v......|............|........................................ |
| | ^ | ^ |
| w | w | w | w | |
| | | | | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | marcaj lateral |
/___________v_____v______|______|___________________________________ \
| ^ | | margine parte carosabila |
| D'| | | |
|_______v_________________v______v______________________________________\
1. D < 0,30 m D' > 0,30 m
2. D > 0,30 m D' > 0,30 m
3. D < 0,30 m D' < 0,30 m
4. D > 0,30 m D' < 0,30 m
Figura 2. Stabilirea esantionului pentru drumurile cu trei si patru benzi
de circulatie
Art. 30
Tinand cont ca unele degradari se dezvolta si pe urma rotilor, se precizeaza
ca latimea urmei rotilor este de 0,76 m.
Art. 31
Axul urmei rotilor dinspre marginea partii carosabile este situat la 0,75 m
de aceasta sau de marcajul lateral, iar al celei dinspre axa drumului la 2,90 m
de marginea partii carosabile sau de marcajul lateral conform figurii 3.
axa drumului
____________
/
_____________________v____________________________________________
| |
| axul urmei rotilor dinspre axa drumului |
| _____________ |
| / |
| v |
/.............................................................. |
| ^ ^ |
| d' | d' | |
| | | |
| axul urmei rotilor dinspre marginea partii carosabile |
| _____________ | | |
| / | | |
| v | | |
|.........................|...........|........................... |
| ^ ^ | | |
| | d | | | |
| | | | | |
| | | | | marcaj lateral |
/___________|_____v________|___________v_______________________________\
| ^ | | margine parte carosabila |
|D'| d | | |
|__v_________v______________v____________________________________________|
d = 0,75 m
d' = 2,90 m
D' = 0,30 m
Figura 3. Stabilirea urmei rotilor
Art. 32
Se masoara pozitia axului urmei rotilor fata de marginea partii carosabile
cand D' < 0,30 m si fata de marcajul lateral cand D' > 0,30 m.
ART 33
Evaluarea starii de degradare se va efectua dupa un an de la executia dupa
mai putin de un an de la executia lucrarilor de intretinere periodica.
Sectiunea 2
Modul de evaluare a starii de degradare
Art. 34
Se marcheaza cu vopsea pe teren pozitia kilometrica a esantionului, aceasta
constituind mijlocul esantionului.
Art. 35
Se marcheaza cu creta, in momentul efectuarii evaluarii starii de
degradare, "pichetii" de lucru situati din metru in metru pe toata
lungimea esantionului.
Art. 36
Toate datele privind starea de degradare se inscriu in formularele din
anexa 3.
Art. 37
Reprezentarea grafica a degradarilor se face prin marcarea exacta a
pozitiei tipului de degradare si precizarea exacta a lungimii sau a suprafetei
acestuia in formularul 1, anexa 3. Pentru fiecare tip de degradare se noteaza
simbolul si indicativul conform tabelului 1 si al anexelor 1.1. si 1.2.
Art. 38
In formularul centralizator, anexa 3, se inscriu valorile totale ale
degradarilor.
Art. 39
In anexa 4 este un model de completare a formularului 1.
CAP. 5
EVALUAREA DEGRADARILOR STRUCTURALE
Art. 40
In categoria degradarilor structurale se inscriu urmatoarele degradari:
- degradari datorate oboselii structurii rutiere (1);
- faiantari (2);
- fisuri si crapaturi longitudinale (3);
- plombari (4);
- fagase (5);
- gropi care afecteaza structura rutiera (6).
Sectiunea 1
Degradari datorate oboselii structurii rutiere (1)
Art. 41
Acest tip de degradare se dezvolta de obicei pe urma rotilor,
prezentandu-se sub forma de fisuri sau faiantari izolate.
Art. 42
Evaluarea se face prin masurarea suprafetei afectata de acest tip de
degradare (mp) si atribuirea unor nivele de severitate, conform figurii 4 si
anume:
Figura 4. Definirea nivelelor de severitate pentru degradarile datorate
oboselii structurii rutiere
Figura 4, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru degradarile
datorate oboselii structurii rutiere, se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina 8.
- nivel redus de severitate (r), cand pe suprafata esantionului apar fisuri
izolate care nu se intrepatrund;
- nivel mediu de severitate (M), cand fisurile se intrepatrund fara a forma
o retea de fisuri;
- nivel ridicat de severitate (R), cand fisurile se intrepatrund formand o
retea de fisuri.
Sectiunea 2
Faiantari (2)
Art. 43
Aceste fisuri se dezvolta sub forma unei retele, distanta intre laturile
retelei variind intre 0,1 m si 1,0 m, conform figurii 5.
Art. 44
Evaluarea acestui tip de degradare se face prin incadrarea suprafetei
afectate intr-un patrat sau dreptunghi si se inscrie suprafata in formularul
din anexa 3.
Art. 45
Se stabileste daca fisurile sunt colmatate sau nu, atribuind simbolul
"c" celor colmatate sau badijonate.
Figura 5. Definirea nivelelor de severitate pentru faiantari
Figura 5, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru faiantari,
se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai
2005, la pagina 9.
Art. 46
Nivelele de severitate pentru acest tip de degradare sunt atribuite in
functie de deschiderea fisurilor si crapaturilor, si anume:
- nivel redus de severitate (r), cand d </= 5 mm;
- nivel mediu de severitate (M), cand 5 < d </= 20 mm;
- nivel ridicat de severitate (R), cand d > 20 mm;
Sectiunea 3
Fisuri si crapaturi longitudinale (3)
Art. 47
Fisurile longitudinale se dezvolta pe urma rotilor, notate "3a"
sau in afara urmei rotilor, notate "3b". Ele pot fi colmatate si se
adauga la notatii litera "c" (3ac si 3bc) sau necolmatate (3a si 3b).
Acest tip de degradare este prezentat in figura 6.
Figura 6. Definirea nivelelor de severitate pentru fisuri si crapaturi
longitudinale
Figura 6, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru fisuri si
crapaturi longitudinale, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina 9.
Art. 48
Nivelele de severitate sunt atribuite in functie de deschiderea fisurilor si
crapaturilor (d), si anume:
- nivel redus de severitate (r), cand d </= 5 mm;
- nivel mediu de severitate (M), cand 5 < d </= 20 mm;
- nivel ridicat de severitate (R), cand d > 20 mm.
Se masoara lungimea lor (m) si se inscrie in formularul din anexa 3.
Sectiunea 4
Plombari (4)
Art. 49
Sunt evaluate suprafetele plombate (mp) atribuindu-li-se nivele de
severitate in functie de modul de executie al acestora si materialele utilizate
la executie, conform foto 1 si anume:
- nivel redus de severitate (r), cand plombarile sunt executate in asa fel
incat nu prezinta denivelari sau alte defecte;
- nivel mediu de severitate (M), cand plombarile sunt executate peste sau
sub nivelul suprafetei imbracamintii din zona invecinata sau cand pe suprafata
plombata se constata desprinderi de materiale, fisuri etc.;
- nivel ridicat de severitate (R), cand suprafetele plombate au aspect de
movile, denivelarile respective neasigurand confort in circulatie si cand
calitatea mixturii este necorespunzatoare.
Foto 1. Definirea nivelelor de severitate pentru plombari
Foto 1, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru plombari, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai
2005, la pagina 10.
Sectiunea 5
Fagase (5)
Art. 50
Fagasele se dezvolta pe urma rotilor, conform figurii 7, evaluarea lor
facandu-se prin masurarea adancimii lor in trei puncte de pe lungimea
esantionului, situata la inceputul, mijlocul si sfarsitul acestuia (0 m, 15 m,
30 m).
Figura 7. Modul de masurare a adancimii fagaselor
Figura 7, reprezentand modul de masurare a adancimii fagaselor, se gaseste
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la
pagina 11.
Art. 51
Acestui tip de degradare i se atribuie nivel de severitate in functie de
adancime, in formularul centralizator - anexa 3 se inscriu valorile adancimii
fagasului separat pentru cel dinspre ax si cel dinspre margine.
Sectiunea 6
Gropi care afecteaza structura rutiera (6)
Art. 52
In aceasta categorie se incadreaza gropile care afecteaza structura rutiera
si care au o adancime mai mare decat grosimea stratului de uzura.
Art. 53
Evaluarea cantitativa a gropilor se face prin masurarea suprafetei
acestora. Se mentioneaza ca dimensiunea minima in plan a unei gropi sa fie de
15 cm.
Art. 54
Acestui tip de gropi i se atribuie 3 nivele de severitate in functie de
adancimea lor, foto 2 si anume:
- nivel redus de severitate (r), cand adancimea gropii (h) este h </= 40
mm;
- nivel mediu de severitate (M), cand adancimea gropii (h) este 40 < h
</= 60 mm;
- nivel ridicat de severitate (R), cand adancimea gropii (h) este h > 60
mm.
Foto 2. Definirea nivelelor de severitate pentru gropile care afecteaza
structura rutiera
Foto 2, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru gropile care
afecteaza structura rutiera, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina 12.
CAP. 6
EVALUAREA DEGRADARILOR DE SUPRAFATA
Art. 55
In categoria degradarilor de suprafata sunt incluse urmatoarele degradari:
- degradari de margine (7);
- fisuri transmise la rosturile de lucru (8);
- fisuri si crapaturi transversale (9);
- gropi (10);
- valuriri (11);
- suprafata exsudata (12);
- suprafata slefuita (13);
- suprafata cu ciupituri (14);
- cedari acostamente (15).
Sectiunea 1
Degradari de margine (7)
Art. 56
Aceste degradari apar sub forma de fisuri, crapaturi si rupturi de margine
in special in cazul drumurilor la care nivelul acostamentelor este mai jos
decat cel al imbracamintii drumurilor si se manifesta pe o latime de 0,6 m de
la marginea partii carosabile (marginea imbracamintii), conform figurii 8.
Figura 8. Definirea nivelelor de severitate pentru degradarile de margine
Figura 8, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru degradarile
de margine, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis
din 11 mai 2005, la pagina 13.
Art. 57
Nivelele de severitate sunt atribuite dupa cum urmeaza:
- nivel redus de severitate (r), cand nu sunt rupturi de margine sau
desprinderi de materiale;
- nivel mediu de severitate (M), cand apar rupturi si prezinta desprinderi
de material pe mai putin de 10% din lungimea esantionului;
- nivel ridicat de severitate (R), cand sunt rupturi de margine si prezinta
desprinderi de material pe mai mult de 10% din lungimea esantionului.
Se masoara lungimea pe care apar.
Sectiunea 2
Fisuri transmise la rosturile de lucru (8)
Art. 58
Acest tip de degradare se manifesta la rosturile de lucru in cazul
drumurilor cu straturi asfaltice executate pe imbracaminti de beton sau
agregate stabilizate. Apare sub forma de fisuri transversale sau longitudinale.
Art. 59
Evaluarea acestui tip de degradare se face prin masurarea lungimii acestora
si i se atribuie urmatoarele nivele de severitate in functie de deschiderea
fisurilor si anume:
- nivel redus de severitate (r), cand deschiderea fisurilor (d) este d
</= 5 mm;
- nivel mediu de severitate (M), cand deschiderea fisurilor (d) este 5 <
d </= 20 mm;
- nivel ridicat de severitate (R), cand deschiderea fisurilor (d) este d
> 20 mm.
Art. 60
Fisurile transversale sunt notate 8a, 8ac, iar cele longitudinale sunt
notate 8b si 8bc, conform figurii 9.
Figura 9. Tipuri de fisuri transmise la rosturile de lucru
Figura 9, reprezentand tipuri de fisuri transmise la rosturile de lucru, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai
2005, la pagina 14.
Sectiunea 3
Fisuri si crapaturi transversale (9)
Art. 61
Aceste fisuri se dezvolta predominant perpendicular pe axa drumului si nu
sunt localizate la rosturile de lucru, conform figurii 10.
Figura 10. Definirea nivelelor de severitate a fisurilor si crapaturilor
transversale
Figura 10, reprezentand definirea nivelelor de severitate a fisurilor si
crapaturilor transversale, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina 14.
Art. 62
Evaluarea se face prin masurarea lungimii lor si se noteaza cu 9r, 9M sau
9R in functie de nivelul de severitate atribuit si anume:
- nivel redus (r) de severitate, cand deschiderea (d) a fisurilor este d
</= 5 mm;
- nivel mediu (M) de severitate, cand deschiderea (d) a fisurilor este 5
< d </= 20 mm;
- nivel ridicat (R) de severitate, cand deschiderea (d) a fisurilor este d
> 20 mm.
Fisurile se inregistreaza diferentiat daca sunt sau nu colmatate prin
adaugarea indicelui "c" celor colmatate.
Sectiunea 4
Gropi - pelada (10)
Art. 63
Se considera gropi sau pelade, gropile care afecteaza stratul de suprafata
avand o adancime mai mica de 40 mm. Este vorba de desprinderea partiala a
stratului de uzura sau a tratamentelor.
Art. 64
Evaluarea cantitativa a gropilor se face prin masurarea suprafetei
acestora. Se mentioneaza ca dimensiunea minima in plan a unei gropi trebuie sa
fie de 15 cm.
Art. 65
Acestui tip de degradare nu i se atribuie nivel de severitate.
Sectiunea 5
Valuriri (11)
Art. 66
Sunt datorate franarii sau accelerarii vehiculelor si sunt localizate in
pante, curbe sau intersectii. Se masoara suprafata de imbracaminte afectata
(mp).
Art. 67
Acestui tip de degradare nu i se atribuie nivel de severitate. Acest tip de
degradare este prezentat schematic in figura 11.
Figura 11. Modul de masurare a valuririlor
Figura 11, reprezentand modul de masurare a valuririlor, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina
15.
Sectiunea 6
Suprafata exsudata (12)
Art. 68
Se datoreaza excesului de bitum din mixtura. De obicei se manifesta pe urma
rotilor.
Art. 69
Evaluarea acestui tip de degradare se face prin masurarea suprafetei
imbracamintii afectate.
Art. 70
Nivelele de severitate se atribuie dupa cum urmeaza, conform foto 3:
- nivel redus de severitate (r), cand suprafata imbracamintii se coloreaza
usor cu bitumul in exces;
- nivel mediu de severitate (M), cand o parte din suprafata este afectata
de bitumul in exces;
- nivel ridicat de severitate (R), cand suprafata drumului devine lucioasa
datorita bitumului in exces, iar agregatele sunt acoperite cu un strat de
bitum.
Foto 3. Definirea nivelelor de severitate pentru suprafata erodata
Foto 3, reprezentand definirea nivelelor de severitate pentru suprafata erodata,
se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai
2005, la pagina 16.
Sectiunea 7
Suprafata slefuita (13)
Art. 71
Se prezinta lucioasa, fara nici un fel de asperitati, de culoare mai
deschisa, foto 4.
Foto 4. Zona cu suprafata slefuita
Foto 4, reprezentand zona cu suprafata slefuita, se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina 16.
Nu i se atribuie nivel de severitate. Se masoara suprafata afectata de
aceasta degradare.
Sectiunea 8
Suprafata cu ciupituri (14)
Art. 72
Acest tip de degradare apare datorita desprinderii particulelor de agregate
din imbracaminte. Se masoara suprafata afectata.
Art. 73
I se atribuie trei nivele de severitate conform foto 5, dupa cum urmeaza:
- nivel redus de severitate (r), cand agregatele sau bitumul incep sa se
uzeze cu pierdere de parti fine de agregate;
- nivel mediu de severitate (M), cand suprafata imbracamintii devine aspra,
existand desprinderi de materiale;
- nivel ridicat de severitate (R), cand suprafata imbracamintii este foarte
aspra si se desprind particule mari.
Foto 5. Definirea zonelor de severitate pentru suprafata cu ciupituri
Foto 5, reprezentand definirea zonelor de severitate pentru suprafata cu
ciupituri, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 bis
din 11 mai 2005, la pagina 17.
Sectiunea 9
Cedari acostamente (15)
Art. 74
Acest tip de degradare se manifesta prin aparitia unei diferente intre
nivelul suprafetei imbracamintii si al acostamentului datorat deplasarii lor pe
verticala. Se masoara aceasta diferenta in trei puncte ale esantionului si
anume: 0 m, 15 m si 30 m si poate avea valori pozitive sau negative. Valorile
sunt notate cu "+" cand nivelul acostamentului este mai jos decat
suprafata imbracamintii si cu "-" cand nivelul acostamentului este
mai sus decat suprafata imbracamintii.
Art. 75
I se atribuie nivel de severitate in functie de inaltimea h med. Valorile
masurate sunt inscrise in formularul centralizator - anexa 3.
Art. 76
Prezentarea schematica a acestui tip de degradare este data in figura 12.
Figura 12, reprezentand prezentarea schematica a tipului de degradare
"cedari acostamente", se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 397 bis din 11 mai 2005, la pagina 18.
CAP. 7
EVALUAREA CANTITATIVA A STARII DE DEGRADARE
Art. 77
Starea de degradare a imbracamintilor pentru structurile rutiere suple si
semirigide este evaluata cantitativ cu ajutorul indicilor de degradare definiti
in capitolul 1, sectiunea 2, art. 6, 7 si 8.
- indicele de evaluare structurala (I.E.ST.),
- indicele de evaluare a suprafetei (I.E.SU.),
- indicele de evaluare global (I.G.).
Art. 78
In calculul indicilor de degradare sunt implicati urmatorii parametri:
- tipurile de degradari prezentate in capitolul 2;
- ponderea procentuala a fiecarui tip de degradare, conform tabelelor 3 si
4;
- coeficientii de importanta, in functie de nivelul de severitate al
fiecarui tip de degradare;
- coeficientii de importanta ai frecventei de aparitie sau extinderii;
- puncte de scadere (negative).
Sectiunea 1
Calculul indicilor de evaluare structurala si de evaluare a suprafetei
Art. 79
In calculul indicilor de degradare se iau in considerare:
- latimea esantionului, w, stabilita conform capitolului 4;
- suprafata esantionului, A;
- suprafata urmei rotilor, A_u.
Art. 80
Relatiile de calcul al indicilor de degradare sunt:
I.E.St. = 100 - NSt
I.E.SU = 100 - NSU
in care:
100 - numarul de puncte corespunzator lipsei oricarei degradari;
NSt, NSU - numarul de puncte de scadere (negative) corespunzator tuturor
degradarilor structurale, respectiv de suprafata.
n
_____
\
NSt = /_____ NSt_i
i = 1
n
_____
\
NSU = /_____ NSU_i
i = 1
in care i = 1 ... n, numarul de tipuri de degradari constatate pe esantion.
Art. 81
Pentru calculul numarului punctelor de scadere (negative) se iau in
considerare ponderile procentuale ale diverselor tipuri de degradari care
conduc la starea de degradare a structurii sau suprafetei.
_
>_ pi = 100
in care: i = 1, ..., m, reprezinta numarul tipurilor de degradare
considerate.
Valorile ponderilor procentuale sunt conform tabelelor 3 si 4.
Art. 82
Pentru fiecare tip de degradare si nivel de severitate se acorda
coeficientii de importanta S_i, ale caror valori sunt prezentate in tabelele 3
si 4.
Art. 83
Extinderea sau frecventa de aparitie, E, a diverselor tipuri de degradari
se exprima prin raportul intre marimea degradarii (suprafata sau lungime) si
suprafata esantionului, inmultit cu 100, conform tabelului 2.
Art. 84
Pentru extinderea degradarilor se diferentiaza trei calificative:
- ocazionala (O) E < 10%;
- moderata (M) E = 10 .... 50%;
- frecventa (F) E > 50% .
Art. 85
Pentru fiecare tip de degradare si cele trei calificative de extindere se
atribuie coeficientii de importanta f_i, conform tabelelor 3 si 4.
Art. 86
Numarul punctelor de scadere (negative) atat pentru degradarile structurii
cat si cele ale suprafetei se calculeaza cu relatia:
N_i = p_i * S_i * f_i
Cu cat numarul de puncte de scadere este mai mare, cu atat starea de
degradare este mai avansata.
Art. 87
Pentru fagase, numarul punctelor de scadere se calculeaza in functie de
nivelele de severitate aplicate valorii medii a adancimii (h) a fagaselor si
anume:
- nivel redus de severitate (r), h_mediu </= 20 mm;
- nivel mediu de severitate (M), 20 mm < h_mediu </= 40 mm;
- nivel ridicat de severitate (R), h_mediu > 40 mm.
Art. 88
Pentru cedari acostamente, numarul punctelor de scadere se calculeaza in
functie de nivelurile de severitate aplicate valorii medii a diferentei
existente intre suprafata imbracamintii si acostament (h'):
- nivel redus de severitate (r), h'_mediu </= 20 mm;
- nivel mediu de severitate (M), 20 mm < h'_mediu </= 40 mm;
- nivel ridicat de severitate (R), h'_mediu > 40 mm
Art. 89
Numarul punctelor de scadere calculate corespunzator fiecarui tip de
degradare, nivel de severitate si calificativ de extindere este dat in tabelele
5 si 6.
Art. 90
Pentru fiecare sectiune omogena se calculeaza valoarea medie a indicilor de
degradare I.E.St si I.E.SU aferenti fiecarui esantion.
Sectiunea 2
Calculul indicelui global (IG) al starii de degradare
Art. 91
Pentru fiecare esantion se calculeaza indicele global cu relatia:
___________
IG = \/ IEST * IESU
in care:
IEST - indicele de evaluare structurala
IESU - indicele de evaluare a suprafetei
Art. 92
Pentru fiecare sectiune omogena se calculeaza o valoare medie a indicelui
global, pe baza valorilor acestuia aferente fiecarui esantion.
Art. 93
Pe baza valorilor indicelui global de degradare se atribuie starii de degradare
un calificativ, in conformitate cu prevederile instructiunilor CD 155.
Tipurile de degradari
Tabelul 1
______________________________________________________________________________
|Nr. | Denumire degradare | U.M. | Grad de | Indicativ
|
|crt.| | | severitate |
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| Degradari de tip structural |
|______________________________________________________________________________|
| 1 | Degradari datorate | mp | redus (r) | 1r
|
| | oboselii structurii | | mediu (M) | 1M |
| | rutiere | | ridicat (R) | 1R
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 2 | Faiantari | mp | Idem | 2r 2rc
|
| | | | | 2M 2Mc
|
| | | | | 2R 2Rc
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 3 | Fisuri si crapaturi | | Idem | 3*ra(c) 3*rb(c) |
| | longitudinale | | | 3Ma(c) 3Mb(c)
|
| | | | | 3Ra(c) 3Rb(c)
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 4 | Plombari | mp | Idem | 4r
|
| | | | | 4m
|
| | | | | 4R
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 5 | Fagase | mm | - | 5
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 6 | Gropi care afecteaza | mp | redus (r) | 6r
|
| | structura | | mediu (M) | 6M
|
| | | | ridicat (R) | 6R |
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| Degradari de suprafata
|
|______________________________________________________________________________|
| 7 | Degradari de margine | ml | redus (r) | 7r
|
| | | | mediu (M) | 7M
|
| | | | ridicat (R) | 7R
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 8 | Fisuri transmise la | ml | Idem | 8*ra(c) 8*rb(c) |
| | rosturile de lucru | | | 8Ma(c) 8Mb(c)
|
| | | | | 8Ra(c) 8Rb(c)
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 9 | Fisuri si crapaturi | ml | Idem | 9r 9*rc
|
| | transversale | | | 9M 9Mc
|
| | | | | 9R 9Rc
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 10 | Gropi care afecteaza | mp | - | 10 |
| | stratul de suprafata | | |
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 11 | Valuriri | mp | - | 11 |
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 12 | Suprafata exsudata | mp | redus (r) | 12r
|
| | | | mediu (M) | 12M
|
| | | | ridicat (R) | 12R
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 13 | Suprafata slefuita | mp | - | 13
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 14 | Suprafata cu ciupituri | mp | redus (r) | 14r
|
| | | | mediu (M) | 14M
|
| | | | ridicat (R) | 14R
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
| 15 | Cedari acostamente | mm | - | 15
|
|____|________________________|______|______________|__________________________|
NOTA:
* indicativul "c" se atribuie degradarilor care sunt colmatate.
* indicativele "a" si "b" se atribuie astfel:
- "a" pentru fisurile longitudinale care se dezvolta pe urma
rotilor si pentru fisurile transmise la rosturile de lucru transversale;
- "b" pentru fisurile longitudinale care se dezvolta in afara
urmei rotilor si pentru fisurile transmise la rosturile de lucru longitudinale.
Extinderea tipurilor de degradari
Tabelul 2
______________________________________________________________________________
| Indicativ | UM | Nivel de severitate
|
| degradare |
|___________________________________________________________|
| | | r(%) | M(%) | R(%)
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 1 | mp | 1r/A | 1M/A | 1R/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 2 | mp | 2r/A | 2M/A | 2R/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 3a | mp | 0,5(3ra+3rac)/A | 0,5(3Ma+3Mac)/A | 0,5(3Ra+3Rac)/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 3b | mp | 0,5(3rb+3rbc)/A | 0,5(3Mb+3Mbc)/A | 0,5(3Rb+3Rbc)/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 4 | mp | 4r/A | 4M/A | 4R/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 6 | mp | 6r/A | 6M/A | 6M/A |
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 7 | ml | 7r/30 | 7M/30 | 7M/30
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 8a | ml | 0,5(8ra+8rac)/A | 0,5(8Ma+8Mac)/A | 0,5(8Ra+8Rac)/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 8b | ml | 0,5(8rb+8rbc)/A | 0,5(8Mb+8Mbc)/A | 0,5(8Rb+8Rbc)/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 9 | ml | 0,5(9r+9r)/A | 0,5(9M+9M)/A | 0,5(9R+9R)/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 10 | mp | 10/A | - | -
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 11 | mp | 11/A | - | -
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 12 | mp | 12r/A | 12M/A | 12R/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 13 | mp | 13/A | - | -
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
| 14 | mp | 14r/A | 14M/A | 14R/A
|
|_____________|____|___________________|___________________|___________________|
NOTA:
- in calcule se insumeaza fisurile transversale sau longitudinale,
colmatate cu cele necolmatate; pentru cele longitudinale se insumeaza separat
cele dezvoltate pe urma rotilor sau in afara urmei rotilor.
- lungimea fisurilor longitudinale sau transversale se multiplica cu 0,5,
care reprezinta latimea zonei afectate de aceste tipuri de degradare.
Ponderile si coeficientii de importanta pentru degradarile de structura
Tabelul 3
______________________________________________________________________________
| Tip de degradare | Ponderile | Coeficienti de | Coeficienti de
|
| | tipurilor | importanta ai | importanta a
|
| | de | nivelului de | extinderii
|
| | degradare | severitate | degradarilor
|
| | p_i% | S_i | f_i
|
| | |_________________|_________________|
| | | r | M | R | O | M | F
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Degradari datorate | 30 | 0,4 | 0,7 | 1,0 | 0,4 | 0,8 | 1,0
|
| oboselii (1) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Faiantari (2) | 30 | 0,4 | 0,7 | 1,0 | 0,4 | 0,8 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Fisuri si crapaturi | 5 | 0,4 | 0,7 | 1,0 | 0,6 | 0,8 | 1,0
|
| longitudinale (3a) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Fisuri si crapaturi | 5 | 0,3 | 0,8 | 1,0 | 0,5 | 0,8 | 1,0
|
| longitudinale (3b) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Plombari (4) | 15 | 0,4 | 0,7 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Fagase (5) | 10 | 0,4 | 0,7 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Gropi care afecteaza | 5 | 0,3 | 0,8 | 1,0 | 0,4 | 0,8 | 1,0
|
| structura (6) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
Ponderile si coeficientii de importanta pentru degradarile de suprafata
Tabelul 4
______________________________________________________________________________
| Tip de degradare | Ponderile | Coeficienti de | Coeficienti de
|
| | tipurilor | importanta ai | importanta a
|
| | de | nivelului de | extinderii
|
| | degradare | severitate | degradarilor
|
| | p_i% | S_i | f_i
|
| |
|_________________|_________________|
| | | r | M | R | O | M | F
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Degradari de margine (7) | 10 | 0,3 | 0,8 | 1,0 | 0,4 | 0,7 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Fisuri transmise la | 10 | 0,4 | 0,7 | 1,0 | 0,5 | 0,8 | 1,0
|
| rosturile de lucru (8) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Fisuri si crapaturi | 10 | 0,5 | 0,7 | 1,0 | 0,4 | 0,8 | 1,0
|
| transversale (9) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Gropi care afecteaza | 10 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 0,4 | 0,8 | 1,0
|
| stratul de suprafata (10) | | | | | | |
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Valuriri (11) | 10 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 0,4 | 0,8 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Suprafata exsudata (12) | 10 | 0,3 | 0,7 | 1,0 | 0,3 | 0,7 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Suprafata slefuita (13) | 15 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 0,3 | 0,7 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Suprafata cu ciupituri (14) | 20 | 0,3 | 0,7 | 1,0 | 0,3 | 0,7 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Cedari acostamente (15) | 5 | 0,3 | 0,7 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0
|
|______________________________|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
Punctele de scadere pentru degradarile structurii
Tabelul 5
______________________________________________________________________________
| Indicativ | Nivel de severitate | Extinderea degradarilor
|
| degradare |
|___________________________________|
| | | O | M | F
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 1 | r | 4,8 | 9,6 | 12,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 8,4 | 16,8 | 21,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 12,0 | 24,0 | 30,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 2 | r | 4,8 | 9,6 | 12,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 8,4 | 16,8 | 21,0
|
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 12,0 | 24,0 | 30,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 3a | r | 1,2 | 1,6 | 2,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 2,1 | 2,8 | 3,5
|
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 3,0 | 4,0 | 4,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 3b | r | 0,75 | 1,2 | 1,5
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 2,0 | 3,2 | 4,0
|
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 2,5 | 4,0 | 5,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 4 | r | 2,4 | 4,8 | 6,0
|
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 4,2 | 8,4 | 10,5
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 6,0 | 12,0 | 15,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 5 | h </= 20 mm | 4,0 | 4,0 |
4,0 |
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | 20 mm < h </= 40 mm | 7,0 | 7,0 |
7,0 |
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | h > 40 mm | 10,0 | 10,0 |
10,0 |
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 6 | r | 0,6 | 1,2 | 1,5
|
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 1,6 | 3,2 | 4,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 2,0 | 4,0 | 5,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
Punctele de scadere pentru degradarile de suprafata
Tabelul 6
______________________________________________________________________________
| Indicativ | Nivel de severitate | Extinderea degradarilor
|
| degradare |
|___________________________________|
| | | O | M | F
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 7 | r | 1,2 | 2,1 | 3,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 3,2 | 5,6 | 8,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 4,0 | 7,0 | 10,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 8 | r | 2,0 | 3,2 | 4,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 3,5 | 5,6 | 7,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 5,0 | 8,0 | 10,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 9 | r | 2,0 | 4,0 | 5,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 2,8 | 5,6 | 7,0
|
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 4,0 | 8,0 | 10,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 10 | - | 4,0 | 8,0 | 10,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 11 | - | 4,0 | 8,0 | 10,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 12 | r | 0,9 | 2,1 | 3,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 2,1 | 4,9 | 7,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 3,0 | 7,0 | 10,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 13 | - | 4,5 | 10,5 | 15,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 14 | r | 1,8 | 4,2 | 6,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | M | 4,2 | 9,8 | 14,0
|
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | R | 6,0 | 14,0 | 20,0
|
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|
| 15 | h'_mediu </= 20 mm | 1,5 | 1,5 |
1,5 |
| |_____________________________|___________|___________|___________|
| | 20 mm < h'_mediu </= 50 mm | 3,5 | 3,5 |
3,5 |
|
|_____________________________|___________|___________|___________|
| | h'_mediu > 50 mm | 5,0 | 5,0 |
5,0 |
|____________|_____________________________|___________|___________|___________|