ORDIN Nr
ORDIN
Nr. 592 din 25 iunie 2002
pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor
de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul
inconjurator
ACT EMIS DE: MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 765 din 21 octombrie 2002
In temeiul prevederilor art. 16 alin. (2), art. 17 alin. (1) si ale art.
51^2 lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind
protectia atmosferei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
655/2001, ale art. 4 lit. f), art. 5 lit. a), art. 43 lit. a) si e) si ale art.
65 lit. c) si d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, ale
art. 2 pct. 2 si 19, art. 3 pct. II lit. h) si l) si ale art. 7 din Hotararea
Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor
si Protectiei Mediului, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr.
352/2001,
ministrul apelor si protectiei mediului emite urmatorul ordin:
Art. 1
(1) Se aproba Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor
de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul
inconjurator, prevazut in anexa.
(2) Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prevederile normativului prevazut la art. 1 se aplica la:
a) masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in Sistemul
national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului;
b) masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in statiile de
monitorizare a calitatii aerului care nu fac parte din Reteaua nationala de
monitorizare a calitatii aerului, exploatate de institutii publice sau autoritatile
administratiei publice locale, de catre agentii economici, organizatii
neguvernamentale sau alte persoane juridice private, in scopul monitorizarii
impactului poluarii atmosferice asupra sanatatii populatiei si mediului.
Art. 3
Normativul se actualizeaza, se modifica si se completeaza pe baza noilor
date privind efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii populatiei si
mediului, in scopul adaptarii la modificarile survenite in standardele si
reglementarile europene si internationale in domeniu, prin ordin al ministrului
apelor si protectiei mediului.
Art. 4
(1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, sub
coordonarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia
Mediului - I.N.C.D.P.M. Bucuresti, efectueaza evaluarea preliminara a calitatii
aerului in fiecare zona si aglomerare pentru poluantii reglementati prin
prezentul ordin, in vederea proiectarii retelei de puncte fixe pentru
masuratori si planificarii programului de masuratori indicative in zone si
aglomerari.
(2) Evaluarea preliminara se efectueaza pe baza masuratorilor
reprezentative existente ale concentratiilor de poluanti, daca acestea sunt
disponibile. In cazul in care masuratorile existente nu sunt suficiente se
utilizeaza serii reprezentative de masuratori, care pot fi suplimentate cu
informatii din alte surse, precum masuratori indicative ale calitatii aerului,
inventare de emisii impreuna cu metode de modelare, conform Ghidului de
evaluare preliminara. Ghidul de evaluare preliminara se intocmeste de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului -
I.N.C.D.P.M. Bucuresti si se aproba de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
pana la data de 1 februarie 2003.
(3) Rezultatele obtinute in urma evaluarii preliminare a calitatii aerului
pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie
(PM10 si PM2,5) si plumb in aerul inconjurator se raporteaza Ministerului
Apelor si Protectiei Mediului, pentru toate zonele si aglomerarile, pana cel
tarziu la data de 31 decembrie 2003.
(4) Rezultatele obtinute in urma evaluarii preliminare a calitatii aerului
pentru benzen, monoxid de carbon si ozon in aerul inconjurator se raporteaza
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, pentru toate zonele si
aglomerarile, pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2004.
Art. 5
(1) In zonele si aglomerarile in care nivelurile de poluanti din aerul
inconjurator depasesc valorile limita specificate in anexa nr. 1 la normativ,
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului informeaza autoritatile competente
responsabile cu intocmirea planurilor de actiune si initiaza elaborarea
programelor de respectare a valorilor limita.
(2) Programele mentionate la alin. (1) trebuie sa asigure realizarea
valorilor limita stabilite, in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu decat
termenele corespunzatoare stabilite in anexa nr. 1 la normativ.
(3) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului coopereaza
cu autoritatile competente la pregatirea planurilor operative de actiune pentru
reducerea efectelor nocive asupra sanatatii si mediului in cazul in care exista
posibilitatea de depasire a valorilor limita sau a pragului de alerta.
Art. 6
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin dispozitiile contrare
cuprinse in Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.
756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, in
Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 462/1993
pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare, in STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului
din zonele protejate si in STAS 10331/1992 privind principii si reguli generale
de supraveghere a calitatii aerului, precum si orice alta dispozitie contrara
isi inceteaza aplicarea cu privire la poluantii atmosferici reglementati prin
prezentul ordin.
Art. 7
(1) Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
(2) Dispozitiile art. 56 - 67 din normativ intra in vigoare la data de 1
ianuarie 2006.
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Petru Lificiu
ANEXA 1
NORMATIV
privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de
azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Obiectivul prezentului normativ este de a preveni, a elimina, a limita
deteriorarea, precum si de a imbunatati calitatea aerului in vederea evitarii
efectelor negative asupra sanatatii omului si mediului in general, asigurand
astfel alinierea la normele internationale si la reglementarile Uniunii
Europene.
(2) In acest sens prezentul normativ contine prevederi cu privire la:
a) valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot,
pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon in
aerul inconjurator si valorile-tinta si obiectivele pe termen lung pentru ozon
in aerul inconjurator;
b) pragurile de alerta pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si ozon in
aerul inconjurator si pragul de informare pentru ozon in aerul inconjurator;
c) evaluarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de
azot, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon si
ozon in aerul inconjurator;
d) informatiile ce trebuie comunicate publicului;
e) raportarea datelor rezultate din masuratori.
(3) Anexele nr. 1 - 7 fac parte integranta din prezentul normativ.
Art. 2
(1) Definitiile cuprinse in anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 655/2001, sunt aplicabile prezentului normativ.
(2) In sensul prezentului normativ termenii de mai jos au urmatoarele
semnificatii:
a) captura de date - raportul dintre perioada in care instrumentul de
monitorizare produce date valabile si perioada pentru care se calculeaza parametrul
statistic sau valoarea agregata;
b) compusi organici volatili nemetanici (COVnm) - toti compusii organici,
altii decat metanul, proveniti din surse antropice si biotice, ce pot produce
oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot, in prezenta luminii
solare;
c) estimare obiectiva - estimare pe baza unor metode bine definite, cu un
nivel de incertitudine cunoscut;
d) masuratori in puncte fixe - masuratorile efectuate in conformitate cu
prevederile cuprinse in cap. III sectiunea 1;
e) masuratori indicative - masuratorile efectuate cu ajutorul unor metode
alternative ce completeaza informatiile obtinute din masuratorile in puncte
fixe;
f) modelarea calitatii aerului - utilizarea de reprezentari matematice ale
proceselor fizice si chimice din atmosfera in vederea estimarii cantitative a
dispersiei si impactului poluantilor atmosferici;
g) obiective de calitate a datelor - criterii pentru stabilirea acuratetei
masuratorilor si metodelor de evaluare, elaborate in scopul obtinerii unei
evaluari corecte a calitatii aerului;
h) obiectiv pe termen lung - o concentratie de ozon in atmosfera pana la
care, potrivit cunoasterii stiintifice actuale, efectele adverse directe asupra
sanatatii umane si/sau mediului in general sunt improbabile si care trebuie
atinsa, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protectia
efectiva a sanatatii umane si a mediului;
i) oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot si de dioxid de
azot, masurate in parti pe miliard (ppb), exprimata ca dioxid de azot in
micrograme pe metru cub;
j) PM10 - pulberi in suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 micrometri,
care trec printr-un orificiu cu selectare dupa dimensiune, cu un randament de
separare de 50%;
k) PM2,5 - pulberi in suspensie cu diametrul aerodinamic de 2,5 micrometri,
care trec printr-un orificiu de selectare dupa dimensiune, cu un randament de
separare de 50%;
l) prag de informare - nivel dincolo de care exista un risc pentru
sanatatea umana in urma expunerii de scurta durata a unor segmente sensibile
ale populatiei si la atingerea caruia este necesara comunicarea de informatii
actualizate;
m) prag inferior de evaluare - nivelul prevazut in anexa nr. 1 sectiunea E,
pana la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare si alte metode de
estimare;
n) prag superior de evaluare - in procesul de evaluare, nivelul prevazut in
anexa nr. 1 sectiunea E, pana la care se pot folosi combinat masuratori si
modele si dincolo de care sunt obligatorii masuratorile in puncte fixe;
o) public - orice persoana fizica sau juridica, inclusiv organizatii ce
reprezinta interesele populatiei sensibile, organizatii de mediu, organizatii
ale consumatorilor si alte organisme de ingrijire a sanatatii si de protectie a
mediului;
p) rezolutie spatiala - distributia geografica si densitatea informatiilor
si/sau a datelor;
q) substante precursoare ale ozonului - substantele care contribuie, in
prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic;
r) tehnici de modelare - diferite abordari matematice de reprezentare a
proceselor fizice si chimice din atmosfera si procedeele de aplicare a acestor
formulari, impreuna cu datele de intrare necesare, in efectuarea modelarii
calitatii aerului;
s) timp minim acoperit - procentul din perioada luata in calcul pentru
stabilirea valorii de prag pentru care se masoara concentratia de poluant in
aerul inconjurator;
t) valoare-tinta - nivelul concentratiei de ozon in aerul inconjurator,
fixat cu scopul evitarii pe termen lung a efectelor daunatoare asupra sanatatii
umane si/sau mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o
anumita perioada.
CAP. 2
Valori limita si criterii de evaluare
SECTIUNEA 1
Dioxidul de sulf
Art. 3
Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de sulf in aerul
inconjurator, termenele pentru atingerea valorilor limita si marjele de
toleranta corespunzatoare sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea A pct. A.1.
Art. 4
Pragul de alerta pentru dioxidul de sulf in aerul inconjurator este
prevazut in anexa nr. 1 sectiunea C pct. C.1.
Art. 5
Pragurile superior si inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf sunt
prevazute in anexa nr. 1 sectiunea E pct. E.1. Depasirea pragurilor superior si
inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf se determina in conformitate cu
anexa nr. 4 sectiunea B.
Art. 6
Criteriile pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de
prelevare pentru masurarea in puncte fixe a dioxidului de sulf sunt prevazute
in anexa nr. 2 sectiunea A.
Art. 7
Numarul minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe ale
nivelurilor de dioxid de sulf se determina conform anexei nr. 3 sectiunea A.
Art. 8
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de
dioxid de sulf sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.1.
SECTIUNEA 2
Dioxidul de azot si oxizii de azot
Art. 9
Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de azot si oxizi de azot in
aerul inconjurator, termenele pentru atingerea valorilor limita si marjele de
toleranta corespunzatoare sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea A pct. A.2.
Art. 10
Pragul de alerta pentru dioxidul de azot in aerul inconjurator este
prevazut in anexa nr. 1 sectiunea C pct. C.2.
Art. 11
Pragurile superior si inferior de evaluare pentru concentratiile de dioxid
de azot si oxizi de azot sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea E pct. E.2.
Depasirile pragurilor inferior si superior de evaluare se determina conform
anexei nr. 4 sectiunea B.
Art. 12
Criteriile de clasificare si amplasare a statiilor de prelevare pentru
masurarea in puncte fixe a dioxidului de azot si oxizilor de azot sunt
prevazute in anexa nr. 2 sectiunea A.
Art. 13
Numarul minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe ale
concentratiilor de dioxid de azot si oxizi de azot se determina conform anexei
nr. 3 sectiunea A.
Art. 14
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de
dioxid de azot si oxizi de azot sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct.
A.1.
SECTIUNEA 3
Pulberile in suspensie (PM10 si PM2,5)
Art. 15
Valorile limita ale concentratiilor de PM10 in aerul inconjurator,
termenele pentru atingerea valorilor limita si marjele de toleranta
corespunzatoare sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea A pct. A.3.
Art. 16
Pragurile superior si inferior de evaluare a PM10 sunt prevazute in anexa
nr. 1 sectiunea E pct. E.3. Depasirea pragurilor superior si inferior de evaluare
se determina conform anexei nr. 4 sectiunea B.
Art. 17
Criteriile de clasificare si amplasare a statiilor de prelevare pentru
masuratori in puncte fixe ale pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5) sunt
prevazute in anexa nr. 2 sectiunea A.
Art. 18
Numarul minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe ale
pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5) se determina conform anexei nr. 3
sectiunea A.
Art. 19
Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului include masurarea in
puncte fixe a PM2,5. Statiile in care se masoara PM2,5 constau in puncte
reprezentative pentru nivelul regional si local. Statiile de masurare in puncte
fixe a PM2,5 se amplaseaza, pe cat posibil, in aceleasi puncte cu statiile de
masurare in puncte fixe a PM10.
Art. 20
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de PM10
si PM2,5 sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.1.
SECTIUNEA 4
Plumbul
Art. 21
Valorile limita pentru concentratiile de plumb in aerul inconjurator,
termenele pentru atingerea valorilor limita si marjele de toleranta
corespunzatoare sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea A pct. A.4.
Art. 22
Pragurile superior si inferior de evaluare pentru plumb sunt prevazute in
anexa nr. 1 sectiunea E pct. E.4. Depasirea pragurilor superior si inferior de
evaluare se determina conform anexei nr. 4 sectiunea B.
Art. 23
Criteriile de clasificare si amplasare a statiilor de prelevare pentru
masurarea in puncte fixe a plumbului sunt prevazute in anexa nr. 2 sectiunea A.
Art. 24
Numarul minim de statii de prelevare pentru masurarea in puncte fixe a
plumbului se determina conform anexei nr. 3 sectiunea A.
Art. 25
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de plumb
sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.1.
SECTIUNEA 5
Benzenul
Art. 26
Valorile limita pentru concentratiile de benzen in aerul inconjurator,
termenele pentru atingerea valorilor limita si marjele de toleranta
corespunzatoare sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea A pct. A.5.
Art. 27
Pragurile superior si inferior de evaluare a concentratiilor de benzen sunt
prevazute in anexa nr. 1 sectiunea E pct. E.5. Depasirea pragului superior sau
inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 sectiunea B.
Art. 28
Criteriile de clasificare si amplasare a statiilor de prelevare pentru
masurarea in puncte fixe a benzenului sunt prevazute in anexa nr. 2 sectiunea
A.
Art. 29
Numarul minim de statii de prelevare pentru masurarea in puncte fixe a
benzenului se determina conform anexei nr. 3 sectiunea A.
Art. 30
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de
benzen sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.2.
SECTIUNEA 6
Monoxidul de carbon
Art. 31
Valorile limita pentru concentratiile de monoxid de carbon in aerul
inconjurator, termenele pentru atingerea valorilor limita si marjele de
toleranta corespunzatoare sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea A pct. A.6.
Art. 32
Pragurile superior si inferior de evaluare pentru monoxidul de carbon sunt
prevazute in anexa nr. 1 sectiunea E pct. E.6. Depasirea pragului superior sau
inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 sectiunea B.
Art. 33
Criteriile de clasificare si amplasare a statiilor de prelevare pentru
masurarea in puncte fixe a monoxidului de carbon sunt prevazute in anexa nr. 2
sectiunea A.
Art. 34
Numarul minim de statii de prelevare pentru masurarea in puncte fixe a
monoxidului de carbon se determina conform anexei nr. 3 sectiunea A.
Art. 35
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de
monoxid de carbon sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.2.
SECTIUNEA 7
Ozonul
Art. 36
(1) Valorile-tinta pentru anul 2010 ale concentratiilor de ozon in aerul
inconjurator sunt prevazute in anexa nr. 1 sectiunea B pct. B.1.
(2) Obiectivele pe termen lung privind ozonul in aerul inconjurator sunt
prevazute in anexa nr. 1 sectiunea B pct. B.2. Anul 2020 reprezinta anul de
referinta pentru atingerea obiectivelor pe termen lung.
Art. 37
Pragul de alerta pentru ozon in aerul inconjurator este prevazut in anexa
nr. 1 sectiunea C pct. C.3.
Art. 38
Pragul de informare pentru ozon in aerul inconjurator este prevazut in
anexa nr. 1 sectiunea D.
Art. 39
Criteriile de clasificare si amplasare a statiilor de prelevare pentru
masurarea in puncte fixe a ozonului sunt prevazute in anexa nr. 2 sectiunea B.
Art. 40
Numarul minim de statii de prelevare pentru masurarea in puncte fixe a
nivelurilor de ozon se determina conform anexei nr. 3 sectiunea B.
Art. 41
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de ozon
sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.3.
CAP. 3
Evaluarea concentratiilor
SECTIUNEA 1
Masurarea in puncte fixe
Art. 42
(1) Masurarea in puncte fixe a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si
oxizilor de azot, a pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului,
benzenului si monoxidului de carbon cu ajutorul metodelor specificate in anexa
nr. 5 este obligatorie pentru toate aglomerarile si toate zonele in care este
depasit pragul superior de evaluare.
(2) Masuratorile specificate la alin. (1) pot fi completate cu tehnici de
modelare pentru a oferi nivelul adecvat de informatii privind calitatea
aerului.
(3) Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, PM10, plumb,
benzen si monoxid de carbon se pot folosi combinat masuratori si tehnici de
modelare pentru evaluarea calitatii aerului acolo unde nivelurile acestor
poluanti se situeaza intre valorile pragului superior si ale pragului inferior
de evaluare.
(4) Daca nivelurile de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot,
PM10, plumb, benzen si monoxid de carbon se situeaza sub valoarea pragului
inferior de evaluare, pentru evaluarea lor se pot utiliza exclusiv metodele de
modelare si estimare obiectiva. Prevederea nu se aplica in aglomerari in cazul
dioxidului de sulf si al dioxidului de azot, nici in ceea ce priveste dioxidul
de azot in situatiile in care este necesara masurarea acestuia ca precursor al
ozonului.
(5) Masuratorile prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza in puncte fixe
fie continuu, fie prin prelevari aleatorii. Numarul si continuitatea
masuratorilor trebuie sa respecte obiectivele de calitate a datelor continute
in anexa nr. 4 sectiunea A.
Art. 43
In zonele si aglomerarile in care informatiile din masuratorile in puncte
fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot,
pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon sunt
completate cu informatii din alte surse, ca de exemplu: masuratori indicative
ale calitatii aerului, inventare de emisii impreuna cu metode de modelare,
numarul de statii ce trebuie instalate si rezolutia spatiala pentru celelalte
tehnici trebuie sa fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanti
in conformitate cu anexa nr. 3 sectiunea A si anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.1
si A.2.
Art. 44
(1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului poate aproba efectuarea de
masuratori aleatorii ale pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5) si plumbului,
in locul celor continue, daca se poate demonstra ca incertitudinea pe
intervalul de incredere de 95%, referitor la masuratorile continue, este sub
10% .
(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului poate aproba efectuarea de
masuratori aleatorii pentru benzen, in locul celor continue, daca se poate
demonstra ca incertitudinea, inclusiv incertitudinea datorata prelevarii
aleatorii, este sub 25% .
(3) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului -
I.N.C.D.P.M. Bucuresti, denumit in continuare I.N.C.D.P.M., este instituit
responsabil sa demonstreze indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) si
(2), cu respectarea ghidurilor europene in materie, si pentru furnizarea
documentarii aferente.
(4) Masuratorile aleatorii trebuie extinse uniform pe tot parcursul unui
an.
Art. 45
(1) In zonele si aglomerarile in care, in cursul oricaruia dintre cei 5 ani
anteriori de masuratori, concentratiile de ozon au depasit o valoare a
obiectivului pe termen lung, masurarea continua in puncte fixe este
obligatorie.
(2) In cazul in care datele disponibile nu acopera 5 ani in vederea
determinarii depasirilor obiectivului pe termen lung, se pot folosi combinat
date obtinute din campanii de masuratori de scurta durata in perioade si locuri
considerate tipice pentru cele mai mari niveluri de poluare si rezultatele
obtinute din inventarierea emisiilor si modelarea matematica.
(3) La minimum 50% din statiile de prelevare pentru ozon se fac, de
asemenea, masuratori de dioxid de azot conform anexei nr. 3 sectiunea B.
Masurarea dioxidului de azot se face continuu, cu exceptia statiilor de fond
rural, definite in anexa nr. 2 sectiunea B, unde se pot folosi si alte metode
de masurare.
(4) In zonele si aglomerarile in care informatiile de la punctele de
prelevare pentru masuratori in puncte fixe ale concentratiilor de ozon sunt
completate cu informatii din modelare si/sau masuratori indicative, numarul
total de statii de prelevare specificat in anexa nr. 3 sectiunea B poate fi
redus in urmatoarele conditii:
a) metodele de prelevare sa asigure un nivel de informatii adecvat pentru
evaluarea calitatii aerului in raport cu valorile-tinta, pragul de alerta si
pragul de informare;
b) numarul punctelor de prelevare ce trebuie instalate si rezolutia
spatiala a celorlalte tehnici sa fie suficiente pentru determinarea
concentratiilor de ozon ce trebuie stabilite conform obiectivelor de calitate a
datelor specificate in anexa nr. 4 sectiunea A pct. A.3 si sa conduca la
rezultate ale evaluarii conform prevederilor art. 65;
c) numarul punctelor de prelevare din fiecare zona sau aglomerare sa fie de
cel putin un punct de prelevare la 2 milioane de locuitori sau unul la 50.000
km^2, in functie de varianta de calcul din care rezulta un numar mai mare de
statii de prelevare;
d) fiecare zona sau aglomerare sa contina cel putin un punct de prelevare;
e) dioxidul de azot sa fie masurat in toate punctele de prelevare, cu
exceptia statiilor de fond rural.
(5) Pentru cazurile prevazute la alin. (4), in evaluarea calitatii aerului
in raport cu valorile-tinta se iau in calcul rezultatele modelarii matematice
si/sau ale masuratorilor indicative.
(6) In zonele si aglomerarile in care, in cursul fiecaruia dintre cei 5 ani
anteriori de masuratori, concentratiile de ozon s-au situat sub valoarea obiectivelor
pe termen lung, numarul de statii de masurare continua se determina conform
anexei nr. 3 sectiunea B.
(7) Pe teritoriul Romaniei trebuie instalata si exploatata cel putin o
statie care sa furnizeze date privind concentratiile substantelor precursoare
ale ozonului, conform listei prevazute in anexa nr. 6. Numarul si amplasarea
acestor statii in care se masoara substantele precursoare ale ozonului se
stabilesc tinandu-se seama de obiectivele, metodele si recomandarile prevazute
in anexa nr. 6.
(8) Strategia de masurare a substantelor precursoare ale ozonului trebuie
sa tina seama de cerintele existente la nivelul Uniunii Europene si de
Programul concertat de supraveghere si de evaluare a transportului pe distante
lungi al poluantilor atmosferici in Europa (EMEP).
Art. 46
(1) In fiecare zona si aglomerare, in care masuratorile in puncte fixe sunt
obligatorii si reprezinta unica sursa de date privind concentratiile de
poluanti atmosferici reglementati prin prezentul normativ, numarul minim al
punctelor de prelevare necesar a fi instalate pentru masurarea in puncte fixe a
concentratiilor se determina potrivit anexei nr. 3.
(2) In fiecare aglomerare se instaleaza cel putin o statie de masurare in
puncte fixe a concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si ozon in
aerul inconjurator, indiferent de nivelul concentratiilor acestor poluanti
atmosferici, masurate in aglomerarea respectiva, si chiar daca pot fi folosite
informatiile suplimentare prevazute la art. 43 si la art. 45 alin. (2) si (4).
SECTIUNEA 2
Metode de evaluare
Art. 47
(1) Metodele de referinta pentru evaluarea concentratiilor poluantilor
atmosferici reglementati prin prezentul normativ sunt prevazute in anexa nr. 5
sectiunea A.
(2) Metoda provizorie de referinta pentru prelevarea si analiza PM2,5 va fi
stabilita de I.N.C.D.P.M. pana la data de 1 iulie 2003, pe baza ghidurilor
europene in materie. Metoda provizorie de referinta se aplica pana la momentul
standardizarii metodei de referinta de catre Comitetul European pentru
Standardizare.
Art. 48
(1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 este obligatorie utilizarea
exclusiva a metodelor de referinta pentru evaluarea calitatii aerului,
prevazute in anexa nr. 5 sectiunea A, sau a metodelor echivalente.
(2) Institutia competenta pentru stabilirea echivalentei unei metode de
evaluare a calitatii aerului cu metoda de referinta prevazuta in anexa nr. 5
sectiunea A este Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului din
cadrul I.N.C.D.P.M.
(3) Demonstrarea echivalentei unei metode de evaluare a calitatii aerului
cu metoda de referinta prevazuta in anexa nr. 5 se stabileste urmarindu-se
ghidurile Uniunii Europene in domeniu.
Art. 49
(1) Laboratoarele de analiza a calitatii aerului autorizate conform
prevederilor legale la momentul intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentului
normativ pot utiliza si alte metode de evaluare pana la momentul echiparii
corespunzatoare, care sa permita folosirea metodelor de referinta prevazute la art.
47 si 48.
(2) In vederea autorizarii laboratoarele de analiza a calitatii aerului, ce
se infiinteaza ulterior intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentului
normativ, trebuie sa se doteze corespunzator pentru a putea folosi metodele de
referinta prevazute in anexa nr. 5 sectiunea A sau metodele echivalente
aprobate de Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului din
cadrul I.N.C.D.P.M., nefiind permisa utilizarea altor metode.
Art. 50
(1) Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul
I.N.C.D.P.M. stabileste si actualizeaza caracteristicile echipamentelor
acceptabile pentru achizitionare si utilizare in Reteaua nationala de
monitorizare a calitatii aerului, pe baza metodelor de evaluare prevazute la art.
47, 48 si 51.
(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului aproba lista mentionata la
alin. (1) si o publica anual nu mai tarziu de data de 31 ianuarie. Aceasta
lista se revizuieste ori de cate ori este necesar pentru a reflecta evolutia
cunostintelor stiintifice si progresul tehnologic in domeniu.
SECTIUNEA 3
Masuratori indicative
Art. 51
(1) Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul
I.N.C.D.P.M. stabileste si actualizeaza instructiunile si metodele aprobate
pentru masuratorile indicative conform ghidurilor si practicii Uniunii Europene
in domeniu.
(2) Obiectivele de calitate a datelor pentru masuratorile indicative sunt
prevazute in anexa nr. 4.
SECTIUNEA 4
Inventarul emisiilor
Art. 52
(1) Inventarele de emisii ce se utilizeaza pentru modelare in vederea
evaluarii calitatii aerului inconjurator se elaboreaza potrivit metodologiilor
aprobate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.
(2) Inventarele prevazute la alin. (1) se utilizeaza la actualizarea
inventarului national de emisii.
SECTIUNEA 5
Date meteorologice
Art. 53
(1) Masuratori meteorologice continue se efectueaza in fiecare aglomerare
la cel putin o statie fixa reprezentativa pentru conditiile de dispersie
atmosferica de fond urban, cu reprezentativitate la scara kilometrica a
campurilor de vant, astfel incat datele sa poata fi utilizate pentru modelarea
calitatii aerului.
(2) Selectarea statiilor la care sa se efectueze masuratorile meteorologice
prevazute la alin. (1) se face in comun de catre I.N.C.D.P.M. si Institutul
National de Meteorologie si Hidrologie, denumit in continuare INMH, si se
aproba de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.
(3) In scopurile mentionate la alin. (1) se masoara urmatorii parametri
meteorologici:
a) directia vantului;
b) viteza vantului;
c) temperatura aerului;
d) umiditatea relativa;
e) presiunea atmosferica;
f) radiatia solara globala;
g) gradientul vertical de temperatura;
h) precipitatii.
(4) Instrumentele meteorologice trebuie amplasate si intretinute conform
instructiunilor stabilite de INMH in cooperare cu I.N.C.D.P.M., potrivit
ghidurilor Uniunii Europene in domeniu.
(5) Datele meteorologice de la statiile mentionate la alin. (1) se transmit
orar la autoritatea teritoriala pentru protectia mediului care raspunde de
evaluarea calitatii aerului in aglomerarea respectiva, la I.N.C.D.P.M. si la
INMH.
SECTIUNEA 6
Modelare
Art. 54
(1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, la propunerea I.N.C.D.P.M.,
aproba tehnicile de modelare a calitatii aerului prevazute la art. 42, 43, 45
si 53. Tehnicile de modelare a calitatii aerului se stabilesc in conformitate
cu standardele Uniunii Europene in domeniu.
(2) Obiectivele de calitate a datelor pentru modelare sunt prevazute in
anexa nr. 4.
SECTIUNEA 7
Criterii de agregare a datelor si de calculare a parametrilor statistici
Art. 55
(1) Criteriile de agregare a datelor si de calculare a parametrilor
statistici sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea C.
(2) Conditiile standard pentru evaluarea concentratiilor in aerul
inconjurator sunt prevazute in anexa nr. 4 sectiunea D.
CAP. 4
Informarea publicului
SECTIUNEA 1
Date de monitorizare de rutina
Art. 56
(1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului asigura in
mod regulat publicului informatii actualizate privind concentratiile de
poluanti in aerul inconjurator.
(2) Informatiile trebuie furnizate prin intermediul mijloacelor de
informare in masa, afisaje, Internet, telex, fax, telefon si alte mijloace
disponibile.
Art. 57
(1) Informatiile privind concentratiile atmosferice de dioxid de sulf,
dioxid de azot si oxizi de azot si PM10 se actualizeaza cel putin zilnic; in
cazul valorilor orare ale dioxidului de sulf si dioxidului de azot informatiile
se actualizeaza, ori de cate ori este posibil, din ora in ora; informatiile
privind concentratiile de plumb in atmosfera se actualizeaza trimestrial.
(2) Informatiile referitoare la concentratiile de benzen in atmosfera, ca
valoare medie pe cele 12 luni anterioare, se actualizeaza trimestrial si, ori
de cate ori este posibil, lunar.
(3) Informatiile cu privire la concentratiile atmosferice de monoxid de
carbon, ca valoare maxima a mediilor curente pe 8 ore, se actualizeaza cel
putin o data pe zi si, ori de cate ori este posibil, din ora in ora.
(4) Informatiile privind concentratiile de ozon in aerul inconjurator se
actualizeaza cel putin o data pe zi si, daca este posibil, la fiecare ora.
Art. 58
(1) Informatiile mentionate la art. 56 trebuie sa indice cel putin orice
depasire a concentratiilor prevazute ca valori limita, valori-tinta, obiective
pe termen lung pentru protectia sanatatii, praguri de alerta sau prag de
informare, pentru perioadele de mediere stabilite.
(2) Informatiile trebuie sa prevada si o scurta evaluare comparativ cu
valorile limita, pragurile de alerta si pragul de informare, precum si date
relevante privind efectele asupra sanatatii.
(3) Raportul anual privind starea mediului va cuprinde cu privire la ozon,
in domeniul protectiei sanatatii umane, cel putin toate depasirile
valorilor-tinta, obiectivelor pe termen lung, pragului de alerta si pragului de
informare, pentru perioada de mediere relevanta. In domeniul protectiei
vegetatiei vor fi indicate toate depasirile valorii-tinta si ale obiectivelor
pe termen lung, la care se adauga, daca este necesar, o scurta evaluare a
efectelor acestor depasiri asupra vegetatiei. In raport se includ atat
informatii si evaluari privind protectia padurilor, cat si informatii privind
substantele precursoare ale ozonului.
(4) Responsabilitatea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1)
revine autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, iar pentru
obligatiile prevazute la alin. (2) responsabilitatea revine I.N.C.D.P.M.
SECTIUNEA 2
Depasirea pragului de informare si a pragului de alerta
Art. 59
Orice depasire prognozata sau produsa a pragului de alerta trebuie
comunicata de urgenta publicului si institutiilor de ingrijire a sanatatii,
prin cele mai eficiente medii de informare, de catre autoritatile publice
teritoriale pentru protectia mediului, indicandu-se de asemenea masurile
urgente necesare, inclusiv masurile de protectie a sanatatii publice.
Art. 60
(1) In cazul depasirii pragurilor de alerta pentru dioxid de sulf si dioxid
de azot informarea publicului trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date:
a) data, ora si locul producerii si motivele acesteia, daca se cunosc;
b) prognoze privind:
- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare),
impreuna cu motivele acestei modificari;
- aria geografica afectata;
- durata incidentului;
c) tipul de populatie potential sensibila la acest incident;
d) precautiile ce trebuie luate de catre populatia sensibila in cauza.
(2) In cazul depasirii sau iminentei depasirii pragului de informare sau a
pragului de alerta pentru ozon informarea publicului include cel putin
urmatoarele date:
a) informatii privind depasirile observate:
- locul sau aria afectata de depasire;
- tipul pragului depasit (de alerta sau de informare);
- ora producerii si durata depasirii;
- valoarea maxima a concentratiilor medii pe o ora si pe 8 ore;
b) prognoza pentru dupa-amiaza/ziua (zilele) urmatoare:
- aria geografica a depasirilor preconizate ale pragului de
informare/alerta;
- modificarile preconizate ale concentratiilor (imbunatatire, stabilizare
sau deteriorare);
c) informatii privind tipul de populatie in cauza, efectele posibile asupra
sanatatii si comportamentul recomandat:
- informatii asupra grupurilor de populatie expuse riscurilor;
- descrierea simptomelor probabile;
- precautii recomandate populatiei afectate;
- locul unde pot fi gasite informatiile;
d) informatii privind actiunile preventive de reducere a poluarii:
- indicarea grupelor de surse principale;
- recomandari de actiuni pentru reducerea emisiilor.
Art. 61
In vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la art. 58 alin. (2), art.
59, art. 60 alin. (1) lit. c) si d) si alin. (2) lit. c) si la art. 66 alin.
(1) lit. f) si g), autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului
colaboreaza cu autoritatile teritoriale pentru sanatate.
SECTIUNEA 3
Rezultatele evaluarii
Art. 62
(1) I.N.C.D.P.M. pregateste si publica trimestrial in buletine informative
si pe Internet rezultatele evaluarii calitatii aerului la nivel national.
(2) Un rezumat anual al datelor publicate trimestrial in baza alin. (1) se
include in Raportul anual privind starea mediului.
Art. 63
Toate informatiile furnizate publicului potrivit prevederilor art. 56 - 62
trebuie sa fie clare, inteligibile si accesibile.
CAP. 5
Transmiterea si raportarea datelor
SECTIUNEA 1
Raportarea datelor
Art. 64
Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului furnizeaza
I.N.C.D.P.M. informatiile cu privire la retea, statiile si tehnicile de
masurare conform anexei nr. 7. Informatiile trebuie prezentate anual cel mai
tarziu pana la data de 15 februarie a anului urmator.
Art. 65
(1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului transmit
zilnic la I.N.C.D.P.M. informatiile privitoare la concentratiile de dioxid de
sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5),
plumb, benzen, monoxid de carbon si ozon in aerul inconjurator, conform
Regulamentului de functionare a Sistemului national de evaluare si gestionare
integrata a calitatii aerului.
(2) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului
inregistreaza si transmit la I.N.C.D.P.M. datele privind concentratiile de
dioxid de sulf calculate in medie pe 10 minute de la statiile de masurare
reprezentative pentru calitatea aerului din zonele locuite din ariile de
influenta a surselor pentru care se masoara concentratii orare.
(3) Pentru statiile prevazute la alin. (2) autoritatile publice teritoriale
pentru protectia mediului transmit la I.N.C.D.P.M. si numarul concentratiilor
de dioxid de sulf calculate in medie pe 10 minute ce au depasit 500
micrograme/mc, numarul de zile din anul calendaristic in care s-a intamplat
acest lucru, numarul de zile in care concentratiile orare de dioxid de sulf au
depasit simultan 350 micrograme/mc si concentratia maxima inregistrata pe 10
minute.
(4) Datele prevazute la alin. (2) si (3) se transmit lunar sau, daca este
posibil, o data cu datele privind concentratiile orare si vor fi incluse in
Raportul anual privind starea mediului.
(5) La raportarea rezultatelor evaluarii calitatii aerului pentru PM2,5 se
calculeaza si se raporteaza urmatoarele: valoarea mediei aritmetice, medianei,
percentilei 98 si a concentratiei maxime de PM2,5 masurate pe probe de 24 h
prelevate pe durata unui an.
SECTIUNEA 2
Informatii ce se furnizeaza atunci cand masuratorile in puncte fixe nu sunt
singurul mijloc de evaluare
Art. 66
Pentru zonele sau aglomerarile in cadrul carora se folosesc alte mijloace
de evaluare decat masuratorile in puncte fixe sau ca singure mijloace de
evaluare a calitatii aerului, pentru a suplimenta informatiile obtinute din
masurare, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului impreuna
cu I.N.C.D.P.M. pregatesc si transmit Ministerului Apelor si Protectiei
Mediului urmatoarele informatii:
a) descrierea activitatilor de evaluare efectuate;
b) metodele specifice utilizate si descrierea acestora;
c) sursele de date si informatii;
d) descrierea rezultatelor, inclusiv acuratetea si mai ales suprafata
regiunii sau, daca este important, lungimea de drum din cadrul zonei ori
aglomerarii in care concentratiile depasesc valorile limita sau, dupa caz,
valorile limita plus marja de toleranta si suprafata regiunii in care
concentratiile depasesc pragul superior sau inferior de evaluare;
e) cu privire la ozon, descrierea rezultatelor, inclusiv incertitudinile si
mai ales marimea ariilor din cadrul zonelor sau aglomerarilor in care concentratiile
depasesc obiectivele pe termen lung ori valorile-tinta;
f) pentru valorile limita stabilite in vederea protectiei sanatatii,
populatiile expuse la concentratii ce depasesc valorile limita;
g) cu privire la ozon, pentru obiectivele pe termen lung sau valorile-tinta
stabilite in scopul protectiei sanatatii, populatia potential expusa la
concentratii ce depasesc valorile de prag;
h) ori de cate ori este posibil, harti care sa indice distributia
concentratiilor in fiecare zona sau aglomerare.
SECTIUNEA 3
Formular de raportare a rezultatelor evaluarii
Art. 67
Raportarea datelor se va face in formatul aprobat de Ministerul Apelor si
Protectiei Mediului, in conformitate cu cerintele in domeniu existente la
nivelul Uniunii Europene.
ANEXA 1
la normativ
PRAGURI DE CALITATE A AERULUI
A. Valori limita, marje de toleranta si termene limita
A.1. Dioxid de sulf
Valorile limita sunt exprimate in micrograme/mc. Volumul trebuie exprimat in
conditii standard (temperatura de 293 K si presiunea de 101,3 kPa).
________________________________________________________________________________
Perioada Valoarea Marja de Data pana la
de mediere limita toleranta care trebuie
atinsa
valoarea
limita
________________________________________________________________________________
1. Valoarea 1 h 350 150 micrograme/mc 1 ianuarie
2007
limita orara micrograme/mc; (43%) la data
pentru a nu se depasi intrarii in
protectia de peste 24 de vigoare a
sanatatii umane ori intr-un an prezentului
calendaristic normativ, redusa
la 1 ianuarie 2004
si apoi din 12 in
12 luni cu
procente anuale
egale pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2007
________________________________________________________________________________
2. Valoarea 24 h 125 Nu 1 ianuarie
2007
limita zilnica micrograme/mc;
pentru a nu se depasi
protectia de peste 3 ori
sanatatii umane intr-un an
calendaristic
________________________________________________________________________________
3. Valoarea An 20 Nu 1 ianuarie
2007
limita pentru calendaristic micrograme/mc
protectia si iarna
ecosistemelor (1 octombrie
- 31 martie)
________________________________________________________________________________
A.2. Dioxid de azot si oxizi de azot
Valorile limita sunt exprimate in micrograme/mc. Volumul trebuie exprimat
in conditii standard (temperatura de 293 K si presiunea de 101,3 kPa).
________________________________________________________________________________
Perioada Valoarea Marja de Data pana la
de mediere limita toleranta care trebuie
atinsa
valoarea
limita
________________________________________________________________________________
1. Valoarea 1 h 200 100 micrograme/mc 1 ianuarie
2010
limita orara micrograme/mc (50%) la intrarea
pentru NO2; in vigoare a
protectia a nu se depasi prezentului
sanatatii umane de peste 18 ori normativ, redusa
intr-un an la 1 ianuarie 2005
calendaristic si apoi din 12 in
12 luni cu
procente anuale
egale pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2010
________________________________________________________________________________
2. Valoarea An 40 20 micrograme/mc 1 ianuarie
2010
limita anuala calendaristic micrograme/mc (50%) la intrarea
pentru NO2 in vigoare a
protectia prezentului
sanatatii umane normativ, redusa
la 1 ianuarie 2005
si apoi din 12 in
12 luni cu
procente anuale
egale pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2010
________________________________________________________________________________
3. Valoarea An 30 Nu 1 ianuarie
2007
limita anuala calendaristic micrograme/mc
pentru NOx
protectia
vegetatiei
________________________________________________________________________________
A.3. Pulberi in suspensie (PM10)
________________________________________________________________________________
Perioada Valoarea Marja de Data pana la
de mediere limita toleranta care trebuie
atinsa
valoarea
limita
________________________________________________________________________________
Faza 1
________________________________________________________________________________
1. Valoarea 24 h 50 25 micrograme/mc 1 ianuarie 2007
limita zilnica micrograme/mc (50%) la intrarea
pentru PM10; in vigoare a
protectia a nu se depasi prezentului
sanatatii umane de peste 35 de normativ, redusa
ori intr-un an la 1 ianuarie 2005
calendaristic si apoi din 12 in
12 luni cu
procente anuale
egale pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2007
________________________________________________________________________________
2. Valoarea An 40 20 micrograme/mc 1 ianuarie
2007
limita anuala calendaristic micrograme/mc (50%) la intrarea
pentru PM10 in vigoare a
protectia prezentului
sanatatii umane normativ, redusa
la 1 ianuarie 2005
si apoi din 12 in
12 luni cu
procente anuale
egale pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2007
________________________________________________________________________________
Faza 2*1)
________________________________________________________________________________
1. Valoarea 24 h 50 Se deriva din date 1 ianuarie
2010
limita zilnica micrograme/mc si este
pentru PM10; echivalenta cu
protectia a nu se depasi valoarea limita
sanatatii umane de peste 7 ori din faza 1
intr-un an
calendaristic
________________________________________________________________________________
2. Valoarea An 20 10 micrograme/mc 1 ianuarie
2010
limita anuala calendaristic micrograme/mc (50%) la
pentru PM10 1 ianuarie 2007,
protectia redusa apoi din
sanatatii umane 12 in 12 luni cu
procente anuale
egale pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2010
________________________________________________________________________________
*1) Valori limita indicative ce se revizuiesc in baza noilor informatii
privind efectele asupra sanatatii si mediului, fezabilitatii tehnice si
experientei de aplicare a valorilor limita din faza 1.
A.4. Plumb
________________________________________________________________________________
Perioada Valoarea Marja de Data pana la
de mediere limita toleranta care trebuie
atinsa
valoarea
limita
________________________________________________________________________________
Valoarea limita An 0,5 0,5 micrograme/mc 1 ianuarie
2007
anuala pentru calendaristic micrograme/mc (100%) la intrarea sau
protectia *1) in vigoare a 1 ianuarie
2010
sanatatii umane prezentului in imediata
normativ, redusa vecinatate
la 1 ianuarie 2005 a surselor
si apoi din 12 in specifice
12 luni cu industriale
procente anuale situate pe
egale pentru a amplasamente
a ajunge la 0% contaminate
la 1 ianuarie 2007 de decenii
sau de activitate
1 ianuarie 2010 industriala
in imediata
vecinatate a
surselor punctuale
specifice
________________________________________________________________________________
*1) Valori limita indicative ce se revizuiesc in baza noilor informatii
privind efectele asupra sanatatii si mediului, fezabilitatii tehnice si
experientei de aplicare a valorilor limita din faza 1.
A.5. Benzen
Valoarea limita este exprimata in micrograme/mc. Volumul trebuie exprimat
in conditii standard (temperatura de 293 K si presiunea de 101,3 kPa).
________________________________________________________________________________
Perioada Valoarea Marja de Data pana la
de mediere limita toleranta care trebuie
atinsa
valoarea
limita
________________________________________________________________________________
Valoarea limita An 5 micrograme/mc 5 micrograme/mc 1 ianuarie
2010
pentru calendaristic (100%) la
protectia 1 ianuarie 2004,
sanatatii umane redusa la
1 ianuarie 2007
si apoi din 12
in 12 luni cu
1 microgram/mc
pentru a ajunge
la 0% la
1 ianuarie 2010
________________________________________________________________________________
A.6. Monoxid de carbon
Valoarea limita este exprimata in mg/mc. Volumul trebuie exprimat in
conditii standard (temperatura de 293 K si presiunea de 101,3 kPa).
________________________________________________________________________________
Parametrul Valoarea Marja de Data pana la
limita toleranta care trebuie
atinsa
valoarea
limita
________________________________________________________________________________
Valoarea limita Valoarea 10 mg/mc 6 mg/mc (60%) la 1 ianuarie
2007
pentru maxima 1 ianuarie 2004,
protectia zilnica a redusa la
sanatatii umane mediilor pe 1 ianuarie 2005
8 ore si apoi din 12
in 12 luni cu
2 mg/mc, pentru a
ajunge la 0% la
1 ianuarie 2007
________________________________________________________________________________
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea
mediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare si actualizate din ora in
ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata este atribuita zilei in care se
termina, respectiv: prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioada
care incepe la ora 17,00 din ziua precedenta si se termina la ora 1,00 in ziua
respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00
la ora 24,00 din ziua respectiva.
B. Valori-tinta si obiective pe termen lung pentru ozon
Toate valorile sunt exprimate in micrograme/mc. Volumul trebuie exprimat in
urmatoarele conditii de temperatura si presiune: 293 K si 101,3 kPa.
AOT40 exprimata in (micrograme/mc) x nr. ore inseamna suma diferentelor
dintre concentratiile orare ce depasesc 80 micrograme/mc (= 40 parti pe
miliard) si 80 micrograme/mc pe o perioada data, folosind numai valori pe 1 h
masurate zilnic intre 8 a.m. si 8 p.m. ora Europei Centrale.
Pentru a putea fi validate datele anuale privind depasirile utilizate
pentru verificarea conformarii la valorile-tinta si obiectivele pe termen lung
de mai jos trebuie sa respecte criteriile de agregare a datelor si de calculare
a parametrilor statistici, prevazute in prezentul normativ.
B.1. Valori-tinta
________________________________________________________________________________
Parametrul Valoarea-tinta pentru 2010*a)
________________________________________________________________________________
1. Valoarea-tinta Valoarea maxima zilnica 120 micrograme/mc; a nu se depasi
pentru protectia a mediilor pe 8 ore*b) peste 25 de zile dintr-un an
sanatatii umane calendaristic mediat pe 3 ani*c)
2. Valoarea-tinta AOT40, calculata din 18.000 micrograme/mc x h -
pentru protectia valorile orare de la valoare mediata pe 5 ani*c)
vegetatiei 1 mai pana la 31 iulie
________________________________________________________________________________
*a) Conformarea la valorile-tinta se va evalua incepand cu aceasta data,
respectiv 2010 va fi primul an ale carui date se vor folosi la stabilirea
conformarii pe urmatorii 3 sau 5 ani, dupa caz.
*b) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea
mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare si actualizate din ora in
ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata se inscrie pentru ziua in care
intervalul s-a incheiat, respectiv prima perioada de calcul pentru o zi incepe
la ora 17,00 din ziua anterioara si se termina la ora 1,00 din ziua respectiva;
ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00 la ora
24,00 din ziua respectiva.
*c) Daca nu se pot determina mediile pe 3 sau 5 ani pe baza unui set
complet de date anuale consecutive, minimul de date pe un an necesare
verificarii conformarii la valorile-tinta va fi dupa cum urmeaza:
- pentru valoarea-tinta pentru protectia sanatatii umane: datele valabile
pe un an;
- pentru valoarea-tinta pentru protectia vegetatiei: datele valabile pe 3
ani.
B.2. Obiectivele pe termen lung
________________________________________________________________________________
Parametrul Obiectivul pe
termen lung
________________________________________________________________________________
Obiectivul pe termen Valoarea maxima zilnica a mediilor 120 micrograme/mc
lung pentru protectia pe 8 ore dintr-un an calendaristic
sanatatii umane
________________________________________________________________________________
Obiectivul pe termen AOT40, calculata din valorile orare 6.000 micrograme/mc
lung pentru protectia din mai pana in iulie
vegetatiei
________________________________________________________________________________
C. Praguri de alerta
C.1. Dioxid de sulf
500 micrograme/mc masurat timp de 3 ore consecutive in puncte
reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km^2
sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica
C.2. Dioxid de azot
400 micrograme/mc masurat timp de 3 ore consecutive in puncte
reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km^2
sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica
C.3. Ozon
______________________________________________________________
Parametrul Pragul
______________________________________________________________
Pragul de alerta Media pe 1 h 240 micrograme/mc
______________________________________________________________
Depasirea acestui prag trebuie sa fie masurata sau prognozata timp de 3 ore
consecutive.
D. Pragul de informare pentru ozon
______________________________________________________________
Parametrul Pragul
______________________________________________________________
Pragul de informare Media pe 1 h 180 micrograme/mc
______________________________________________________________
E. Pragurile superior si inferior de evaluare
E.1. Dioxid de sulf
________________________________________________________________________________
Protectia sanatatii Protectia ecosistemelor
________________________________________________________________________________
Pragul superior de 60% din valoarea limita pe 24 h 60% din valoarea limita de
evaluare (75 micrograme/mc; a nu se iarna (12 micrograme/mc)
depasi de peste 3 ori intr-un
an calendaristic)
________________________________________________________________________________
Pragul inferior de 40% din valoarea limita pe 24 h 40% din valoarea limita de
evaluare (50 micrograme/mc; a nu se iarna (8 micrograme/mc)
depasi de peste 3 ori intr-un
an calendaristic)
________________________________________________________________________________
E.2. Dioxid de azot si oxizi de azot
________________________________________________________________________________
Valoarea limita orara Valoarea limita Valoarea limita
pentru protectia anuala pentru anuala pentru
sanatatii umane (NO2) protectia protectia
vegetatiei
sanatatii umane (NOx)
(NO2)
________________________________________________________________________________
Pragul superior 70% din valoarea limita 80 din valoarea 80% din valoarea
de evaluare (140 micrograme/mc; limita limita
a nu se depasi de peste (32 micrograme/mc) (24 micrograme/mc)
18 ori intr-un an
calendaristic)
________________________________________________________________________________
Pragul inferior 50% din valoarea limita 65% din valoarea 65% din valoarea
de evaluare (100 micrograme/mc; limita limita
a nu se depasi de peste (26 micrograme/mc) (19,5
micrograme/mc)
18 ori intr-un an
calendaristic)
________________________________________________________________________________
E.3. Pulberi in suspensie (PM10)
Pragurile superior si inferior de evaluare pentru PM10 se bazeaza pe valorile
limita indicative pentru 1 ianuarie 2010.
________________________________________________________________________________
Media pe 24 h Media anuala
________________________________________________________________________________
Pragul superior 60% din valoarea limita 70% din valoarea limita
de evaluare (30 micrograme/mc; a nu se depasi (14 micrograme/mc)
de peste 7 ori intr-un an
calendaristic)
________________________________________________________________________________
Pragul inferior 40% din valoarea limita 50% din valoarea limita
de evaluare (20 micrograme/mc; a nu se depasi (10 micrograme/mc)
de peste 7 ori intr-un an
calendaristic)
________________________________________________________________________________
E.4. Plumb
___________________________________________________________________________
Media anuala
___________________________________________________________________________
Pragul superior de evaluare 70% din valoarea limita (0,35 micrograme/mc)
___________________________________________________________________________
Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea limita (0,25 micrograme/mc)
___________________________________________________________________________
E.5. Benzen
___________________________________________________________________________
Media anuala
___________________________________________________________________________
Pragul superior de evaluare 70% din valoarea limita (3,5 micrograme/mc)
___________________________________________________________________________
Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea limita (2 micrograme/mc)
___________________________________________________________________________
E.6. Monoxid de carbon
___________________________________________________________________________
Media pe 8 ore
___________________________________________________________________________
Pragul superior de evaluare 70% din valoarea limita (7 mg/mc)
___________________________________________________________________________
Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea limita (5 mg/mc)
___________________________________________________________________________
ANEXA 2
la normativ
Amplasarea statiilor de masurare in puncte fixe - criterii de clasificare
si amplasare a punctelor de prelevare pentru masurarea concentratiilor
A. Pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberi in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon
A.1. Amplasarea la macroscara
a) Protectia sanatatii umane
Statiile de prelevare orientate spre protectia sanatatii umane se
amplaseaza:
(i) astfel incat sa furnizeze date privind ariile din interiorul zonelor si
aglomerarilor in care apar concentratiile cele mai mari la care poate fi expusa
populatia, in mod direct sau indirect, pe o perioada direct legata de perioada
de mediere a valorii (valorilor) limita;
(ii) astfel incat sa furnizeze date privind nivelurile din alte perimetre
(arii) ale zonelor si aglomerarilor reprezentative din punct de vedere al
expunerii populatiei.
In general, statiile de prelevare se amplaseaza astfel incat sa se evite
masurarea unor micromedii din imediata vecinatate. De regula, o statie de prelevare
se amplaseaza astfel incat sa fie reprezentativa pentru calitatea aerului
intr-o arie inconjuratoare de cel putin 200 mp, in cazul statiilor orientate pe
trafic, si de mai multi kilometri patrati in cazul statiilor de fond urban.
Statiile de prelevare trebuie, de asemenea, sa fie reprezentative, ori de
cate ori este posibil, pentru puncte asemanatoare care nu se afla in imediata
lor vecinatate.
b) Protectia ecosistemelor si vegetatiei - referitor la masurarea
concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb si
pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)
Punctele de prelevare orientate spre protectia ecosistemelor sau vegetatiei
se amplaseaza la peste 20 km distanta de aglomerari si la peste 5 km de alte
arii construite, instalatii industriale sau autostrazi. De exemplu, un punct de
prelevare se amplaseaza astfel incat sa fie reprezentativ pentru calitatea
aerului pe o arie inconjuratoare de cel putin 1.000 km^2. O statie de prelevare
poate fi amplasata la o distanta mai mica sau astfel incat sa fie
reprezentativa pentru calitatea aerului pe o arie mai mica, in raport cu
conditiile geografice.
A.2. Amplasarea la microscara
Se tine cont de urmatoarele criterii:
a) fluxul de aer in jurul orificiului de admisie al sondei sa nu fie
limitat sau obstructionat de elemente care sa afecteze circulatia aerului in
apropierea sondei (in mod normal, la cativa metri distanta de cladiri,
balcoane, copaci sau alte obstacole si la cel putin 0,5 m distanta de cea mai
apropiata cladire in cazul statiilor de prelevare orientate in vederea
evaluarii calitatii aerului la fatada cladirii);
b) in general orificiul de admisie al instrumentului de prelevare sa se
afle intre 1,5 m (inaltimea de respiratie) si 4 m distanta fata de sol. In alte
cazuri pot fi necesare pozitionari la inaltime mai mare (de pana la 8 m).
Acestea sunt indicate si daca statia este reprezentativa pentru o arie mai
mare;
c) orificiul de admisie al sondei sa nu se amplaseze in apropierea
surselor, pentru a se evita captarea directa a emisiilor neamestecate cu aerul
inconjurator;
d) orificiul de iesire al sondei sa se amplaseze astfel incat sa se evite
recircularea aerului inapoi prin orificiul de admisie;
e) amplasarea statiilor orientate pe trafic:
1. pentru toti poluantii aceste puncte de prelevare sa fie la cel putin 25
m distanta de marginea intersectiilor mari si la cel putin 4 m de axul celei
mai apropiate benzi de circulatie;
2. pentru dioxidul de azot si monoxidul de carbon orificiile de admisie sa
se gaseasca la cel mult 5 m distanta de bordura;
3. pentru pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb si benzen orificiile
de admisie se pozitioneaza astfel incat sa fie reprezentative pentru calitatea
aerului la fatada cladirii.
Se folosesc, de asemenea, si urmatorii factori:
a) surse de interferenta;
b) securitate;
c) acces;
d) accesibilitatea la energia electrica si la legaturile telefonice;
e) vizibilitatea amplasamentului in raport cu imprejurimile;
f) siguranta publicului si a operatorilor;
g) avantajele coamplasarii statiilor de prelevare pentru mai multi
poluanti;
h) planurile de urbanism.
B. Ozon
B.1. Amplasarea la macroscara
________________________________________________________________________________
Tipul Obiectivele Reprezentativitate*a) Criterii de amplasare
statiei masuratorilor la macroscara
_______________________________________________________________________________
URBAN Protectia sanatatii Cativa km^2 Departe de sursele de emisii
umane: pentru locale, ca de exemplu:
evaluarea expunerii trafic, statii de benzina
populatiei urbane etc.
la ozon, respectiv
acolo unde atat Locuri ventilate unde pot fi
densitatea masurate niveluri de
populatiei, cat si concentratii ale
concentratia de amestecurilor de poluanti
ozon sunt mari si
reprezentative Amplasamente, ca de exemplu:
pentru expunerea arii rezidentiale sau
populatiei comerciale din orase,
parcuri
(departe de copaci), strazi
mari sau piete slab sau
deloc circulate, spatii
deschise caracteristice
localurilor de invatamant,
sport sau recreere
________________________________________________________________________________
SUBURBAN Protectia sanatatii Cateva zeci de km^2 La oarecare distanta de aria
umane si de emisii maxime, in
vegetatiei: pentru directia/directiile vantului
evaluarea expunerii dominant asociate
populatiei si conditiilor favorabile
vegetatiei de la formarii ozonului
marginea unei
aglomerari, acolo
unde pot aparea Acolo unde populatia,
cele mai mari recoltele sensibile sau
niveluri de ozon ecosistemele naturale aflate
la care pot fi la limita exterioara a unei
expuse populatia aglomerari sunt expuse la
si vegetatia, in concentratii mari de ozon
mod direct
sau indirect Acolo unde este cazul, unele
statii suburbane si pe
directia opusa vantului
dominant fata de ariile de
maxima concentratie, pentru
a
determina nivelurile de fond
regional ale ozonului
________________________________________________________________________________
RURAL Protectia sanatatii Niveluri subregionale Statiile pot fi amplasate in
umane si (cativa km^2) mici asezari si/sau arii cu
vegetatiei: pentru ecosisteme naturale, paduri
evaluarea expunerii sau culturi agricole
populatiei,
recoltelor Reprezentative pentru ozon,
sensibile sau a departe de influenta
ecosistemelor surselor locale de emisii
din
naturale la imediata vecinatate, ca de
concentratii de exemplu, instalatii
ozon la scara industriale si drumuri
subregionala
In spatii deschise, dar nu
pe
varfuri de munti inalti
________________________________________________________________________________
FOND Protectia sanatatii Nivel regional/ Statii amplasate in zone cu
RURAL umane si national/continental densitate mica a populatiei,
vegetatiei: pentru de exemplu cu ecosisteme
evaluarea expunerii naturale, paduri, departe de
recoltelor sau ariile urbane sau
industriale
ecosistemelor Intre 1.000 si de sursele locale de
naturale la si 10.000 km^2 emisii
concentratii de
ozon la scara De evitat locurile unde
regionala, precum exista conditii locale de
si a expunerii formare a inversiunii la
populatiei nivelul solului, ca si
varfurile de munti inalti
Nu sunt recomandate locurile
de pe litoral cu cicluri
diurne eoliene pronuntate,
cu
caracter local
________________________________________________________________________________
*a) Ori de cate ori este posibil, punctele de prelevare trebuie sa fie
reprezentative pentru puncte similare ce nu se afla in imediata lor vecinatate.
Pentru statiile rurale si de fond rural se tine seama, dupa caz, de
coordonarea cu cerintele Uniunii Europene de monitorizare privind protectia
padurilor fata de poluarea atmosferica.
B.2. Amplasarea la microscara
Se tine cont de urmatoarele criterii:
a) Fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare
trebuie sa fie neobstructionat (liber pe un arc de minimum 270 grade), fara
obstacole care sa afecteze circulatia aerului in vecinatatea sondei, respectiv
la o distanta fata de cladiri, balcoane, copaci si alte obstacole de peste
dublul inaltimii cu care obstacolul se ridica deasupra sondei.
b) In general, orificiul de admisie al sondei trebuie sa fie amplasat intre
1,5 m (zona de respiratie) si 4 m distanta fata de sol. Statiile urbane sau din
zonele impadurite pot fi plasate in unele cazuri la inaltimi mai mari.
c) Sonda de admisie trebuie sa fie plasata la distanta apreciabila fata de
surse, precum cosuri de furnal sau de incinerator, si la peste 10 m de cel mai
apropiat drum, distanta crescand in functie de intensitatea traficului.
d) Orificiul de iesire al sondei se amplaseaza astfel incat sa se evite
recircularea aerului inapoi in orificiul de admisie.
Se folosesc, de asemenea, si urmatorii factori:
a) surse de interferenta;
b) securitate;
c) acces;
d) accesibilitatea la energia electrica si la legaturile telefonice;
e) vizibilitatea amplasamentului in raport cu imprejurimile;
f) siguranta publicului si a operatorilor;
g) oportunitatea amplasarii laolalta a statiilor de prelevare pentru
poluanti diferiti;
h) planurile de urbanism.
C. Documentarea si analiza selectarii amplasamentelor
Procedurile de selectare a amplasamentelor trebuie sa fie complet
documentate in faza de clasificare prin mijloace ca: fotografii pe coordonate
geografice ale imprejurimilor si o harta detaliata. Amplasamentele se
revizuiesc la intervale regulate, cu repetarea documentatiei pentru a verifica
respectarea in continuare a criteriilor de selectie.
In cazul statiilor de monitorizare a ozonului sunt necesare o analiza si
interpretare corespunzatoare a datelor de monitorizare in contextul proceselor
meteorologice si fotochimice care afecteaza concentratiile de ozon masurate in
punctul respectiv.
ANEXA 3
la normativ
Criterii de determinare a numarului minim de puncte de prelevare pentru
statiile de masurare in puncte fixe
A. Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb, pulberi
in suspensie (PM10 si PM2,5), benzen si monoxid de carbon
A.1. Numarul minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe
pentru verificarea conformarii cu valorile limita pentru protectia sanatatii
umane si cu pragurile de alerta in zonele si aglomerarile in care masuratorile
in puncte fixe sunt singura sursa de informatii
a) Surse difuze
_____________________________________________________________________________
Populatia zonei In cazul in care In cazul in care Pentru SO2 si NO2,
sau aglomerarii concentratiile concentratiile in aglomerari in care
(mii locuitori) depasesc pragul maxime se situeaza concentratiile maxime
superior de evaluare intre pragul sunt sub pragul
superior si cel inferior de evaluare
inferior de
evaluare
_____________________________________________________________________________
0 - 249 1 1 Nu este cazul
250 - 499 2 1 1
500 - 749 2 1 1
750 - 999 3 1 1
1.000 - 1.499 4 2 1
1.500 - 1.999 5 2 1
2.000 - 2.749 6 3 2
2.750 - 3.749 7 3 2
3.750 - 4.749 8 4 2
4.750 - 5.999 9 4 2
>/= 6.000 10 5 3
Pentru dioxid de
azot, pulberi in
suspensie (PM10 si
PM2,5), benzen si
monoxid de carbon
se includ cel putin
o statie de fond
urban si una de
trafic, daca astfel
nu creste numarul
statiilor
_____________________________________________________________________________
b) Surse punctuale
Pentru evaluarea concentratiilor in apropierea surselor punctuale numarul
punctelor de prelevare pentru masuratori in puncte fixe se calculeaza pe baza
densitatii emisiilor, a tipurilor de distributie probabila a poluarii
atmosferice si a expunerii potentiale a populatiei.
A.2. Protectia ecosistemelor si vegetatiei - referitor la masurarea
concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in
suspensie (PM10 si PM2,5) si plumb
Numarul minim de puncte de prelevare pentru masuratori in puncte fixe in
vederea evaluarii conformarii cu valorile limita pentru ecosistemele si
vegetatia din regiunile lipsite de aglomerari:
______________________________________________________________________________
In cazul in care concentratiile maxime In cazul in care concentratiile maxime
depasesc pragul superior de evaluare se situeaza intre pragul superior si
cel inferior de evaluare
______________________________________________________________________________
1 statie la fiecare 20.000 km^2 1 statie la fiecare 40.000 km^2
______________________________________________________________________________
B. Ozon
B.1. Numarul minim de statii de prelevare pentru masuratori continue in
puncte fixe pentru evaluarea calitatii aerului din punct de vedere al
conformarii la valorile-tinta, obiectivele pe termen lung si pragurile de
alerta si de informare acolo unde masuratorile in puncte fixe sunt singura
sursa de informatii
________________________________________________________________________________
Populatia Aglomerari Alte zone Fond rural
(x 1.000) (urban si suburban)*a) (suburban si rural)*a)
________________________________________________________________________________
0 - 249 1 1 statie/50.000
km^2
250 - 499 1 2 ca densitate medie
500 - 999 2 2 pentru toate zonele
1.000 - 1.499 3 3 din tara*b)
1.500 - 1.999 3 4
2.000 - 2.749 4 5
2.750 - 3.749 5 6
> 3.750 1 statie in plus la 1 statie in plus la
2 milioane locuitori 2 milioane locuitori
________________________________________________________________________________
*a) Cel putin 1 statie in ariile suburbane, unde poate aparea cea mai mare
expunere a populatiei. In aglomerari cel putin 50% dintre statii se amplaseaza
in arii suburbane.
*b) Se recomanda 1 statie la 25.000 km^2 pentru zonele cu teren complex.
B.2. Numarul minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe
in zonele si aglomerarile unde sunt atinse obiectivele pe termen lung
Numarul statiilor de prelevare pentru ozon trebuie ca, impreuna cu alte
mijloace suplimentare de evaluare a calitatii aerului, cum ar fi modelarea si
amplasarea impreuna cu statiile pentru masurarea dioxidului de azot, sa fie
suficient pentru a permite evaluarea tendintelor poluarii cu ozon si pentru a
verifica conformarea cu obiectivele pe termen lung. Numarul statiilor amplasate
in aglomerari si in alte zone poate fi redus la o treime fata de cel specificat
la pct. B.1.
Acolo unde informatiile de la statiile de masurare in puncte fixe sunt
singura sursa de informatii, trebuie mentinuta cel putin o statie de
monitorizare. Daca in urma reducerii numarului de statii intr-o zona nu ar mai
ramane nici o statie, atunci, prin coordonare cu numarul de statii din zonele
invecinate, trebuie sa se asigure o evaluare adecvata a concentratiilor de ozon
in raport cu obiectivele pe termen lung.
Numarul statiilor de fond rural trebuie sa fie de 1 la 100.000 km^2.
ANEXA 4
la normativ
Obiective de calitate a datelor, metode de determinare a depasirilor si
alte statistici
A. Obiective de calitate a datelor
A.1. Pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberi
in suspensie (PM10 si PM2,5) si plumb
Programele de asigurare a calitatii stabilesc urmatoarele obiective de
calitate a datelor pentru acuratetea obligatorie a metodelor de evaluare,
timpul minim de acoperire cu date si captura de date din masuratori:
________________________________________________________________________________
Dioxidul de sulf, dioxidul Pulberi in suspensie
de azot si oxizii de azot (PM10 si PM2,5) si plumb
________________________________________________________________________________
Masuratori continue
in puncte fixe
Incertitudine 15% 25%
Captura minima de date 90% 90%
Masuratori indicative
Incertitudine 25% 50%
Captura minima de date 90% 90%
Timpul minim acoperit 14% (o masurare aleatorie 14% (o masurare aleatorie
pe
pe saptamana, distribuita saptamana, distribuita
uniform pe parcursul uniform pe parcursul unui
unui an, sau 8 saptamani an, sau 8 saptamani
distribuite uniform pe distribuite uniform pe
parcursul unui an) parcursul unui an)
Modelare
Incertitudine pentru:
Medii orare 50 - 60% -
Medii zilnice 50% -
Medii anuale 30% 50%
Estimare obiectiva
Incertitudine 75% 100%
________________________________________________________________________________
Incertitudinea metodelor de masurare (pe un interval de incredere de 95%)
se evalueaza conform principiilor continute in Ghidul de exprimare a
incertitudinii masuratorilor (ISO 1993) sau in metodologia ISO 5725-1
"Acuratetea (realitate si precizie) metodelor de masurare si a
rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere in raport cu valorile
concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat
valorii limita, pentru un interval de incredere de 95% . Incertitudinea
masuratorilor continue in puncte fixe se interpreteaza ca aplicabila in
domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzatoare.
Incertitudinea pentru modelare si estimare obiectiva se defineste ca
deviatia maxima a nivelurilor de concentratii masurate si calculate pe perioada
asociata valorii de prag corespunzatoare, fara a tine seama de momentul cand au
loc aceste evenimente.
Cerintele privind captura minima de date si timpul minim acoperit nu includ
pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrarilor normale de
intretinere a instrumentelor.
A.2. Pentru benzen si monoxid de carbon
Programele de asigurare a calitatii stabilesc urmatoarele obiective de
calitate a datelor privind acuratetea obligatorie a metodelor de evaluare,
timpul minim acoperit si captura de date din instrumente.
________________________________________________________________________________
Benzen Monoxid de carbon
________________________________________________________________________________
Masuratori in puncte
fixe
Incertitudine 25% 15%
Captura minima de date 90% 90%
Timp minim acoperit 35% pentru statii de fond -
urban si trafic (distribuite
in tot cursul anului astfel
incat sa fie reprezentative
pentru diferite conditii de
clima si trafic)
90% pentru regiuni
industriale
Masuratori indicative
Incertitudine 30% 25%
Captura minima de date 90% 90%
Timp minim acoperit 14% (o masurare aleatorie 14% (o masurare aleatorie
pe saptamana, distribuita pe saptamana, distribuita
uniform in cursul unui an, uniform in cursul unui an,
sau 8 saptamani distribuite sau 8 saptamani distribuite
uniform in cursul unui an) uniform in cursul unui an)
Modelare
Incertitudine pentru:
Medii pe 8 ore - 50%
Medii anuale 50% -
Estimare obiectiva
Incertitudine 100% 75%
________________________________________________________________________________
Incertitudinea metodelor de masurare (pe un interval de incredere de 95%)
se evalueaza conform principiilor continute in Ghidul de exprimare a
incertitudinii masuratorilor (ISO 1993) sau in metodologia ISO 5725-1
"Acuratetea (realitate si precizie) metodelor de masurare si a
rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere in raport cu valorile
concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat
valorii limita, pentru un interval de incredere de 95% . Incertitudinea
masuratorilor continue in puncte fixe se interpreteaza ca aplicabila in
domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzatoare.
Incertitudinea pentru modelare si estimare obiectiva se defineste ca
deviatia maxima a nivelurilor de concentratii masurate si calculate pe perioada
asociata valorii de prag corespunzatoare, fara a tine seama de momentul cand au
loc aceste evenimente.
Cerintele privind captura minima de date si timpul minim acoperit nu includ
pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrarilor normale de
intretinere a instrumentelor.
A.3. Ozon
Urmatoarele obiective de calitate a datelor privind acuratetea ceruta
pentru metodele de evaluare, timpul minim acoperit si captura de date din
masuratori sunt prevazute cu caracter orientativ pentru programele de asigurare
a calitatii:
___________________________________________________________________
Pentru ozon, NO si NO2
___________________________________________________________________
Masuratori continue in puncte fixe
Incertitudinea masuratorilor individuale 15%
Captura minima de date 90% vara
75% iarna
Masuratori indicative
Incertitudinea masuratorilor individuale 30%
Captura minima de date 90%
Timp minim acoperit > 10% vara
Modelare
Incertitudine pentru:
Medii orare (ziua) 50%
Maxima zilnica pe 8 ore 50%
Estimare obiectiva
Incertitudine 75%
___________________________________________________________________
Incertitudinea metodelor de masurare (pe un interval de incredere de 95%)
se evalueaza conform principiilor continute in Ghidul de exprimare a
incertitudinii masuratorilor (ISO 1993) sau in metodologia ISO 5725-1
"Acuratetea (realitate si precizie) metodelor de masurare si a
rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere in raport cu valorile
concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat
valorilor-tinta si obiectivelor pe termen lung, pentru un interval de incredere
de 95% . Incertitudinea masuratorilor continue in puncte fixe se interpreteaza
ca aplicabila in domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag
corespunzatoare.
Incertitudinea pentru modelare si estimare obiectiva se defineste ca
deviatia maxima a nivelurilor de concentratii masurate si calculate pe perioada
asociata valorii de prag corespunzatoare, fara a tine seama de momentul cand au
loc aceste evenimente.
Cerintele privind captura minima de date si timpul minim acoperit nu includ
pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrarilor normale de
intretinere a instrumentelor.
B. Determinarea depasirilor pragurilor superior si inferior de evaluare -
pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, PM10, plumb si monoxid de carbon
Depasirea pragurilor superior si inferior de evaluare se determina pe baza
concentratiilor inregistrate in cei 5 ani anteriori. Se considera ca un prag de
evaluare a fost depasit daca aceasta depasire a avut loc cel putin in 3 ani
diferiti din cei 5 anteriori.
Daca sunt disponibile date pe mai putin de 5 ani, se pot utiliza combinat
campanii de masuratori de scurta durata in locuri si perioade in care este
probabil sa apara de obicei cele mai mari niveluri de poluare si rezultatele
obtinute din inventarierea emisiilor si modelare, pentru a determina depasirile
pragurilor superior si inferior de evaluare.
C. Criteriile de agregare a datelor si calculare a parametrilor statistici
C.1. Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon
Criterii privind captura de date
a) Agregarea datelor
Criteriile de calculare a valorilor orare si pe 24 h din datele cu perioade
de mediere mai scurte sunt:
- pentru valorile orare: captura minima de date 75%;
- pentru valori pe 24 h: cel putin 13 valori orare disponibile, nu mai mult
de 6 valori orare succesive lipsa.
b) Calculul parametrilor statistici
- pentru medie si mediana: captura minima de date 50%;
- pentru percentilele 98; 99,9 si pentru concentratia maxima: captura
minima de date 75% .
Raportul dintre numarul de date valabile pentru cele doua sezoane ale
anului considerat nu poate fi mai mare de 2, cele doua sezoane fiind iarna (din
ianuarie pana in martie inclusiv si din octombrie pana in decembrie inclusiv)
si vara (din aprilie pana in septembrie inclusiv).
C.2. Ozon
Pentru verificarea validitatii in agregarea datelor si calcularea
parametrilor statistici se utilizeaza urmatoarele criterii:
________________________________________________________________________________
Parametrul Proportia de date valabile necesare
________________________________________________________________________________
Valori orare 75% (adica 45 minute)
Valori pe 8 h 75% din valori (adica 6 ore)
Media maximelor zilnice pe 8 h 75% din mediile curente orare ale mediilor pe 8
h
din mediile curente pe 8 h (adica 18 medii curente pe 8 h zilnic)
AOT40 90% din valorile orare pe perioada definita
pentru calculul valorii AOT40*a)
Media anuala 75% din valorile orare de vara (aprilie -
septembrie) si de iarna (ianuarie - martie,
octombrie - decembrie) separat pe sezon
Numar de depasiri si valori 90% din maximele zilnice ale mediilor pe 8 h (27
maxime lunare valori zilnice disponibile lunar)
90% din valorile orare intre orele 8,00 si 20,00
ora Europei Centrale
Numar de depasiri si valori Cinci din sase luni in sezonul de vara (aprilie
-
maxime anuale septembrie)
________________________________________________________________________________
*a) In caz ca nu sunt disponibile toate datele din masuratori posibile,
pentru calcularea valorilor AOT40 se foloseste urmatorul factor:
total nr. ore posibil*)
AOT40 [estimat] = AOT40masurat x ---------------------------
nr. valori orare masurate
------------
*) Numarul de ore din intervalul de timp pentru definirea AOT40 (adica 8,00
- 20,00 ora Europei Centrale de la 1 mai la 31 iulie in fiecare an pentru
protectia vegetatiei si de la 1 aprilie la 30 septembrie in fiecare an pentru
protectia padurilor).
D. Conditiile standard pentru evaluarea concentratiilor in aerul
inconjurator
Conditiile standard pentru masuratori sunt temperatura de 293 K si
presiunea de 101,3 kPa.
ANEXA 5
la normativ
METODE DE REFERINTA
pentru evaluarea concentratiilor
Masurare in statiile fixe
1. Dioxid de sulf
Metoda de referinta pentru analiza
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in
ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer inconjurator - determinarea
dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet.
2. Dioxid de azot si oxizi de azot
Metoda de referinta pentru analiza
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot
este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea
concentratiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta.
3. Plumb
Metoda de referinta pentru prelevare
Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de
prelevare pentru PM10.
Metoda de referinta pentru analiza
Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO
9855/1993 "Aer inconjurator - determinarea continutului de plumb din
aerosolii colectati pe filtre". Metoda - spectroscopie cu absorbtie
atomica.
4. PM10
Metoda de referinta pentru prelevare si masurare
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa
in EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a
demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10
din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe
colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si
determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice.
5. PM2,5
Metoda de referinta pentru prelevare si masurare
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 va fi stabilita
potrivit art. 47 din normativ.
6. Benzen
Metoda de referinta pentru prelevare si analiza
Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare
prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare
gaz-cromatografica, standardizata in prezent de catre Comitetul European pentru
Standardizare (CEN).
7. Monoxid de carbon
Metoda de referinta pentru analiza
Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda
spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224.
8. Ozon
Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a
instrumentelor pentru ozon:
- metoda de analiza: metoda fotometrica in UV (ISO 13964);
- metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468,
B1.6).
ANEXA 6
la normativ
MASURAREA
substantelor precursoare ale ozonului
A. Obiective
Principalele obiective ale acestor masuratori sunt: analiza tendintelor
precursorilor ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a
emisiilor, consistenta inventarelor de emisii si stabilirea legaturii dintre
sursele de emisie si concentratiile de poluanti.
Un al doilea scop il constituie facilitarea intelegerii proceselor de
formare a ozonului si de dispersie a precursorilor, precum si aplicarea
modelelor fotochimice.
B. Substante
Masurarea substantelor precursoare trebuie sa includa cel putin oxizii de azot
si compusii organici volatili (COV) prezentati in lista de mai jos, recomandati
pentru masurare:
___________________________________________________________________
1-Butena Izopren Etilbenzen
Etan trans-2-Butena n-Hexan m-Xilen; p-Xilen
Etilena cis-2-Butena i-Hexan o-Xilen
Acetilena 1,3-Butadiena n-Heptan 1,2,4-Trimetilbenzen
Propan n-Pentan n-Octan 1,2,3-Trimetilbenzen
Propena i-Pentan i-Octan 1,3,5-Trimetilbenzen
n-Butan 1-Pentena Benzen Formaldehida
i-Butan 2-Pentena Toluen Hidrocarburi nemetanice totale
___________________________________________________________________
C. Metode de referinta
Pentru oxizii de azot se aplica metoda de referinta specificata in anexa
nr. 5 sectiunea A pct. A.2.
D. Amplasare
Masuratorile se efectueaza in special in ariile urbane si suburbane, in
unul sau mai multe puncte in care se efectueaza masuratorile in puncte fixe, in
conformitate cu prevederile cap. III sectiunea 1 din normativ.
ANEXA 7
la normativ
INFORMATII
care se transmit la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protectia Mediului
Informatii privind retelele, statiile si tehnicile de masurare
Pentru poluantii evaluati conform normativului autoritatile publice
teritoriale pentru protectia mediului transmit urmatoarele:
I. Informatii cu privire la retele
I.1. Numele
I.2. Abreviere
I.3. Tipul retelei (industrie locala, oras/municipiu, arie urbana, judet,
regiune, toata tara, internationala etc.)
I.4. Institutia responsabila cu administrarea retelei
I.4.1. Denumirea institutiei
I.4.2. Numele persoanei responsabile
I.4.3. Adresa
I.4.4. Numerele de telefon si fax
I.4.5. E-mail
I.4.6. Adresa de Internet
I.5. Baza de referinta temporala (UTC, local)
II. Informatii cu privire la statii
II.1. Informatii generale
II.1.1. Denumirea statiei
II.1.2. Numele orasului/municipiului, daca este cazul
II.1.3. Cod sau numar de referinta national si/sau local
II.1.4. Codul statiei acordat de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
II.1.5. Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu statia
(daca difera de cele ale responsabilului retelei)
II.1.6. Organisme sau programe carora le sunt raportate datele (pe compusi,
daca este cazul) (local, national, EMEP etc.)
II.1.7. Obiective de monitorizare [respectarea cerintelor instrumentelor
legale de evaluare a expunerii (sanatate umana si/sau ecosisteme si/sau
materiale), analiza tendintelor, evaluarea emisiilor etc.]
II.1.8. Coordonate geografice (conform ISO 6709: longitudinea si
latitudinea geografica si altitudinea geodezica)
II.1.9. NUTS nivel IV (nomenclatura statistica a unitatii teritoriale)
II.1.10. Poluantii masurati
II.1.11. Parametrii meteorologici masurati
II.1.12. Alte informatii relevante: directia predominanta a vantului,
raport intre distanta pana la si inaltimea celor mai apropiate obstacole etc.
II.2. Clasificarea statiei
II.2.1. Tipul ariei
II.2.1.1. Urban: arie construita compact
II.2.1.2. Suburban: arie in mare parte construita: asezare continua de
cladiri separate in amestec cu arii neurbanizate (balti, paduri, teren agricol)
II.2.1.3. Rural*1): toate ariile ce nu indeplinesc criteriile pentru arii
urbane/suburbane
II.2.2. Tipul statiei in raport cu sursele de emisie dominante
II.2.2.1. Trafic: statii amplasate astfel incat nivelul de poluare masurat
este influentat in special de emisiile provenite de pe un drum/o strada
apropiata
II.2.2.2. Industrial: statii amplasate astfel incat nivelul de poluare
masurat este influentat in special de surse industriale individuale apropiate
sau de o arie industrializata
II.2.2.3. Fond: statii care nu sunt nici de trafic, nici industriale*2)
II.2.3. Informatii suplimentare despre statii
II.2.3.1. Domeniu de reprezentativitate (raza). Pentru statiile de trafic
se indica lungimea de drum/strada pentru care statia este reprezentativa
II.2.3.2. Statii urbane si suburbane
- populatia orasului/municipiului
II.2.3.3. Statii de trafic
- evaluarea volumului de trafic (trafic zilnic ca medie anuala)
- distanta fata de bordura
- fractiunea de trafic reprezentand vehicule grele
- viteza de trafic
- distanta dintre si inaltimea fatadelor cladirilor (strazi tip canion)
- latimea strazii/drumului (alte tipuri de strazi)
II.2.3.4. Statii industriale
- tip de industrie/industrii (nomenclatura selectata pentru codul
poluantilor atmosferici)
- distanta pana la sursa/aria cu surse
II.2.3.5. Statii de fond rural (subcategorii)
- in apropiere de oras
- regionale
- la distanta
III. Informatii cu privire la configuratia de masurare in functie de compus
III.1. Echipamente
III.1.1. Numele
III.1.2. Principiul analitic sau metoda de masurare
III.2. Caracteristicile prelevarii
III.2.1. Locul punctului de prelevare (fatada cladirii, trotuar, bordura,
curte etc.)
III.2.2. Inaltimea punctului de prelevare
III.2.3. Timpul de mediere a rezultatelor
III.2.4. Timpul de prelevare
------------
*1) Daca statia masoara ozonul, se furnizeaza si alte informatii despre
situatia fondului rural (II.2.3.5).
*2) Amplasare astfel incat nivelul de poluare sa nu fie influentat in
principal de o singura sursa sau strada, ci de aportul integrat al tuturor
surselor din directia din care bate vantul spre statie [tot traficul, sursele
de ardere etc., toate ariile de surse aflate in directia din care bate vantul
spre statie (municipii, arii industriale) dintr o arie rurala].
|