Ordinul Nr.77 din 16.01.2020

Având în vedere Referatul Direcţiei transport rutier nr. 687 din 9 ianuarie 2020, prin care se supune spre aprobare Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1,în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România,luând în considerare prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,în temeiul prevederilor art. 57 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare,ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor emite următorul ordin: Articolul IOrdinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 4, alineatul (4¹) se modifică şi va avea următorul cuprins: (4¹) În activitatea de inspecţie tehnică periodică, prelucrările de date cu caracter personal se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, şi ale Regulamentului (UE) 2016/679. 2. În anexă, la articolul 3, alineatul (4¹) se modifică şi va avea următorul cuprins: (4¹) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate de RAR şi de persoanele autorizate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, şi ale Regulamentului (UE) 2016/679. 3. În anexă, la articolul 3, alineatul (4²) se abrogă. 4. În anexă, la articolul 3 alineatul (8), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)Vehiculul va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective, atât a vehiculului inspectat, cât şi a modului în care inspectorul tehnic a respectat cerinţele şi procedura de efectuare a ITP, inclusiv prin asistarea acestuia la efectuarea ITP conform planului de operaţiuni aplicabil; c)inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală, înregistrări video etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral cerinţele şi procedura de efectuare a ITP, precum şi planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului. 5. În anexă, la articolul 5 alineatul (3) litera a), după punctul iii) se introduce un nou punct, punctul iv), cu următorul cuprins: iv) autoturismele cu care se efectuează transport alternativ, astfel cum acesta este definit în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 204/2019. 6. În anexă, articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 7
(1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competiţiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii) care nu deţin atestat tehnic, la vehiculele radiate din evidenţă care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum şi inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare ori a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.
(2) ITP la tractoarele agricole sau forestiere şi la maşinile şi utilajele autopropulsate pentru lucrări poate fi efectuată şi cu laboratoare mobile din dotarea RAR.
(3) ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu carburanţi alternativi se efectuează în staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR. 7. În anexă, la articolul 10 alineatul (2) punctul 1, litera a), litera a1) se modifică şi va avea următorul cuprins: a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă. 8. În anexă, la articolul 10 alineatul (2) punctul 1, litera a), punctul vii) de la litera a8) se abrogă. 9. În anexă, la articolul 10 alineatul (2) punctul 8, primul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins: 8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehiculele specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri, precum şi pentru maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h.) 10. În anexă, la articolul 10 alineatul (5), prima linie din tabel se modifică şi va avea următorul cuprins:

11. În anexă, la articolul 16 alineatul (6) litera a), punctele iii) şi iv) se modifică şi vor avea următorul cuprins: iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează şi ştampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacţie/numărul de înregistrare al ITP aşa cum apare în aplicaţia informatică de evidenţă şi aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător, a cărui serie este indicată de calculator ulterior înregistrării în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice; iv) emite certificatul de inspecţie tehnică periodică, îl verifică din punctul de vedere al conţinutului, îl semnează, îl ştampilează şi îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP; 12. În anexă, la articolul 16, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată. De asemenea, pentru autovehiculele dotate cu odometru (şi, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală a indicaţiei odometrului, iar pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează şi o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecţiei pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecţiei, care se salvează în sistemul informatic al RAR. 13. La anexa nr. 1 la reglementări litera A, punctele 1.2.2, 1.4.2 şi 8.1.1 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ...........

........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ...........

14. La anexa nr. 2 la reglementări litera A, punctele 1.2.1, 1.2.2, 1.4.2 şi 8.1.1 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

15. La anexa nr. 2 la reglementări litera D punctul 1, litera c) şi figura se abrogă. 16. La anexa nr. 2 la reglementări litera D punctul 2 primul paragraf, litera c) se abrogă. 17. La anexa nr. 2¹ la reglementări, punctele 1.2.2 şi 1.3.2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

18. La anexa nr. 4 la reglementări şi la anexa nr. 5 la reglementări, sintagma „Număr kilometri" se înlocuieşte cu sintagma „Indicaţie odometru". 19. La anexa nr. 7¹ la reglementări punctul 1, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)cu privire la competenţa profesională, că acesta deţine cunoştinţe şi capacitate de înţelegere certificate în următoarele domenii (discipline de studiu): – mecanică/dinamică; – dinamica vehiculelor rutiere; – motoare cu ardere internă; – construcţia vehiculelor rutiere; – diagnosticarea vehiculelor rutiere; – materiale şi prelucrarea materialelor; – electricitate/electrotehnică/electronică; – componente electronice ale vehiculelor rutiere; – aplicaţii IT; b)cu privire la experienţa profesională documentată, că acesta a desfăşurat cel puţin 3 ani, cu normă întreagă sau cu normă parţială pe o perioadă echivalentă, în calitate de angajat, titular al unei persoane fizice autorizate, titular al unei întreprinderi individuale ori de membru al unei întreprinderi familiale, una dintre următoarele activităţi:– activităţi de reparaţii auto în domeniul mecanic sau electromecanic, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfăşurarea cel puţin a activităţilor de reparaţii pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcţie şi sistemul de frânare; – omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorităţi de omologare ori servicii tehnice notificate; – ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii. 20. La anexa 7¹, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 2¹, cu următorul cuprins: 2¹. Cerinţele de competenţă profesională precizate la pct. 1 lit. a) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanţilor care deţin titlul de inginer în domeniul de studii de licenţă «Ingineria transporturilor», specializarea «Ingineria transporturilor şi a traficului». Prin derogare de la prevederile prevăzute la pct. 1 lit. b), în cazul solicitanţilor care deţin titlul de inginer în domeniul de studii de licenţă «Ingineria transporturilor», specializarea «Ingineria transporturilor şi a traficului», experienţa profesională documentată necesară este de cel puţin un an în activităţile prevăzute la pct. 1 lit. b). 21. Anexa nr. 11 la reglementări se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul IIRapoartele de inspecţie tehnică periodică prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, se utilizează după epuizarea stocului de rapoarte de inspecţie tehnică periodică existent la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Articolul IIIRegia Autonomă „Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul IV Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor,Lucian Nicolae BodeANEXĂ(Anexa nr. 11 la reglementări) Condiţii tehnice privitoare la verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor A. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare, precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare. A1. Coeficientul de frânare Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forţelor de frânare la roţile pe care acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului prezentat la ITP: în care: Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n - numărul de punţi; G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP. Valorile-limită ale coeficientului de frânare şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate şi tabelul 3 pentru frâna de staţionare. Tabelul 1 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de serviciu A. Autovehicule cu două roţi

B. Autovehicule şi remorcile acestora

C. Tractoare

*) La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii. La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepţia celor din categoria L) este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului: în care: F_pmax (daN) - efortul de acţionare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1); m_ef (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat; m_tot (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat. Tabelul 2 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat) Autovehicule şi remorcile acestora

*) La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii. Tabelul 3 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de staţionare Toate categoriile

NOTĂ: În cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii. A2. Dezechilibrul Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia: în care: F_max (daN) - forţa de frânare la roata care înregistrează forţa de frânare superioară; F_min (daN) - forţa de frânare la roata care înregistrează forţa de frânare inferioară. Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4. Tabelul 4 - Valorile-limită ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate)

B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă. Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, prin măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare. Probele în parcurs trebuie desfăşurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted şi rectiliniu. Această verificare se aplică pentru: – maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h; – tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare se poate efectua şi pe standul cu role, în staţiile ITP autorizate); – autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role; – autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă; – mopede cu 3 roţi; – motociclete cu ataş; – mototricicluri: – cvadricicluri; – motocicluri cu roţi jumelate.Valorile-limită ale deceleraţiei maxime măsurate şi încadrarea în categorii de deficienţă sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare. Tabelul 5 - Valorile-limită ale deceleraţiei maxime măsurate şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de serviciu A. Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluri

B. Autovehicule

C. Tractoare

D. Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h

La autovehicule, cu excepţia celor din categoria L şi a maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări care nu sunt echipate cu servofrână, este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului: în care: F_pmax (daN) - efortul de acţionare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 5); m_ef (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat; m_tot (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat. Tabelul 6 - Valorile-limită ale deceleraţiei maxime măsurate şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de staţionare Toate categoriile

C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate din motive constructive pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează: – o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei); – acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role 1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice 1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare: în care: Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi; G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. 1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat - metoda de măsurare într-un punct Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA. Metoda presupune existenţa conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindrii de frână, după caz. În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării. Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametri: a)valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role); b)valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindrii de frână (în funcţie de amplasarea conectorului de testare) la care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii); c)valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care este menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime. Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei: în care: i = numărul punţii verificate; p_ex = valoarea presiunii de extrapolare; p_i = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i. Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula: în care: Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; Ei - factorul de extrapolare pentru puntea i; n - numărul de punţi; G (daN) - greutatea vehiculului încărcat la MTMA. În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat care comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindrii de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare: în care: Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n - numărul de punţi; G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP. Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă. 2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru sistemele de frânare complet hidraulice Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare: în care: Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i; Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.