În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: Articolul IAnexele nr. 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 20 şi 141 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-9*) la prezentul ordin.*) Însemnele heraldice din anexele nr. 1-9 sunt reproduse în facsimil. Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul afacerilor interne,Carmen Daniela DanANEXA Nr. 1(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 490/2008) MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne are la bază stema ţării. Elemente de compoziţie preluate din stema României: – scutul mare (exterior), albastru, încărcat cu o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: a)ramura verde de măslin, simbol al păcii şi ordinii, care înlocuieşte buzduganul din stema ţării; b)scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, plasat pe pieptul acvilei, despicat şi dublu tăiat, cu şase cartiere, cuprinzând simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului, după cum urmează:În cartierul 1 - Inspectoratul General al Poliţiei Române – câmp albastru, încărcat în partea superioară cu o balanţă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare.În cartierul 2 - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – câmp purpuriu, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.În cartierul 3 - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – câmp verde, încărcat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea de sus două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are, ca suporţi, doi lei de aur, limbaţi roşu, afrontaţi.În cartierul 4 - Inspectoratul General al Jandarmeriei – în câmp, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.În cartierul 5 - Administraţia – în câmp, pe albastru, un leu de aur născând dintr-o coroană deschisă cu cinci fleuroane. Leul ţine cu labele anterioare un baston, de acelaşi metal, încărcat cu cinci flori de crin roşii şi manşonat de argint.În cartierul 6 - Arhivele Naţionale – câmp roşu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, aşezată în bară, peste care broşează un pergament desfăşurat, natural, poziţionat în bandă şi validat cu sigiliu ataşat roşu, cu bordură neagră, prins de suport cu şnur albastru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ŞI ORDINEA DE DREPT). Semnificaţiile elementelor însumate a)balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atribuţiile instituţiei privind supravegherea aplicării legilor; b)securile consulare romane - evocă atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice; c)casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; d)grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României; e)turta portocalie, încărcată cu un triunghi albastru - protecţia civilă; f)borna cu ancora - evocă ideea de pază şi control al graniţelor ţării; g)spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării; h)leul - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui; i)rombul - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; j)litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română; k)cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche; l)coroana deschisă – perfecţiune, iar prin extensie, independenţa; m)crin - figură onorabilă; demnitate, iar prin extensie, aşteptarea binelui; n)baston - autoritate, echilibru, administraţia civilă; o)pergamentul desfăşurat - menirea instituţiei de conservare şi protecţie a Fondului Arhivistic Naţional; p)făclia - evocă rolul Arhivelor Naţionale în dezvoltarea ştiinţei şi culturii; q)deviza îmbogăţeşte mesajul compoziţiei heraldice şi evidenţiază devotamentul celor care slujesc în acest minister faţă de normele democratice. 
ANEXA Nr. 2(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 490/2008) APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Însemnul heraldic al unităţilor Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Interne va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pe albastru, două ramuri de stejar, de aur, încrucişate în talpă, în săritoare, având între ele literele M A I, de acelaşi metal. Sub acvilă, pe o eşarfă albă, deviza scrisă cu litere majuscule negre: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ŞI ORDINEA DE DREPT). Semnificaţiile elementelor însumate: a)literele M A I - sigla Ministerului Afacerilor Interne; b)ramurile de stejar încrucişate - forţa, puterea şi autoritate veche. 
ANEXA Nr. 3(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat în partea superioară cu o balanţă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE). Semnificaţiile elementelor însumate a)balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor; b)securile consulare romane - evocă atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice. 
ANEXA Nr. 4(Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, purpuriu, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT). Semnificaţiile elementelor însumate a)casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; b)grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României; c)ramurile de stejar - forţa, puterea şi o autoritate veche; d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă. 
ANEXA Nr. 5(Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are, ca suporţi, doi lei de aur, limbaţi roşu, afrontaţi. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE ŞI ONOARE). Semnificaţiile elementelor însumate a)borna cu ancora - individualizează menirea unităţii, evocând ideea de pază şi control pentru graniţele ţării; b)spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării; c)leii - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui. 
ANEXA Nr. 6(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat cu un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE). Semnificaţiile elementelor însumate a)romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; b)litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română; c)cununa din frunze de stejar - forţă, putere, autoritate veche. 
ANEXA Nr. 7(Anexa nr. 7 la Ordinul nr. 490/2008) ARHIVELE NAŢIONALE Însemnul heraldic al Arhivelor Naţionale va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, roşu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, aşezată în bară, peste care broşează un pergament desfăşurat, natural, poziţionat în bandă şi validat cu sigiliul ataşat roşu, cu bordură neagră, prins de suport cu şnur albastru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL). Semnificaţiile elementelor însumate a)pergamentul desfăşurat - menirea instituţiei de conservare a Fondului Arhivistic Naţional; b)făclia - rolul unităţii în dezvoltarea ştiinţei şi culturii. 
ANEXA Nr. 8(Anexa nr. 20 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL GENERAL DE AVIAŢIE Însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviaţie va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu cel de mai înainte, dar de dimensiuni mai mici, albastru, cu o bandă de aur, încărcată cu trei stele roşii, însoţită în şef de o acvilă de argint, cu aripile deschise, ciocul şi ghearele roşii, iar în talpă de două spade, de asemenea, de argint, înzestrate de aur, încrucişate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: CAELUM SERENUM (CER SENIN). Semnificaţiile elementelor însumate a)spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării; b)banda - pază, protecţie; c)steaua roşie - omul; d)acvila de argint - indică capacitatea de observaţie şi mobilitatea aeriană de luptă; e)ciocul şi ghearele roşii - forţa inspectoratului. 
ANEXA Nr. 9(Anexa nr. 141 la Ordinul nr. 490/2008) DIRECŢIA GENERALĂ LOGISTICĂ Însemnul heraldic al Direcţiei Generale Logistice va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut scartelat: 1. pe albastru, o roată de maşină, naturală, cu opt spiţe de argint, aşezată într-o roată dinţată de acelaşi metal; 2. pe roşu, un pistol de argint, însoţit în şef de trei bezanţi-turte cu aur şi albastru; 3. pe hermină, un cazan de aur, însoţit, în şef, de trei stele roşii; 4. pe albastru, o carte deschisă de argint pe care broşează, la dreapta şi la stânga, de la baza filelor, două clădiri de aur, cu câte o uşă şi câte opt ferestre, dispuse 2:2:2:2, ajurate negru. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ LOGISTICĂ * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE. Semnificaţiile elementelor însumate a)roata de maşină - autovehiculele aflate în dotarea unităţilor ministerului; b)roata dinţată - echipamentele mecanice din dotarea structurilor ministerului; c)pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale ministerului; d)bezanţii-turte - muniţia aferentă pentru arme; e)hermina - face referire la uniformele efectivelor; f)cazanul - hrănirea efectivelor; g)stelele roşii - oamenii; h)cartea deschisă - tipografia ministerului; evidenţa de cadastru pentru toate imobilele; i)cele două clădiri - imobilele aflate în proprietatea statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne. 
