Ordinul Nr.75 din 29.04.2015

Având în vedere prevederile art. 79 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014,în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Procedura privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin. Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2006 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare - Revizia I, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 7 noiembrie 2006. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ
ANEXĂPROCEDURĂ privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare Capitolul IPrevederi generale 1.1. Scop Articolul 1Prezenta procedură are scopul de a stabili regulile privind calculul corecţiei datelor de măsurare în cazul în care punctul de măsurare aferent unui loc de consum/de producere/de consum şi producere diferă de punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare a acestuia faţă de reţeaua electrică. Articolul 2Decontarea tranzacţiilor de energie electrică se efectuează în punctul de delimitare patrimonială între reţelele electrice aparţinând operatorilor de reţea şi instalaţiile de utilizare aferente locurilor de consum/de producere/de consum şi producere. Articolul 3Dacă punctul de măsurare aferent unui loc de consum/de producere/de consum şi producere nu coincide cu punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare a acestuia faţă de reţeaua electrică, energia electrică tranzacţionată prin punctul de delimitare se determină prin corectarea energiei electrice măsurate, în conformitate cu prevederile prezentei proceduri. Articolul 4Corectarea energiei electrice (activă sau reactivă)/puterii active măsurate se realizează prin însumarea la sau scăderea din energia electrică (activă sau reactivă)/puterea activă măsurată a corecţiei de energie electrică (activă sau reactivă)/putere activă, care reprezintă pierderile de energie electrică (activă sau reactivă)/putere activă prin elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare şi punctul de delimitare, determinate prin următoarele modalităţi: a)prin calcul, conform prevederilor prezentei proceduri; b)prin măsurare cu contoare de pierderi. Articolul 5Corecţiile stabilite conform prevederilor prezentei proceduri se aplică la decontarea energiei electrice (activă sau reactivă)/puterii active tranzacţionate prin punctul de delimitare, în relaţiile contractuale. Articolul 6În prezenta procedură, în lipsa altei precizări, prin energie electrică se înţelege energia electrică activă şi energia electrică reactivă. 1.2. Domeniul de aplicare Articolul 7 (1) Prevederile prezentei proceduri se aplică de către operatorii de reţea în activitatea de măsurare a energiei electrice.(2) Prezenta procedură nu se aplică pentru determinarea energiei electrice tranzitate între:a)reţeaua electrică de transport şi reţelele electrice de distribuţie; b)reţelele electrice de distribuţie şi instalaţiile de utilizare ale utilizatorilor casnici racordaţi la nivelul de joasă tensiune, cu puteri aprobate mai mici sau egale cu 30 kW. Capitolul IIDefiniţii şi abrevieri Articolul 8(1) Termenii utilizaţi în prezenta procedură sunt definiţi în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare.(2) În prezenta procedură, termenii şi abrevierile de mai jos au următoarele semnificaţii:

Capitolul IIIMetode de calcul pentru stabilirea corecţiei de energie/putere electrică Articolul 9 (1) Calculul corecţiei de energie electrică/putere activă se realizează pe baza:a)schemei electrice ce include elementele cu pierderi situate între punctul/punctele de măsurare şi punctul/punctele de delimitare, pentru toate căile de alimentare; b)regimului de funcţionare realizat al elementelor cu pierderi; c)parametrilor tehnici ai fiecărui element cu pierderi din schema electrică preluaţi, după caz, din avizul tehnic/certificatul de racordare, relevee, buletine de fabrică, cataloage de produs, tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, buletine de încercări. În cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, se pot utiliza valorile parametrilor tehnici ai elementelor cu pierderi din anexele nr. 1, 2 şi 3 care fac parte integrantă din prezenta procedură; d)datelor de măsurare a energiei electrice consumate sau livrate. (2) În exploatarea instalaţiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcţionare:a)în sarcină, situaţie în care se calculează pierderi constante şi pierderi variabile de energie electrică activă şi reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi; b)în gol, situaţie în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă şi reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi; c)în rezervă, situaţie în care nu se calculează pierderi în elementele menţionate. Articolul 10(1) Calculul corecţiei de energie electrică/putere activă se realizează utilizând, după caz, următoarele mărimi: energia electrică activă măsurată E_a (kWh), energia electrică reactivă măsurată E_r (kVArh), timpul de menţinere sub tensiune a instalaţiei T_f (h) (care include timpul de funcţionare în sarcină şi timpul de funcţionare în gol), timpul de funcţionare în sarcină a instalaţiei T_fs (h), puterea maximă activă măsurată P_max.(2) Mărimile precizate la alin. (1) sunt aferente intervalului de calcul.(3) Pentru calculul corecţiilor se determină următoarele mărimi:a)factorul de putere, pe baza uneia dintre relaţiile:

b)puterea medie activă:

c)puterea maximă aparentă:

d)puterea medie aparentă:

e)durata de utilizare a sarcinii maxime:

f)durata echivalentă de calcul al pierderilor:

unde: k_u = S_med / S_max este coeficientul de umplere a graficului de sarcină; p = (0,15 ÷ 0,30); în calcule se utilizează valoarea p = 0,2.
(4) În situaţia în care contorul utilizat la un loc de consum/de producere/de consum şi producere este fără măsurare orară şi nu înregistrează P_max, la calculul corecţiilor de energie electrică/putere activă se utilizează datele din tabelul 1.Tabelul 1

Articolul 11
(1) În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, la calculul corecţiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:a)puterea nominală, S_n [kVa]; b)pierderile de mers în gol, P₀ [kW]; c)pierderile în scurtcircuit, P_sc [kW]; d)curentul de mers în gol, i₀ [%]; e)tensiunea de scurtcircuit, u_sc [%]. (2) În plus faţă de cele prevăzute la alin. (1), se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite, conform prevederilor de la art. 9 şi 10. Articolul 12În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator şi în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină se determină: a)pierderile constante de energie electrică/putere activă, cu relaţiile:

b)pierderile variabile de energie electrică/putere activă, cu relaţiile:

c)corecţia totală de energie electrică/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, calculate cu relaţiile (7)-(12): Articolul 13În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se determină: a)pierderile constante de energie electrică/putere activă, cu relaţiile (7)-(9); b)pierderile variabile de energie electrică/putere activă, cu relaţiile:

c)corecţia totală de energie electrică/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, cu relaţiile (13)-(15). Articolul 14 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t_j = 1 h se determină:a)pierderile constante de energie electrică, cu relaţiile (7), respectiv (8), considerând în formule în locul timpului total de funcţionare T_f intervalul de timp unitar t_j b)pierderile variabile de energie electrică, cu relaţiile:

unde:

– t_j este intervalul de timp (unitar, t_j = 1 h);

– P_j şi Q_j sunt valorile medii orare ale puterilor active şi reactive măsurate, exprimate în kW, respectiv în kvar; în locul acestor mărimi se pot utiliza valorile energiilor orare măsurate, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri;

c)corecţia totală de energie electrică se determină cu relaţiile (13), respectiv (14). (2) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi pierderile de energie activă corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j = 1 h. Articolul 15În cazul transformatoarelor sau autotransformatoarelor cu circulaţii de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se calculează separat pentru fiecare sens. Articolul 16 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică aeriană, la calculul corecţiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:a)lungimea liniei în porţiunea considerată, l [km]; b)tensiunea nominală a liniei, U_n [kV]; c)rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r₀ [Ω/km]; d)reactanţa specifică a liniei x₀ [Ω/km]. (2) Pentru lungimea porţiunii de linie cuprinsă între punctul de măsurare şi punctul de delimitare se determină rezistenţa ohmică R [Ω], respectiv reactanţa inductivă X [Ω].(3) În plus faţă de cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 şi 10. Articolul 17 (1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV şi în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină, se calculează doar pierderile variabile de energie/putere activă cu relaţiile:a)pierderile de energie electrică activă:

b)pierderile de energie electrică reactivă:

c)pierderile de putere activă:

(2) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se calculează doar pierderi variabile cu relaţiile:a)pierderile de energie electrică activă:

b)pierderile de energie electrică reactivă:

c)pierderile de putere activă:

Articolul 18 (1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kV, respectiv de 400 kV, la pierderile variabile de energie activă/putere activă, calculate în conformitate cu prevederile art. 17, se adaugă pierderile constante corona de energie electrică activă/putere activă.(2) Pentru pierderile constante unitare corona ΔP_0cor se recomandă să se adopte o valoare de 4-6 kW/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 220 kV, respectiv 10-15 kW/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 400 kV.(3) Pierderile constante corona de energie electrică activă se determină cu relaţia:

(4) Pierderile constante corona de putere activă se determină cu relaţia:

(5) Corecţia totală de energie electrică activă se determină cu relaţia (13), iar corecţia totală de putere activă se determină cu relaţia (15). Articolul 19(1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t_j = 1 h se calculează doar pierderi variabile cu relaţiile:a)pierderile variabile de energie electrică activă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kV: unde:

– t_j este intervalul de timp (unitar, t_j = 1 h)

– P_j şi Q_j sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate, exprimate în kW, respectiv în kVAr; în locul acestora se pot utiliza valorile energiilor orare, care, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri.Acolo unde este posibil, în locul tensiunii nominale U_n se utilizează valoarea tensiunii medii pe linie, U_m, determinată prin măsurători orare; b)pierderile variabile de energie electrică reactivă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kV:
(2) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kV, respectiv 400 kV, şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu măsurare orară, pierderile constante corona se determină conform prevederilor art. 18 şi cu relaţia (28), considerând în locul timpului total de funcţionare T_f intervalul de timp unitar t_j.(3) Corecţia totală de energie electrică se stabileşte cu relaţiile (13), respectiv (14).(4) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j = 1 h. Articolul 20 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, la calculul corecţiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:a)lungimea liniei în porţiunea considerată, l [km]; b)tensiunea nominală a liniei, U_n [kV]; c)rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r₀ [Ω/km]; d)reactanţa specifică a conductoarelor, x₀ [Ω/km]; e)capacitatea specifică a cablurilor c₀ [μ F/km]; f)susceptanţa specifică a cablurilor B₀ [μ S/km]; g)pierderile specifice în dielectric ΔP_d [kW/km]; h)pulsaţia mărimilor alternative ω (ω = 100π în Europa). (2) În plus faţă de cele prevăzute la alin. (1) se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 şi 10. Articolul 21În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, pentru calculul corecţiei se determină: a)pierderi constante de energie electrică/putere activă, cu relaţiile:

b)pierderi variabile de energie activă/putere activă, astfel:

c)corecţia totală de energie electrică activă se determină cu relaţia (13), corecţia de putere activă se determină cu relaţia (15), iar corecţia de energie reactivă se determină cu relaţia:

Articolul 22 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană şi în punctul de măsurare este montat un contor cu măsurare orară, pentru calculul corecţiei se determină:a)pierderile constante de energie activă, cu relaţia (32); b)pierderile constante de energie reactivă generată prin efect capacitiv, cu una dintre relaţiile (34a) sau (34b), considerând în locul timpului total de funcţionare T_f intervalul de timp unitar t_j; c)corecţia totală de energie electrică activă, cu relaţia (13); d)corecţia totală de energie reactivă, cu relaţia (35). (2) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j = 1 h. Articolul 23În cazul liniilor electrice cu circulaţii de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se calculează separat pentru fiecare sens. Capitolul IVDeterminarea energiei/puterii electrice corectate Articolul 24Pentru un loc de consum/de producere/de consum şi producere la care punctul de măsurare diferă de punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare faţă de reţeaua electrică, în anexele contractelor pentru prestarea serviciului de distribuţie/transport se stabilesc parametrii elementelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei cantităţii de energie electrică/puterii active maxime măsurate, aplicabile conform prevederilor prezentei proceduri. Articolul 25Corecţia energiei electrice/puterii active maxime măsurate se aplică după cum urmează: a)în situaţia în care punctul de măsurare este situat în aval faţă de punctul de delimitare, raportat la sensul de circulaţie al puterii active:

b)în situaţia în care punctul de măsurare este situat în amonte faţă de punctul de delimitare, raportat la sensul de circulaţie al puterii active:

Articolul 26Corecţiile de energie electrică/putere activă se determină pe intervalul de calcul. Articolul 27 (1) Operatorii de reţea includ în baza de date de măsurare, pentru fiecare punct de măsurare care diferă de punctul de delimitare, valorile corecţiilor şi ale datelor de măsurare corectate.(2) Operatorii de reţea pun la dispoziţia utilizatorilor informaţiile precizate la alin. (1) pentru justificarea facturilor emise, pentru perioada de derulare a contractului. Articolul 28Pentru utilizatorii aflaţi în regim de funcţionare în sarcină la care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare corespunzătoare şi care au convenită compensarea pierderilor de energie reactivă inductivă, în condiţii tehnice precizate de operatorul de reţea prin ATR/CR (aviz tehnic de racordare/certificat de racordare), sursa de energie reactivă fiind montată la tensiunea inferioară a transformatorului de alimentare (în aval de grupul de măsurare), pierderile de energie reactivă se compensează (se reduc) cu cantitatea de energie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare pe sensul de la consumator spre reţea; reducerea nu va putea depăşi nivelul energiei reactive inductive calculate la mersul în gol al transformatorului. Articolul 29Corecţia aferentă elementelor cu pierderi prin intermediul cărora se alimentează mai mulţi utilizatori se repartizează proporţional cu puterea aprobată prin ATR/CR pentru pierderile constante şi cu cantităţile de energie electrică activă şi reactivă măsurate pentru fiecare dintre aceştia pentru pierderile variabile. Capitolul VDispoziţii finale Articolul 30În situaţia în care metodele de calcul pentru corecţia datelor de măsurare prevăzute în prezenta procedură nu se pot aplica din motive obiective, independente de voinţa părţilor, părţile pot conveni alte metode de calcul, care se prevăd explicit în contractele încheiate în conformitate cu prevederile art. 24. Articolul 31Prezenta procedură se poate utiliza în situaţii stabilite pe baze contractuale, cu acordul părţilor, pentru determinarea pierderilor pe elemente de reţea, menţinute în regim de funcţionare în gol la solicitarea clienţilor finali, în vederea asigurării unui grad sporit de siguranţă în alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum. ANEXA Nr. 1*)*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.la procedură Parametri tehnici pentru linii electrice aeriene ANEXA Nr. 2*)*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. la procedură Parametri tehnici pentru linii electrice subterane ANEXA Nr. 3*)*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil. la procedură Parametri tehnici pentru transformatoare