ORDIN   Nr. 24 din 21 octombrie 2006

pentru aprobarea Procedurii privind corectia energiei electrice in cazul in care punctul de masurare difera de punctul de decontare - Revizia I

ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 904 din 7 noiembrie 2006

In temeiul art. 9 alin.  (2), (6) si (7), al art.  11   alin. (1) si alin. (2) lit. a) si i) din Legea energiei electrice nr. 318/2003,

având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la reţea şi autorizare,

în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al şedinţei Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 21 octombrie 2006,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare - Revizia I, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. - Operatorii economici şi titularii de licenţă care îşi desfăşoară activitatea în sectorul energiei electrice vor respecta prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor cuprinse în prezentul ordin.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2003 pentru aprobarea Procedurii de determinare a corecţiilor cantităţilor de energie electrică în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12 aprilie 2003.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opriş

ANEXĂ*)

PROCEDURĂ

privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare

Revizia I

Cod ANRE: 24.1.327.0.01.21/10/06

CAPITOLUL I

Prevederi generale

Art. 1. - In tranzacţiile de energie electrică, atunci când punctul de măsurare nu coincide cu punctul de decontare, energia electrică înregistrată de contor este diferita de cea tranzacţională în punctul de decontare, în funcţie de amplasarea punctului de măsurare.

Art. 2. - In această situaţie se alege una dintre următoarele modalităţi de a proceda:

a)   se corectează cantitatea de energie electrică real măsurată de contor cu o cantitate calculată, care reprezintă pierderile de energie activă, respectiv reactivă, prin elementele cu pierderi de energie situate între cele două puncte, conform prevederilor prezentei proceduri;

b)   se instalează contoare de pierderi, care realizează calculul pierderilor de energie electrică în elementele cu pierderi şi aplică corecţia energiei contorizate (calcule în contor).

Art. 3. - In prezenta procedură, prin energie electrică măsurată se înţelege:

a)   energia real măsurată, a cărei valoare este înregistrată de contor, atunci când punctul de măsurare coincide cu punctul de decontare;

b)   energia real măsurată, a cărei valoare este înregistrată de contor, plus/ minus corecţia, atunci când punctul de măsurare diferă de punctul de decontare.

Art. 4. - Energia electrică care se decontează este energia electrică măsurată.

Art. 5. - Pierderile de putere electrică activă corespunzătoare corecţiei de energie în elementele cu pierderi se iau în considerare la stabilirea puterilor maxime absorbite de consumatori.

Art. 6. - In prezenta procedură în lipsa altei precizări, prin energie electrică se înţeleg energia electrică activă şi energia electrică reactivă.

CAPITOLUL II

Scop

Art. 7. - Scopul prezentei proceduri este:

a)   calculul corecţiei de energie electrică;

b)   determinarea energiei electrice măsurate în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

CAPITOLUL III

Domeniu de aplicare

Art. 8. - Prevederile prezentei proceduri sunt obligatorii pentru operatorii de măsurare stabiliţi în condiţiile reglementărilor aprobate de Autoritatea competentă.

CAPITOLUL IV

Definiţii şi abrevieri

Art. 9. - In contextul prezentei proceduri se aplică următoarele definiţii şi abrevieri:

TERMEN SAU ABREVIERE	DEFINIŢIE
Autoritatea competentă	Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cu sediul în Bucureşti, str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice succesor al acesteia
Consumator captiv	Consumator de energie electrică, care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate încheia un contract cu un furnizor concurenţial
Consumator eligibil	Consumator de energie electrică care are dreptul să îşi aleagă furnizorul şi să contracteze direct cu acesta energia electrică necesară, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie
Consumator	Persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică pe bază de contract şi o consumă pentru uzul propriu şi, eventual, pentru cel al unui alt consumator (denumit "subconsumator"), racordat la instalaţiile sale; poate avea unul sau mai multe locuri de consum
Corecţie de energie electrică	Cantitate, reprezentând pierderea tehnică de energie într-un echipament energetic denumit element cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, care trebuie adăugată la / scăzută din energia real măsurată de un grup de măsurare a energiei electrice, pentru a obţine valoarea energiei măsurate
Corecţie de putere electrică	Cantitate, reprezentând pierderea tehnică de putere într-un echipament energetic denumit element cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, care trebuie adăugată la / scăzută din puterea maximă măsurată de un grup de măsurare a energiei electrice
Contor de decontare	Contor de energie electrică pe baza căruia se efectuează decontarea energiei electrice tranzacţionate
Curbă de sarcină realizată	Succesiune de valori ale puterii electrice medii active sau/şi reactive înregistrate pe perioade de timp consecutive şi egale
Durată de calcul al pierderilor	Interval de timp convenţional în care tranzitarea sarcinii (curent/putere electrică) la valoarea maximă printr-o reţea electrică ar produce în elementele acesteia aceleaşi pierderi de energie electrică ca şi în cazul funcţionării conform graficului real
Durată de utilizare a sarcinii maxime	Interval de timp convenţional în care, printr-o reţea încărcată constant la sarcina (curent / putere electrică) maximă, s-ar transmite aceeaşi cantitate de energie ca şi în cazul funcţionării conform graficului real

Element cu pierderi	Echipament energetic, de regulă transformator de putere, sau/şi linie electrică (aeriană sau în cablu) aferente circuitului prin care tranzitarea energiei se face cu pierderi semnificative.
Energie electrică măsurată	Energia electrică real măsurată, atunci când punctul de măsurare coincide cu punctul de decontare, respectiv energia real măsurată corectată, atunci când punctul de măsurare nu coincide cu punctul de decontare
Energie electrică real măsurată	Energia electrică a cărei valoare este înregistrată de contor
Furnizor de energie electrică	Persoană juridică, titular al unei licenţe de furnizare, care asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare
Grup de măsurare a energiei electrice	Ansamblul format din contorul de energie electrică şi transformatoarele de măsurare aferente
Instalaţie de racordare	Instalaţie electrică realizată între punctul de racordare la reţeaua electrică şi punctul de delimitare dintre operatorul de reţea şi utilizator
Loc de consum	Incinta sau zona în care sunt amplasate instalaţiile de utilizare ale unui consumator, inclusiv ale subconsumatorilor săi, unde se consumă energia electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare; un consumator poate avea mai multe locuri de consum
Operator de măsurare a energiei electrice	Agent economic care administrează şi operează anasamblul de echipamente care asigură suportul pentru activitatea de măsurare a energiei electrice
Operator de reţea	Persoană juridică, titular al unei licenţe de distribuţie sau de transport, care deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă reţeaua de distribuţie sau de transport
Perioadă de facturare a energiei electrice	Interval de timp prevăzut în contractul de furnizare pentru care se determină cantitatea de energie electrică şi puterile furnizate, valorile respective fiind cuprinse într-o factură
Pierdere tehnică de energie	Integrala în funcţie de timp, pe un interval determinat, a diferenţei între puterea electrică totală la intrarea şi respectiv la ieşirea dintr-o reţea electrică sau element al acesteia
Pierdere   tehnică   de putere	Diferenţa între puterea electrică totală la intrarea şi respectiv la ieşirea dintr-o reţea electrică sau element al acesteia
Punct de decontare	Loc, stabilit prin convenţie sau prin reglementări, al unei reţele electrice, pentru tranzacţionarea unei cantităţi de energie electrică între două persoane fizice sau juridice
Punct de delimitare	Loc, stabilit prin convenţie, al unei reţele electrice, în care se delimitează patrimonial instalaţiile electrice a două persoane fizice sau juridice
Punct de măsurare	Loc în care se conectează grupul de măsurare a energiei electrice. Notă: Procedura se referă doar la punctele de măsurare pentru decontare
Putere maximă măsurată	Puterea maximă real măsurată, atunci când punctul de măsurare coincide cu punctul de decontare, respectiv puterea maximă real măsurată corectată, atunci când punctul de măsurare nu coincide cu punctul de decontare
Putere maximă real măsurată	Cea mai mare putere medie cu înregistrare la interval de 15 minute consecutive   înregistrată   de   contorul   electronic,   respectiv   puterea înregistrată de indicatorul de maxim pentru putere la contorul de inducţie pe un interval de timp stabilit

Regim de funcţionare în sarcină	Regim în care se tranzitează permanent energie electrica printr-un echipament electric (transformator, linie) al unei reţele sau în care generatorul debitează energie electrică în SEN
Regim de funcţionare în gol	Regim în care echipamentul (linie, transformator, generator) este menţinut sub tensiune, fără sarcină
Regim de rezervă	Regim în care echipamentul electric (linie, transformator, generator) este menţinut fără tensiune (deconectat de la reţea din ambele capete prin care poate primi tensiune, în cazul reţelelor sau transformatoarelor şi liniilor electrice)
Tranzacţie	Convenţie între două părţi, sub forma unui act, prin care se face un schimb comercial; în cazul energiei electrice, acest act poate fi un contract de vînzare-cumpărare, de achiziţie sau de furnizare de energie electrică.
ID	Interval de dispecerizare
IT	Interval de tranzacţionare
PRAM	Protecţii şi automatizări

CAPITOLUL V

Documente de referinţă

Art. 10. - Procedura are la bază următoarele documente de referinţă:

a)   Legea energiei electrice nr. 318/ 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16.07.2003;

b)   HG nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 673/27.07.2004;

c)   Codul de măsurare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 17 din 20.06.2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480, din  4.07.2002;

d)   Procedura privind asigurarea energiei electrice reactive şi modul de plată al acesteia, aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 35 din 2005, publicat în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 671 din 27.07.2005;

e)   Contracte cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii finali, aprobat prin Decizia Preşedintelui ANRE nr. 57 dinl999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623, din 21.12 1999, cu modificările ulterioare;

f)   Procedură pentru calculul energiei electrice care se facturează în situaţia defectării grupului de măsurare, aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 18 din 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din   305.05.2005;

g)   Procedură privind alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum aparţinând furnizorilor producătorilor, autoproducătorilor şi CN Transelectrica SA, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 33 din 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 27.07. 2005;

h) Contract-cadru pentru prestarea serviciului de transport, a serviciilor de sistem şi de administrare a pieţei angro de energie electrică între C.N. TRANSELECTRICA şi [Beneficiar], aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 40 din 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1271 din 29.12.2004, cu modificările ulterioare;

i) Contract - cadru pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 43 din 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 19 .01.2005, cu modificările ulterioare;

j) Procedura privind relaţiile contractuale dintre consumator şi subconsumatorul său de energie electrică, aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 16/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.316, din 14.04.2005.

CAPITOLUL VI

Calculul corecţiei de energie/putere electrică. Metode de calcul

Art. 11.- Pentru calculul corecţiei de energie/putere electrică se aplică metodele de calcul prezentate în continuare şi ipotezele de calcul impuse de informaţiile disponibile: datele furnizate de grupurile de măsurare, respectiv datele puse la dispoziţie de partenerii de tranzacţie.

Art. 12. - (1) Calculul pierderilor de energie se face utilizând:

a)   schema electrică care cuprinde elementele cu pierderi, de pe toate căile de racordare, precum şi regimul de funcţionare realizat al acestora;

b)   parametrii tehnici caracteristici ai fiecărui element cu pierderi al schemei electrice, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare; parametrii tehnici trebuie să fie cât mai actuali şi se iau din documentaţiile de racordare sau relevee, din buletine de fabrică, din cataloage de produs, din tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, sau din ultimul buletin PRAM;

c)   indecşii de energie electrică înregistraţi de grupurile de măsurare pentru facturarea energiei electrice vehiculate sau livrate.

(2)   In exploatarea instalaţiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcţionare:

a)   sub tensiune şi în sarcină, caz în care se calculează pierderi constante şi pierderi variabile de energie electrică activă şi reactivă în elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare;

b)   sub tensiune în gol, caz în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă şi reactivă în elementele situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare;

c)   în rezervă, scoase de sub tensiune, caz în care nu se calculează pierderi în elementele menţionate.

(3)  Pentru facturarea energiei electrice tranzitate prin punctele de decontare trebuie cunoscute: energia electrică activă E_a (kWh), energia electrică reactivă E_r (kvarh), timpul de menţinere sub tensiune T_f (h), timpul de funcţionare în sarcină al instalaţiei T_fs (h), la care se adaugă:

a)   pentru consumatorii de tip industrial, facturaţi în tarif binom, puterea maximă activă real măsurată P_m (kW);

b)   pentru consumatorii de tip industrial,  facturaţi în tarif monom, numărul de schimburi din activitatea acestora .

Art. 13. - (1) Metoda de calcul utilizează, în funcţie de cazurile prezentate, mărimi predeterminate care vor fi corectate prin măsurători locale. Pentru consumatorii captivi, sau pentru consumatorii eligibili, acolo unde este cazul, se va utiliza metoda timpului de pierderi (duratei de calcul a pierderilor).

(2) Pentru cazul unui consumator de tip industrial facturat în tarif binom simplu, care prezintă datele privind regimul de funcţionare, necesarul de energie şi putere electrică activă sau alte mărimi specifice, puterea maximă P_m va fi cea înregistrată de aparatele de măsurare; atunci se vor determina durata de utilizare a sarcinii maxime T_sm şi durata de calcul al pierderilor τ, necesare pentru calculul pierderilor variabile de energie electrică, cu ajutorul următoarelor relaţii de calcul:

a)   factorul de putere se determină pe baza relaţiei:

(1)

Notă:Conform SR-CEI 27-1/1996, regimurile de funcţionare fiind, de cele mai multe ori, anarmonice, se va utiliza pentru "factor de putere" simbolul X

b)   puterea medie activă:

P_med= E_a / T_fs      (kW)                                       (2)

c)   puterea maximă aparentă se calculează cu relaţia:

S_m=P_m/cosφ    (kVA)                                (3)

d)   puterea medie aparentă:

S_med=P_med/cosφ   (kVA)                            (4)

e)   durata de utilizare a sarcinii maxime:

T_sm = E_a/ P_m   (h)                                        (5)

f)   durata de calcul al pierderilor:

τ = T_f -[pk_u+(1-p)k_u2]  (h)                          (6)

unde k_u = S_med /S_m este coeficientul de umplere a graficului de sarcină, S_m se determină conform relaţiei (3),   p = (0,15 -0,30); pentru elementele instalaţiilor de racordare a consumatorilor se adoptă p - 0,2.

(3) Pentru cazul unui consumator de tip industrial cu activitate în mai multe schimburi, facturat în tarif monom, din datele prezentate în Tabelul 1 se determină următoarele mărimi;

a)   durata de utilizare a sarcinii maxime:                                 T_sm (h)

b)   durata de calcul al pierderilor:                                           τ    (h)

Tabelul 1

Tip activitate	Tsm [ore/lună]	τ    [ore/lună]
Activitate cu un schimb de 8 ore	164	75
Activitate în două schimburi de câte 8 ore	330	156
Activitate în trei schimburi de câte 8 ore	430	203
Activitate cu un schimb de 10 ore	230	106
Activitate cu un schimb de 12 ore	270	124
Activitate în două schimburi de câte 12 ore	440	218

c)  factorul de putere: conform relaţiei (1)

d)   puterea maximă activă:

P_m = E_a / T_sm   (kW)                               (7)

e)   puterea maximă aparentă: conform relaţiei (3).

Art. 14. - In cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, se vor utiliza următorii parametri specifici:

a)    puterea nominală, S_n (kVA);

b)    pierderile de mers în gol, P₀ (kW);

c)   pierderile în scurtcircuit, P_sc (kW);

d)   curentul de mers în gol, i₀ (%);

e)   tensiunea de scurtcircuit, u_sc (%).

Se utilizează de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art. 12 şi 13.

Art. 15. - (1) Pentru cazul transformatorului conectat la o instalaţie de racordare a unui consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, pierderile constante de energie/putere activă, când transformatorul se află sub tensiune perioada de timp T_f, se determină cu relaţiile:

a)   pierderile de energie electrică activă:

ΔE_ac=P₀T_f                         (kWh)                                                      (8)

b)   pierderile de energie electrică reactivă:

ΔE_ac = (i₀%/100) S_n t_f          (kvarh)                                      (9)

c) pierderile de putere activă:

ΔP_c=P₀                   (kW)                                                     (10)

(2) Pierderile variabile de energie/putere activă, când un transformator în situaţia de la alin. (1) este în sarcină, se determină cu relaţiile:

a)   pierderile de energie electrică activă:

ΔE_av=P_sc(S_m/S_n)2τ                    (kWh)                                    (11)

b)   pierderile de energie electrică reactivă:

ΔE_rv = (u_sc%/100(S_m/S_n)2S_nτ                (kvarh)                       (12)

c)   pierderile de putere activă:

ΔP_v=P_sc (S_m/S_n)2                  (kW)                                         (13)

(3) Pierderile totale de energie/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, calculate cu relaţile (8) - (13):

ΔE_a = ΔE_ac + ΔE_av          (kWh)                                (14)

ΔE_r = ΔE_rc+ΔE_rv           (kvarh)                                (15)

ΔP = ΔP_c+ΔP_v                (kW)                                (16)

Art. 16. - (1) Pentru cazul în care transformatorul care constituie element cu pierderi este conectat la o instalaţie de racordare unde în punctul de măsurare se află montat un contor cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile constante de energie/putere activă se determină cu relaţiile (8) - (10).

(2) Pierderile variabile de energie, când un transformator în situaţia de la alin. (1) este în sarcină pe durata de timp T_fs , se determină cu relaţiile:

a)   pierderile de energie electrică activă:

ΔE_av=P_sc (E_a2₊E_r2)/(S_n2T_fs)   (kWh)                             (17)

b)   pierderile de energie electrică reactivă:

ΔE_rv=(u_sc%/l00)(E_a2+E_r2)/ (S_n T_fs)   (kvarh)               (18)

c)  pierderile de putere activă:

ΔP_v = P_sc(E_a2 + E_r2 )/(S_n T_fs)2      (kW)                       (19)

(3) Pierderile totale de energie/ putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, calculate cu relaţile (14) - (16).

Art. 17. - In cazul transformatoarelor sau autotransformatoarelor cu circulaţii semnificative de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se vor calcuala separat pentru fiecare sens.

Art. 18. - In cazul în care elementul cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, este o linie electrică aeriană se utilizează următorii parametri:

a)    lungimea liniei în porţiunea considerată, l (km);

b)    tensiunea nominală a liniei, U_n (kV);

c)    rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r₀ (Ω/km);

d)    reactanţa specifică a liniei x₀ (Ω/km);

Se determină rezistenţa ohmică R, respectiv reactanţa inductivă X a liniei pentru lungimea porţiunii dintre punctul de măsurare şi punctul de decontare. Se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art.12 şi art.13.

Art. 19. - Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi şi pentru care se calculează corecţii, are tensiunea mai mică sau egală cu 110 kV şi alimentează un consumator fără măsurare orară şi fară posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, se iau în calcul doar pierderile variabile de energie/putere activă, care se determină cu relaţiile:

a)   pierderile de energie electrică activă:

ΔE_a = 10-3R(E_a2+E_r2)/(U_nT_sm )2 τ    (kWh)                     (20)

b)   pierderile de energie electrică reactivă:

ΔE_r =10-3 X(E_a2+E_r2)/(U_nT_sm )2 τ        (kvarh)                   (21)

c) pierderile de putere activă:

ΔP =10-3R(E_a2+E_r2)/(U_nT_sm )2 τ        (kW)                       (22)

Art. 20. - Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi şi pentru care se calculează corecţii este de de 220 kV, respectiv de 400 kV, la pierderile de energie activă/putere activă se adaugă şi pierderi constante corona ΔP_c (kW/km); se recomandă să se adopte pentru ΔP_c o valoare de (10-15) kW/km în cazul liniilor de 400 kV, respectiv (4-6) kW/km pentru linii de 220 kV.

(1) a) Pierderile constante corona de energie electrică activă, pentru perioada de timp T_f cât linia se află sub tensiune, se determină cu relaţia:

ΔE_ac=ΔP_c l T_f      (kWh)                                         (23)

b) pierderile constante corona de putere activă;

ΔP_c=ΔP_cl            (kW)                                           (24)

(2) Pierderile variabile de energie electrică, dacă linia are montat în punctul de măsurare un contor cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pentru perioada de funcţionare în sarcină T_fs, respectiv pierderile variabile de putere activă, se determină cu relaţiile:

a)   pierderile de energie electrică activă:

ΔE_av = 10-3R(E_a2+E_r2)/(U_n 2 T_fs )    (kWh)                       (25)

b)   pierderile de energie electrică reactivă:

ΔE_rv = 10-3X(E_a2+E_r2)/(U_n 2 T_fs )    (kvarh)                     (26)

c) pierderile de putere activă:

ΔP_v = 10-3R(E_a2+E_r2)/(U_n  T_fs )2    (kW)                          (27)

(3) Pierderile totale de energie electrică activă se determină cu relaţia (14), iar pierderile totale de putere activă se determină cu relaţia (16).

Art. 21. - In cazul în care elementul cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de decontare, este o linie electrică subterană, se vor utiliza următorii parametri:

a)   lungimea liniei în porţiunea considerată, 1 (km);

b)   tensiunea nominală a liniei, U_n (kV);

c)   rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r₀, (Ω/km);

d)   reactanţa specifică a conductoarelor, x₀ (Ω/km);

e)   capacitatea specifică a cablurilor c₀ (μF/km),

f)   pierderile specifice în dielectric ΔP_d (kW/km).

g)   pulsaţia mărimilor alternative ω

Se vor utiliza de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, conform precizărilor de la art.12 şi 13.

Art. 22. - (1) a) Pierderile constante de energie activă în linia electrică subterană se determină cu relaţia:

ΔE_ac =ΔP_dlT_f         (kWh)                                    (28)

b) pierderile constante de putere activă:

ΔP_c=ΔP_dl     (kWh)                                    (29)

(2)  Energia reactiva constantă generată prin efectul capacitiv al liniilor electrice în cablu (efect de compensare al liniei electrice în cablu)   se determină cu relaţia:

ΔE_rc = 10-3 c₀ l ω U_n2 T_f       (kvarh)                (30)

(3)  Pierderile variabile de energie activă/putere activă, după calcularea rezistenţei ohmice a liniei aferente porţiunii dintre punctul de măsurare şi punctul de decontare, se determină astfel:

a)   pentru cazul în care linia electrică alimentează un consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină a energiei electrice, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relaţia (20) iar pierderile variabile de putere activă se determină cu relaţia (22);

b)   pentru cazul în care linia electrică are montat în punctul de măsurare un echipament cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relaţia (25) iar pierderile variabile de putere activă se determină cu relaţia (27);

(4)  Pierderile variabile de energie reactivă, după calcularea reactanţei inductive a liniei aferente porţiunii dintre punctul de măsurare şi punctul de decontare, se determină astfel:

a)       pentru cazul în care linia electrică alimentează un consumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică reactivă se determină cu relaţia (21);

b)       pentru cazul în care linia electrică are montat în punctul de măsurare un echipament cu posibilitate de înregistrare a curbei de sarcină, pierderile variabile de energie electrică se determină cu relaţia (26);

(5)   Pierderile totale de energie activă se determină cu relaţia (14), pierderile totale de putere activă se determină cu relaţia (16) iar pierderile totale de energie reactivă se determină cu relaţia:

ΔE_r=ΔE_rv-ΔE_rc  (kvarh)                                   (31)

Art. 23. - In cazul liniilor electrice cu circulaţii de energie electrică activă semnificative în ambele sensuri, pierderile se vor calcula separat pentru fiecare sens.

Art. 24. - Pentru situaţiile în care se utilizează echipamente de măsurare cu posibilitatea de înregistrare a indecşilor orari (măsurare orară), pentru puterile, activă P şi reactivă Q, tranzitate, se vor utiliza următoarele relaţii de calcul al pierderilor variabile de energie electrică:

(1) Pentru transformatoare sau autotransformatoare situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 14, se calculează:

a)  pierderile variabile de energie/ putere activă:

 (kWh)                   (32)

Pj şi Qj sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri, t_j este intervalul de timp (unitar, t_j=lh).

b)  pierderile variabile de energie electrică reactivă:

(kvarh)                       (33)

c) Pierderile constante de energie electrică activă şi reactivă se determină cu relaţiile (8), respectiv (9), considerând în formule în locul timpului total de funcţionare T_f, intervalul de timp  unitar t_j, iar pierderile totale de energie de determină cu relaţiile (14), respectiv (15),

(2) Pentru linii electrice aeriene, respectiv în cablu, situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 18, respectiv 21, se calculează:

a)  pierderile variabile de energie electrică activă:

 (kWh)                                    (34)

Pj şi Qj sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar; se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, dimensional, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri, t_j este intervalul de timp (unitar, t_j=lh). Acolo unde se va putea, în locul tensiunii nominale, U_n, se va utiliza valoarea tensiunii medii pe linie, U_n , determinată prin măsurători orare.

b)   pierderile variabile de energie electrică reactivă:

      (kvarh)                                   (35)

c)   în cazul liniilor electrice în cablu, pierderile constante de energie activă se determină cu relaţia (28), iar energia reactivă constantă generată prin efect capacitiv se determină cu relaţia (30), considerând în locui timpului total de funcţionare T_f, intervalul de timp unitar t_j.

d)   în cazul liniilor electrice aeriene de transport, se iau în considerare doar pierderi constante corona, conform precizărilor de la art. 20 şi se calculează cu relaţia (23), considerând în locul timpului total de funcţionare T_f, intervalul de timp   unitar t_j pentru alte categorii de linii electrice aeriene nu se iau în considerare pierderi constante de energie electrică;

e)   pierderile totale de energie activă în liniile electrice se vor calcula cu relaţiile (14) iar cele de energie reactivă se vor calcula cu relaţiile (15), respectiv (31).

(3) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j=1h.

CAPITOLUL VII

Determinarea energiei/ puterii electrice măsurate

Art. 25. - (1) Pentru cazurile în care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare, în anexele contractelor de vânzare-cumpărare, de furnizare de distribuţie şi de transport de energie electrică se vor face precizări referitoare la parametrii elementelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei cantităţii de energie real măsurată, conform acestei proceduri.

(2) Parametrii elementelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei vor fi comunicaţi Operatorului de măsurare.

Art. 26. - Pentru punctele de măsurare care diferă de punctele de decontare corespunzătoare, se vor aplica următoarele corecţii cantităţii de energie electrică, respectiv puterii active maxime, acolo unde este cazul:

a)   în cazul în care grupurile de măsurare a energiei electrice sunt montate în aval, raportat la sensul de circulaţie al puterii active, respectiv reactive, faţă de punctul de decontare, corecţia de energie electrică activă, respectiv reactivă, calculată în elementele cu pierderi, situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, se adună la mărimea energiei real măsurate de contor; corecţia de putere activă, calculată în elementele cu pierderi, se adună la mărimea puterii maxime real măsurate;

b)   în cazul în care grupurile de măsurare a energiei electrice sunt montate în amonte, raportat la sensul de circulaţie al puterii active, respectiv reactive, faţă de punctul de decontare, corecţia de energie electrică activă, respectiv reactivă, calculată în elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare şi punctul de decontare, se scade din mărimea energiei real măsurate de contor; corecţia de putere activă, calculată în elementele cu pierderi, se scade din mărimea puterii maxime real măsurate.

Art. 27. - Pentru punctele de decontare care diferă de punctele de măsurare a energiei electrice şi în care determinarea cantităţilor de energie tranzacţionate se face pe ID/IT, calculul corecţiilor se va face corespunzător fiecărui ID/IT.

Art. 28. - (1) Operatorii de măsurare vor menţine, pentru fiecare punct de măsurare care diferă de punctul de decontare, o bază de date cuprinzând valorile energiei/ puterii active real măsurate şi valorile energiei/ puterii active măsurate.

(2) Datele din baza de date pot fi puse la dispoziţie, la cerere, părţilor direct implicate în tranzacţia respectivă, atât pentru justificarea, în caz de litigiu, a facturii emise, cât şi pentru eventuale recalculări impuse de incidente, pentru perioadele permise de contract.

Art. 29. - Corecţiile de energie/ putere activă se determină la sfârşitul perioadei de facturare.

Art. 30. - Pentru consumatorii aflaţi în regim de funcţionare în sarcină la care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare corespunzătoare şi care au convenită compensarea pierderilor de energie reactivă inductivă, în condiţii tehnice precizate de operatorul de reţea/ furnizor prin instrucţiuni specifice, sursa de energie reactivă fiind montată la tensiunea inferioară a transformatorului de alimentare, pierderile de energie reactivă se compensează (se reduc) cu cantitatea de energie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare prevăzut pentru sensul energiei de la consumator spre reţea; reducerea nu va putea depăşi nivelul energiei reactive inductive calculate la mersul în gol al transformatorului.

Art. 31. - Factorul de putere corespunzător perioadei de facturare, se calculează în punctul de decontare, pe baza energiei electrice active şi a energiei electrice reactive măsurate.

Art. 32. - Dacă pentru un loc de consum al unui consumator, există mai multe căi de alimentare, dotate cu grupuri de măsurare distincte, pentru care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare, se va proceda astfel:

a)   în cazul în care, pe toate căile de alimentare, punctul de decontare se află la acelaşi nivel de tensiune, pierderile de energie activă şi reactivă se calculează ca sumă a pierderilor de energie activă, respectiv reactivă determinate pentru fiecare element cu pierderi de pe fiecare instalaţie de racordare aflată în funcţiune, iar factorul de putere se determină global la nivelul locului de consum;

b)   în cazul în care punctele de decontare de pe căile de alimentare se află la niveluri de tensiune diferite, pierderile de energie electrică activă şi reactivă se determină pe fiecare instalaţie de racordare, iar factorul de putere se determină pe niveluri de tensiune;

c)   în cazul în care punctul de decontare este situat la tensiunea superioară a transformatorului, iar măsurarea energiei electrice pentru decontare este realizată pe căi de derivaţie, situate la tensiunea inferioară a transformatorului, pierderea totală de energie este suma pierderilor corespunzătoare căilor respective;

Art. 33. - Corecţia energiei/puterii active în elementele cu pierderi conectate pe instalaţii de racordare de rezervă se face conform prevederilor art. 26.

Art. 34. - Pentru consumatorii casnici şi consumatorii asimilaţi consumatorilor casnici, cu putere maximă contractată mai mică de 30 kW, care au în proprietate posturi de transformare, nu se aplică corecţii de energie electrică reactivă.

Art. 35. - In situaţiile în care postul de transformare pentru alimentarea unui consumator, este proprietatea acestuia şi din acelaşi post se alimentează şi reţele electrice ale Operatorului de reţea (de distribuţie), pierderile de energie electrică activă şi reactivă pentru corecţie se repartizează între consumator şi Operatorul de reţea / furnizor, proporţional cu cantităţile de energie electrică activă şi reactivă tranzacţionate de fiecare în parte.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

Art. 36. - Modelele matematice prezentate pentru calculul pierderilor de energie electrică pentru corecţie nu sunt restrictive, participanţii la tranzacţie putând conveni şi alte modele matematice de corecţie, care vor fi înscrise explicit în contractele încheiate.