ORDIN Nr. 5390
din 18 septembrie 2008
pentru aprobarea
Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunostintelor de Limba
romana
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 736 din 30 octombrie 2008
In conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
34/1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.133/2007 privind
stabilirea taxelor pentru organizarea cursurilor de limba română de către
Institutul Limbii Române,
în temeiul Hotărârii Guvernului
nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia
privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Institutul Limbii Române va duce la
îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Cristian Mihai Adomnitei
ANEXA
METODOLOGIA
privind elaborarea testelor de evaluare a
cunoştinţelor de Limba română
CAPITOLUL I
Nivel începător A1
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art.1. -Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor
de Limba română, nivel începător A1, corespunde nivelului A1 din Cadrul comun
european de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei.
Art. 2. - Descrierea pentru
acest nivel de referinţă vizează nivelurile sociale de comunicare, situaţiile
de comunicare, tipuri de texte scrise şi orale, strategia comunicării, acte de
vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care sunt prevăzute a fi necesare
în utilizarea limbii în cadrul activităţilor de comunicare ce vor fi descrise
mai jos.
Art. 3. - (1) Atestatul de competenţă lingvistică a
cunoştinţelor de Limba română, nivel începător, face dovada capacităţii
generale de a interacţiona într-un număr limitat de situaţii de comunicare
previzibile în cotidian.
(2) Se prevede ca în ariile profesionale şi de studiu
utilizatorii acestui nivel să fie capabili să interacţioneze într-un număr de
situaţii de comunicare ce presupun uzul extrem de limitat al limbii române/uzul
de bază, cu erori acceptate pentru primul nivel de comunicare.
SECŢIUNEA a 2-a
Testele pentru nivelul începător A1
Art. 4. - Testele pentru nivelul începător A1 au 3
componente:
4.1. Inţelegerea textului scris
4.2. Inţelegerea şi exprimarea orală
4.3. Exprimarea scrisă
4.1. Inţelegerea
textului scris
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să citească orarul (cel al transportului public, de
închidere şi deschidere de servicii etc);
• să înţeleagă informaţiile
relativ simple de orientare şi deplasare în spaţiu;
• să înţeleagă informaţiile/instrucţiunile de bază
referitoare la închirierea unui spaţiu pentru locuit;
• să identifice componentele generale ale unui meniu
într-un restaurant;
• să înţeleagă informaţiile
generale cu privire la produsele expuse;
• să înţeleagă textele scrise lapidar sub formă de
mesaje pe bilete/telegrame/cărţi poştale.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Lectura la prima vedere a unor fragmente de dimensiuni
reduse care să cuprindă informaţii uzuale uşor recognoscibile de utilizatorii
de limba română de nivel începător. Pe baza textului lecturat candidatul trebuie
să opteze pentru variantele corecte de răspuns din foaia de examen.
Durata: 15 minute
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
4.2. Inţelegerea şi
exprimarea orală
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă intervenţiile simple cu caracter social:
să ştie să salute, să mulţumească, să ceară sau să dea informaţii, să felicite,
să toasteze, să ureze;
• să dea informaţii generale
referitoare la identificare sau caracterizarea proprie: relaţii familiale,
profesionale, de studiu, ocupaţia timpului liber, centre de interes;
• să înţeleagă instrucţiunile de rutină în punctele de
trecere a frontierei;
• să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la
orientarea şi dislocarea în spaţiu;
• să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la
alimentaţie;
• să dea informaţii simple despre o problemă de
sănătate;
• să înţeleagă invitaţiile făcute într-o manieră
simplă;
• să înţeleagă informaţiile şi
opiniile formulate simplu cu privire la fapte cotidiene;
• să înţeleagă mesajele telefonice simple;
• să ceară informaţii şi să facă cereri simple la poştă
sau la bancă.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă este alcătuită din două părţi:
Partea I: Constă în audierea unui fişier audio şi alegerea variantelor de răspuns
corecte (adevărat/fals) din foaia de examen. Tema acestui material audio,
redactat în registru informai, este caracteristică situaţiilor de comunicare în domeniul public, profesional sau educativ.
Partea a II-a: Această
probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp.
Constă într-un dialog centrat pe identificare personală între examinator şi cei
doi candidaţi. Dialogul se poate realiza având ca suport o imagine dată.
Durata: 15 minute pentru
fiecare parte, 30 de minute în total
Pondere: Această probă
are o pondere de 50% din nota finală (25% partea I, 25%
partea a II-a).
4.3. Exprimarea
scrisă
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să completeze formulare cu date personale, cum ar fi,
de exemplu, la cazarea într-un hotel, la deschiderea unui cont bancar sau
înscrierea în cadrul unor instituţii prestatoare de servicii;
• să scrie texte informative, cum ar fi, de exemplu, o
carte poştală sau o scrisoare cu un mesaj simplu, un mesaj electronic scurt
referitor la probleme de natură personală.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă constă în redactarea unui text de
dimensiuni reduse centrat pe o temă de comunicare familiară candidatului, cum
ar fi: scrierea unei cărţi poştale scurte şi simple, scrierea unui mesaj
electronic sau completarea unui formular tipizat cu date personale.
Durata: o oră
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
Durata probelor de examen:
|
Probe/Durată
|
|
Inţelegerea textului scris - 15 minute
|
|
Inţelegerea şi exprimarea orală - 30 de minute
|
|
Exprimarea scrisă - o oră
|
CAPITOLUL II
Nivel începător A2
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 5. -Atestatul de competenţă lingvistică a
cunoştinţelor de Limba română, nivel începător A2, corespunde nivelului A2 din
Cadrul comun european de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei.
Art. 6. - Descrierea pentru acest nivel de referinţă
vizează nivelurile sociale de comunicare, situaţiile de comunicare, tipuri de
texte scrise şi orale, strategia comunicării, acte de vorbire, teme, noţiuni
specifice şi generale, care sunt prevăzute a fi necesare în utilizarea limbii
în cadrul activităţilor de comunicare ce vor fi descrise mai jos.
Art. 7. - (1) Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor
de Limba română probează capacitatea vorbitorilor de a interacţiona într-un
număr limitat de situaţii de comunicare previzibile în cotidian.
(2) Se prevede ca în ariile profesionale şi de studiu
utilizatorii acestui nivel să fie capabili să interacţioneze într-un număr de
situaţii de comunicare ce presupun uzul limitat al limbii române.
SECŢIUNEA a 2-a
Testele pentru nivelul începător A2
Art. 8. - Testele pentru nivelul începător A2 au 3 componente:
8.1. Inţelegerea textului scris
8.2. Inţelegerea şi exprimarea orală
8.3. Exprimarea scrisă
8.1. Inţelegerea
textului scris
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă
informaţii/instrucţiuni simple aferente reclamelor/avizelor postate pe stradă,
în spaţii alocate serviciului public, mai exact în magazine, malluri, bănci,
poştă, spitale;
• să citească orarul, de exemplu cel al transportului
public, de închidere şi deschidere de servicii;
• să înţeleagă informaţiile
relativ simple de orientare şi deplasare în spaţiu;
• să înţeleagă informaţiile/instrucţiunile de bază
referitoare la închirierea unui spaţiu pentru locuit;
• să identifice componentele generale ale unui meniu
într-un restaurant;
• să înţeleagă indicaţiile
simple referitoare la uzul medicamentelor, în principal afecţiunea căreia îi
este destinat un medicament oarecare (de exemplu, durere de cap/gât) şi
posologia aferentă („a se administra după mese");
• să înţeleagă informaţiile
generale cu privire la produsele expuse;
• să înţeleagă textele scrise
lapidar sub formă de mesaje pe bilete/telegrame/cărţi poştale;
• să identifice secţiunile unui ziar sau ale unei
reviste cum ar fi, de exemplu, rubrica de sport, de anunţuri etc;
• să înţeleagă informaţia de bază aferentă ştirilor,
anunţurilor publicitare din ziare.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Constă în lectura unor fragmente de dimensiuni reduse
care să cuprindă informaţii uzuale pentru utilizatorii de limba română de nivel
iniţial. Candidatul trebuie să opteze pentru variantele de răspuns corecte din foaia
de examen.
Durata: 15 minute
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
8.2. Inţelegerea şi
exprimarea orală
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă intervenţiile simple cu caracter social;
să ştie să salute, să mulţumească, să ceară sau să dea informaţii, să felicite,
să toasteze, să ureze;
• să dea, respectiv să înţeleagă informaţii cu caracter
general privind identificarea şi caracterizarea personală (relaţii familiale,
profesionale, de studiu, de ocupare a timpului liber);
• să înţeleagă instrucţiunile de rutină în punctele de
trecere a frontierei;
• să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la
orare şi date;
• să înţeleagă instrucţiunile de bază referitoare la un
obiectiv turistic pe care îl vor vizita;
• să înţeleagă noţiunile simple cu privire la
închiriere (preţ, condiţii generale) şi regulile de respectat într-o casă sau
pensiune (orarul principalelor mese, utilizarea bucătăriei etc;
• să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la
alimentaţie;
• să înţeleagă informaţiile referitoare la preţul
produselor şi la forma de plată;
• să înţeleagă întrebările şi instrucţiunile simple
referitoare la sănătate;
• să înţeleagă
instrucţiunile/informaţiile simple utilizate la poştă şi în bancă;
• să dea informaţii generale
referitoare la identificare sau caracterizarea proprie: relaţii familiale,
profesionale, de studiu, modul de ocupare a timpului liber, centre de interes;
• să răspundă la întrebări/instrucţiuni de rutină în
punctele de trecere a frontierei, oferind informaţia cerută.
• să ofere, respectiv să
solicite informaţii/instrucţiuni într-o manieră simplă cu privire la orientarea
şi deplasarea în spaţiu pe jos sau cu un mijloc de transport în comun;
• să rezerve (fictiv) o cameră de hotel ori un spaţiu
echivalent formulând întrebări simple despre închiriere, făcând observaţii sau
reclamaţii simple cu privire la serviciile oferite;
• să cheme ospătarul într-o formă adecvată şi să
comande o masă într-un restaurant, dacă felurile de mâncare sunt expuse sau
dacă există vreo ilustraţie cu acestea; să formuleze întrebări simple despre
meniu.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă este alcătuită din două părţi:
Partea I: Constă în audierea unui fişier audio şi alegerea variantelor de
răspuns corecte (adevărat/fals) din foaia de examen. Tema acestui material
audio, redactat în registru informai, este caracteristică situaţiilor de
comunicare în domeniul public, profesional sau educativ.
Partea a II-a: Această
probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp.
Constă într-un dialog centrat pe identificare personală/respectiv pe simularea
unei situaţii de comunicare subsumate domeniului public sau personal, între
examinator şi cei doi candidaţi. Dialogul se poate realiza având ca suport o
imagine dată.
Durata: 15 minute pentru
fiecare dintre cele două părţi, 30 de minute în total.
Pondere: Această probă
are o pondere de 50% din nota finală (25% partea I, 25%
partea a II-a).
8.3. Exprimarea scrisă
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să completeze formulare cu date personale, cum ar fi,
de exemplu, la cazarea într-un hotel, la deschiderea unui cont bancar sau
înscrierea în cadrul unor instituţii prestatoare de servicii;
• să scrie texte informative, cum ar fi, de exemplu, o
carte poştală sau o scrisoare cu un mesaj simplu referitor la probleme de
natură personală;
• să scrie mici mesaje sau să
adreseze colegilor cereri privitoare la chestiuni de rutină;
• să fie capabili să îşi
exprime opinii şi sentimente, să vorbească despre experienţele personale,
despre fapte cotidiene etc.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă constă în redactarea unor texte de
dimensiuni reduse centrate pe o temă de comunicare familiară candidatului, cum
ar fi: scrierea unei cărţi poştale scurte şi simple, a unei scrisori personale
simple, a unor mesaje scurte, completarea cu date personale a unui formular
tipizat sau descrierea simplă a unei imagini date.
Durata: o oră
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din total.
Durata probelor de examen:
|
Probe/Durată
|
|
Inţelegerea textului scris - 15 minute
|
|
Inţelegerea şi exprimarea orală - 30 de minute
|
|
Exprimarea scrisă - o oră
|
CAPITOLUL III
Nivel intermediar B1
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 9. -Atestatul de competenţă lingvistică a
cunoştinţelor de Limba română, nivel intermediar B1, corespunde nivelului B1
din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei.
Art. 10. - (1) Acest nivel de referinţă se raportează
la domeniile sociale ale comunicării, la situaţii de comunicare, tipuri variate
de texte scrise şi orale, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale
care în întregul lor sunt considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în
activităţile comunicative ce vor fi descrise în cele ce urmează.
(2) Structurile gramaticale şi lexicale prevăzute
pentru acest nivel sunt necesare producerii şi înţelegerii adecvate a textelor
orale şi scrise care vor constitui materialele destinate acestui examen.
Art. 11. - Utilizatorii de
limba română sunt capabili să interacţioneze într-un ansamblu de situaţii de
comunicare ce presupune uzul limbii în circumstanţe previzibile subordonate
cotidianului, activităţii profesionale şi educaţionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Testele pentru nivelul intermediar B1
Art. 12. - Testele pentru nivelul intermediar B1 au 3
componente:
12.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă
gramaticală
12.2. Inţelegerea şi exprimarea orală
12.3. Elaborarea unui text pe o
temă dată
12.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să aplice corect normele
lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie,
morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;
• să respecte ordinea părţilor
principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementului direct şi
indirect, locul atributelor faţă de regenţii lor ş.a.) şi ordinea propoziţiilor în frază;
• să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la
vorbirea directă la vorbirea indirectă etc;
• să înţeleagă informaţiile/recomandările cu privire la
hoteluri sau la închirierea unor locaţii ce apar constant în reclame, anunţuri,
pliante sau broşuri;
• să înţeleagă
informaţiile/recomandările de pe etichetele produselor alimentare şi ale
medicamentelor;
• să înţeleagă o scrisoare/un text în care apar
descrieri de persoane/locuri sau în care sunt relatate întâmplări şi exprimate
idei/opinii;
• să înţeleagă ideea centrală a unor ştiri/articole din
ziare cu privire la relatări de actualitate;
• să identifice componentele unui meniu, precum şi o
parte din felurile de mâncare prezentate;
• să înţeleagă texte specifice pliantelor de
difuzare/publicitate, de exemplu, din domeniul bancar.
In situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate,
utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă scrisori sau rapoarte subsumate propriei
arii profesionale, cu o tematică previzibilă.
In situaţii de comunicare referitoare la aria de
învăţământ/ educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să atingă o înţelegere globală a textelor din aria de
studiu, chiar dacă ritmul de lectură este încă lent.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Se vizează înţelegerea globală şi exprimarea unor
opinii, comentarii pe marginea unor texte date precum: anunţuri, articole şi
ştiri jurnalistice, reviste şi broşuri, posologia medicamentelor, modul de
utilizare al unor produse ş.a. Această probă constă în citirea unor texte la
prima vedere şi alegerea variantelor corecte din răspunsurile indicate pe foaia de examen.
Durata: 45 de minute
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
12.2. Inţelegerea şi
exprimarea orală
In situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de
limba română sunt capabili:
• să înţeleagă intervenţiile lingvistice generatoare de
relaţii sociale: să salute, să mulţumească, să întrebe sau să răspundă la o
solicitare, să felicite, să toasteze, să ureze;
• să ofere informaţii cu privire la identificarea şi
caracterizarea personală prezentând relaţiile familiale,
profesia, studiile, modul de ocupare a timpului liber, centre de interes;
• să înţeleagă informaţiile
referitoare la orare şi date calendaristice;
• să înţeleagă
informaţiile/explicaţiile/recomandările circumscrise ariei de servicii publice,
precum închiriere, alimentaţie, comerţ, sănătate, poştă, bancă;
• să înţeleagă informaţiile/opiniile formulate de un
interlocutor cu privire la aspecte din viaţa personală şi socială a acestuia,
precum şi evenimente de actualitate relatate;
• să solicite informaţii/instrucţiuni
într-o manieră simplă cu privire la orientarea şi deplasarea în spaţiu, pe jos
sau cu un mijloc de transport în comun;
• să facă o rezervare la un
hotel prin telefon şi să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor
comunicative previzibile în timpul sejurului;
• să cumpere produse în spaţii comerciale cu servicii
la raion; să negocieze preţul unui produs;
• să comande un prânz la
restaurant, să solicite informaţii despre felurile de mâncare din meniu şi
despre forma de plată; să exprime opinii/să facă reclamaţii într-o manieră
simplă;
• să interacţioneze în situaţii de rutină la bancă sau
la poştă;
• să ceară informaţii simple
într-un punct de informare turistică sau în timpul unei vizite ghidate;
• să facă o programare la un medic prin telefon şi să
dea o explicaţie simplă asupra problemei de sănătate;
• în situaţii de urgenţă să dea informaţii generale cu
privire la natura accidentului;
• în circumstanţe turistice să solicite informaţii
despre un loc, un monument etc;
• în circumstanţe informale să
susţină o conversaţie exprimând opinii şi sentimente pe varii teme relaţionate
cu experienţa personală, centre de interes, evenimente de actualitate.
In situaţiile de comunicare referitoare la aria
educaţională utilizatorii de limba română sunt
capabili:
• să înţeleagă sensul general
al unei conferinţe/unui curs/seminar, atunci când subiectul este cunoscut;
• să înţeleagă recomandările
făcute în timpul cursului cu privire la sarcinile care îi revin.
In situaţiile de comunicare referitoare la activitatea
profesională desfăşurată utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă discuţii de
rutină subscrise propriei arii profesionale;
• să înţeleagă enunţurile
calificative formulate asupra îndeplinirii sarcinilor care i-au fost repartizate.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă este alcătuită din două părţi:
Partea I: Constă în audierea unui fişier audio şi alegerea variantelor de
răspuns corecte (adevărat/fals) din foaia de examen. Textele audio informative
pot fi preluate din presa audio (ştiri de actualitate, meteo, ştiri culturale)
sau pot reproduce situaţii din cotidian bazate pe'cererea/oferirea de
informaţii sau evaluarea sarcinilor atribuite. Registrul poate fi unul dominant
informai, caracteristic situaţiilor de comunicare în
domeniul public, profesional sau educativ.
Partea a II-a: Această
probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp.
Constă într-un dialog centrat pe identificare personală şi profesională între
examinator şi cei 2 candidaţi, respectiv pe simularea unei situaţii de
comunicare subsumate domeniului public sau personal.'Este urmărită atât
interacţiunea dintre candidaţi, cât şi cea dintre candidaţi şi examinator.
Durata: 15 minute pentru
fiecare parte, 30 de minute în total.
Ponderea: Această probă
are un procentaj de 50% din nota finală.
12.3. Elaborarea unui
text pe o temă dată
In situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de
limba română sunt capabili:
• să redacteze scurte mesaje, cărţi poştale, scrisori
personale care presupun, de exemplu, descrierea de
persoane/locuri, relatarea unor evenimente etc;
• să redacteze mesaje (pe
suport electronic sau hârtie) adresate unor instituţii, ca, de exemplu, pentru
a confirma închirierea unui spaţiu sau pentru a solicita informaţii cu privire
la desfăşurarea unui curs;
• să completeze formulare tipizate care solicită şi
descrierea unei anumite situaţii, nararea unor evenimente etc.
In situaţii de comunicare referitoare la activitatea
profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să redacteze scrisori de
rutină circumscrise ariei profesionale, chiar dacă se presupune necesară
revizuirea textelor (electronică sau clasic);
• să elaboreze un scurt memorandum cu privire la o
şedinţă de lucru;
• să redacteze mesaje informale (pe suport electronic sau hârtie) adresate
colegilor.
In situaţii de comunicare circumscrise ariei
educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să ia notiţe pe parcursul unei şedinţe, unui
curs/conferinţe; finalitatea acestor însemnări fiind una personală;
• să ia notiţe plecând de la surse tipărite, unele cu
posibile inexactităţi;
• să realizeze un rezumat de mici dimensiuni după un
curs audiat.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă constă în redactarea unor texte simple şi
coerente centrate pe teme de comunicare familiare sau de interes personal, cum
ar fi scurte mesaje, cărţi poştale, scrisori personale, solicitări concise etc.
şi constă din două părţi:
Partea I: Redactarea,
plecând de la o imagine dată, a unui text în care sunt
relatate evenimente, descrise situaţii, exprimate opinii sau sunt
cerute/oferite informaţii.
Partea a II-a:
Redactarea unei scrisori (personale sau adresate unei instituţii), a unui mesaj
în format electronic sau clasic, poştal, elaborarea unui text de natură
descriptivă, elaborarea unui text care să cuprindă comentarii personale din
aria de competenţă precizată.
Durata: o oră
Ponderea: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
Durata probelor de examen:
|
Probe/ Durată
|
|
Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală - 45 de
minute
|
|
Inţelegerea şi exprimarea orală - 30 de minute
|
|
Elaborarea unui text pe o temă dată - o oră
|
CAPITOLUL IV
Nivel intermediar B2
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 13. -Atestatul de
competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel intermediar,
corespunde nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi al
Consiliului Europei.
Art. 14. -Acest nivel de referinţă se raportează la
domeniile sociale ale comunicării, tipuri variate de texte scrise şi orale,
acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care în întregul lor sunt
considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în activităţile comunicative
ce vor fi descrise în cele ce urmează.
Art. 15. - Pentru descrierea
competenţelor aferente nivelului intermediar B2 se presupune că utilizatorii au
achiziţionat modalităţile de interacţiune verbală şi structurală ale
discursului, competenţe socioculturale şi pragmatice, strategii aferente
procesului de învăţare etc.
Art. 16. - (1) Acest nivel le conferă utilizatorilor un
grad de independenţă care le permite să interacţioneze într-un ansamblu variat
de situaţii de comunicare.
(2) Se presupune că aceştia şi-au dezvoltat mecanismele
lingvistice şi comunicative, în principal de recunoaştere şi utilizare a
structurilor lexico-sintactice şi sintactico-semantice ale limbii, care să le
permită o mare flexibilitate şi capacitate de adaptare a structurilor limbii în
situaţii cu un grad redus de previzibilitate.
Art. 17. - Utilizatorii sunt
capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior
registrele limbii (formal/informai) şi convenţiile sociale, astfel încât
însuşirea mecanismelor socioculturale să lărgească, în consecinţă, competenţele
lor comunicative.
Art. 18. - Utilizatorii sunt capabili să recunoască şi
să utilizeze idiomatismele relativ comune ale limbii.
Art. 19. -Inţelegerea textelor orale şi scrise va trece
de nivelul înţelegerii informaţiei factuale, reuşind să facă distincţie între
elementele principale şi cele secundare. Utilizatorii trebuie să elaboreze
tipuri distincte de texte.
Art. 20. - (1) Nivelul intermediar B2 permite
desfăşurarea activităţii profesionale într-un mediu în care limba română este
limba utilizată în activităţi profesionale şi în comunicarea extraprofesională.
(2) In situaţiile în care limba română este simultan
limbă de muncă şi limbă de comunicare, există posibilitatea unor dificultăţi de
comprehensiune.
(3) Acest nivel permite frecventarea cursurilor
academice - de exemplu, în cadrul schimbului interuniversitar.
SECŢIUNEA a 2-a
Testele pentru nivelul intermediar B2
Art. 21. - Testele pentru nivelul intermediar B2 au 3
componente:
21.1.Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală
21.2. Inţelegerea şi exprimarea orală
21.3. Exprimarea scrisă/Elaborarea unui text pe o temă
dată
21.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să aplice corect normele
lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie,
morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;
• să înţeleagă tipuri distincte
de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică);
• să utilizeze şi să selecteze
în mod adecvat un termen în funcţie de specificul textului, apelând la selecţia
lexicală aferentă diverselor registre, respectiv stiluri funcţionale ale
limbii;
• să respecte ordinea părţilor
principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementului direct şi
indirect, locul atributelor faţă de regenţii lor ş.a.) şi ordinea propoziţiilor în frază;
• să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la
vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.
In situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate,
utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă scrisori
subsumate ariei profesionale, fie că este sau nu o rutină, chiar dacă
situaţiile complexe şi utilizarea imprevizibilă a limbii ar putea cauza unele
probleme de înţelegere;
• să înţeleagă un raport sau un
articol cu referire la aria specifică; să identifice sensul general al unui
raport sau articol a cărui tematică este necunoscută sau mai puţin cunoscută şi
care are ca dificultate majoră faptul că informaţia este furnizată întotdeauna
într-o manieră puţin explicită;
• să înţeleagă instrucţiunile
şi descrierile produselor specifice propriilor arii profesionale.
In situaţii de comunicare referitoare la aria de
învăţământ/ educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă textele aferente unor cursuri neacademice;
• să înţeleagă cărţi şi
articole nu foarte complexe, atât la nivelul expresiei, cât şi al conţinutului,
chiar dacă încă nu deţin un ritm care să le permită să urmărească un curs
universitar.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Candidaţii trebuie să
completeze, în conformitate cu cerinţele gramaticale exprimate, spaţiile libere
din textele date pe foaia de examen. Aceştia trebuie să transforme frazele
enunţate în conformitate cu cerinţele formulate, să organizeze, să reducă sau
să amplifice un enunţ ori un text dat.
Durata: 45 de minute
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
21.2. Inţelegerea şi
exprimarea orală
In situaţii de comunicare cotidiană, utilizatorii de
limba română sunt capabili:
• să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor
posibile circumscrise ariei de servicii referitoare la închiriere, restaurare
şi comerţ, să redacteze cereri şi reclamaţii, de exemplu: returnarea sau
schimbul de produse solicitând informaţii/clarificări, exprimând
mulţumiri/nemulţumiri cu privire la serviciile prestate;
• să interacţioneze în alte spaţii de comunicare, în
domeniul tranzacţiilor sau în cel al sănătăţii, explicând, de exemplu,
simptomele referitoare la o problemă de sănătate, cerând informaţii asupra
serviciilor de sănătate oferite şi asupra procedurilor necesare;
• să interacţioneze în situaţii de comunicare specifice
relaţiilor gregare (de exemplu, exprimând opinii, argumentând etc), chiar dacă
au încă anumite dificultăţi;
• să ceară informaţii
suplimentare celor oferite în mod obişnuit de un ghid turistic, de exemplu
într-o vizită organizată;
• să ofere informaţii despre
excursii descriind locuri şi răspunzând la întrebările despre zonele care vor
fi vizitate.
In situaţii de comunicare aferente activităţii
profesionale desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să ceară şi să dea informaţii detaliate despre ariile
tematice cunoscute şi să participe, cu anumite rezerve de comprehensiune, la
şedinţe;
• să reţină mesaje şi să le
transmită chiar dacă încă au anumite dificultăţi în cazul mesajelor complexe.
In situaţiile de comunicare relative la aria
educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să pună întrebări în cadrul
unei conferinţe/curs/seminar dezvoltate/dezvoltat pe o temă cunoscută sau
previzibilă, chiar dacă pot avea anumite dificultăţi aferente gradului de
complexitate a discursului;
• să facă o prezentare simplă
şi concisă despre o temă cunoscută.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă se realizează, atunci când este posibil,
cu 2 candidaţi în acelaşi timp.
Partea I: Constă într-un dialog centrat pe identificare
personală/socială/profesională între examinator(i) şi candidaţi şi între
aceştia din urmă.
Partea a II-a: Presupune
implicarea candidaţilor într-un dialog de negociere cu privire la planificarea
unei activităţi sau la rezolvarea unei chestiuni dezbătute în materialul
audiat. Sunt evaluate reacţiile candidaţilor la unul sau mai mulţi stimuli daţi
de examinator(i) pe parcursul probei de exprimare orală.
Se preconizează ca materialul audiat să fie un extras
dintr-o conferinţă, dintr-o vizită ghidată sau dintr-un dialog unde sunt
cerute/date informaţii, unde sunt furnizate instrucţiuni, exprimate opinii etc.
Durata: 30 de minute
pentru fiecare dintre candidaţi
Ponderea: Această probă
are o pondere de 50% din nota finală.
21.3. Exprimarea
scrisă/Elaborarea unui text pe o temă dată
In situaţiile de comunicare
cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să redacteze texte care să
descrie situaţii cotidiene.
In situaţii de comunicare referitoare la activitatea
profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să redacteze un pachet de
documente, care ar putea necesita verificarea în cazul în care precizia şi
înregistrarea punctuală sunt importante;
• să redacteze texte aferente propriei activităţii
profesionale, care să descrie şi să furnizeze informaţii detaliate, de exemplu
despre un produs sau serviciu;
• să înregistreze mesaje pe care
să le transmită ulterior, putând aşadar să aibă dificultăţi, dacă acestea sunt
foarte ample sau complexe;
• să scrie texte după dictare într-un ritm adecvat
astfel încât să aibă timp să verifice ceea ce au scris.
In situaţii de comunicare circumscrise ariei
educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să ia notiţe în cadrul unei conferinţe/unui
curs/seminar;
• să ia notiţe plecând de la surse scrise, chiar dacă
ar putea avea anumite dificultăţi în a reda esenţialul într-o manieră rezumativă;
• să redacteze texte aferente
domeniului relaţiilor educaţionale, tranzacţionale etc, chiar dacă prezintă
încă dificultăţi în ceea ce priveşte nivelul de redactare impus lucrărilor
academice.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Partea I: Redactarea unei scrisori familiale sau oficiale adresate unei instituţii
etc, al cărei conţinut este cuprins între 160-180 de cuvinte.
Partea II-a: Redactarea
unui text narativ, descriptiv sau argumentativ (plecând de la 3 teme date), al
cărui conţinut este cuprins între 160-180 de cuvinte.
notă: In aprecierea acestei probe aferente nivelului
intermediar B2 profesorii evaluatori trebuie să urmărească în ce măsură
candidaţii sunt capabili să folosească adecvat cunoştinţele gramaticale şi
lingvistice dobândite utilizând atât un vocabular adecvat ariei de relaţii
educaţionale, tranzacţionale etc, cât şi idiomatisme comune folosite în
descrierea de persoane, de întâmplări/situaţii, cuantificând sau comparând.
Durata: o oră
Ponderea: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
Durata probelor de examen:
|
Probe/Durată
|
|
Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală -45 de minute
|
|
Inţelegerea şi exprimarea orală - 30 de minute
|
|
Exprimarea scrisă/Elaborarea unui text pe o temă dată - o oră
|
CAPITOLUL V
Nivel avansat C1
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 22. -Atestatul de competenţă lingvistică a
cunoştinţelor de Limba română, nivel avansat CI, corespunde nivelului C1 din
Cadrul comun european de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei.
Art. 23. -Acest nivel de
referinţă se raportează la domeniile sociale ale comunicării, tipuri variate de
texte scrise şi orale, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale
care în ansamblul lor sunt considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în
activităţile comunicative ce vor fi descrise în cele ce urmează.
Art. 24. - Pentru descrierea competenţelor aferente
nivelului avansat C1 se presupune că utilizatorii au achiziţionat modalităţile
de interacţiune verbală şi structurală ale discursului, competenţe
socioculturale şi pragmatice, strategii aferente procesului de învăţare etc.
Art. 25. - (1) Acest nivel le conferă utilizatorilor un
grad de independenţă care le permite să interacţioneze într-un ansamblu variat
de situaţii de comunicare.
(2) Se presupune că aceştia
şi-au dezvoltat mecanismele lingvistice şi comunicative, de recunoaştere şi
utilizare a structurilor lexico-sintactice şi sintactico-semantice ale limbii,
permiţându-le o mare flexibilitate şi capacitatea de adaptare a structurilor
limbii la propriile nevoi sociale sau profesionale.
(3) Utilizatorii pot să îşi formuleze ideile şi
punctele de vedere cu precizie şi să îşi adapteze intervenţiile în mod adecvat
structurii discursului interlocutorilor.
Art. 26. - Utilizatorii sunt capabili să recurgă la
strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii
(formal/informai) şi convenţiile sociale în situaţii previzibile, dar şi cu un
grad redus de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însuşire a
mecanismelor socioculturale şi a competenţelor comunicative. Astfel, ei pot să
realizeze descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele,
dezvoltând anumite puncte şi finalizând intervenţia cu o concluzie adecvată.
Art. 27. - (1) Utilizatorii sunt capabili să înţeleagă
texte faptice şi literare complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să
înţeleagă articole specializate şi instrucţiuni tehnice ample, chiar dacă nu se
referă la domeniul propriu de activitate.
(2) Utilizatorii trebuie să elaboreze tipuri distincte
(scrisoare, eseu, raport etc.) de texte corect structurate şi adaptate stilului
literar/funcţional, în care să trateze subiecte complexe, subliniind aspectele
pe care le consideră importante.
Art. 28. - Acest nivel permite desfăşurarea activităţii
profesionale într-un mediu în care limba română este atât limba de comunicare,
cât şi cea de muncă. Acest nivel permite implicit frecventarea cursurilor
academice.
SECŢIUNEA a 2-a
Testele pentru nivelul avansat C1
Art. 29. - Testele pentru nivelul avansat C1 au 3
componente:
29.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă
gramaticală
29.2. Discuţii pe marginea unui
text audiat
29.3. Elaborarea unui eseu pe o
temă dată
29.1. Comprehensiune
de lectură şi competenţă gramaticală
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să îşi organizeze discursul individual cunoscând
actele de vorbire care servesc la elaborarea lui în conformitate cu
nivelul-prag;
• să aplice corect normele
lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie,
morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;
• să cunoască şi să utilizeze
adecvat modurile şi timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările
prepoziţionale aferente) etc;
• să redacteze corect un text cunoscând regimul
regenţelor verbale, nominale, precum şi cel al construirii de propoziţii/fraze
prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive,
circumstanţiale);
• să înţeleagă tipuri distincte
de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică);
• să utilizeze şi să selecteze
în mod adecvat un termen în funcţie de specificul textului, apelând la selecţia
lexicală aferentă diverselor registre, respectiv stiluri funcţionale ale
limbii;
• să respecte ordinea părţilor
principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementului direct şi
indirect, locul atributelor faţă de regenţii lor etc.) şi ordinea propoziţiilor
în frază;
• să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la
vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.
In situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate,
utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă texte subsumate ariei profesionale, cu
un grad ridicat de complexitate şi imprevizibilitate a limbii;
• să înţeleagă un raport, un
articol etc. cu referire la aria specifică; să identifice specificitatea unui
text relativ amplu a cărui tematică este necunoscută sau mai puţin cunoscută şi
care are ca dificultate majoră faptul că informaţia este furnizată întotdeauna
într-o manieră puţin explicită;
• să înţeleagă instrucţiunile şi descrierile produselor
specifice propriilor arii profesionale.
In situaţii de comunicare referitoare la aria de
învăţământ/educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă textele aferente unor cursuri
(ne)academice;
• să înţeleagă cărţi şi
articole relativ complexe, atât la nivelul expresiei, cât şi al conţinutului;
• să înţeleagă orice tip de
text care nu presupune o cunoaştere extrem de specializată, cum ar fi, spre
exemplu, cea impusă de stilul juridic; se admite că este previzibilă o oarecare
dificultate de înţelegere atunci când textele prezintă chestiuni legate de
cunoaşterea detaliată a ariei lingvistice şi culturale subsumate istoriei
sociale şi culturale a unei comunităţi sau a unei epoci.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Candidaţii trebuie să completeze, în conformitate cu
cerinţele gramaticale exprimate, spaţiile libere din textele date pe foaia de
examen. Aceştia trebuie să transforme frazele enunţate în conformitate cu
cerinţele formulate, să organizeze, să reducă sau să amplifice un enunţ ori un
text dat.
Durata: 45 de minute
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
29.2. Discuţii pe
marginea unui text audiat
In situaţii de comunicare cotidiană, utilizatorii de
limba română sunt capabili:
• să înţeleagă conversaţii/discuţii informale cu un
grad redus de previziblitate;
• să înţeleagă cea mai mare
parte din emisiunile de televiziune şi radiofonice, în principal dezbateri,
interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală
şi economică;
• să înţeleagă filme şi piese
de teatru, putând avea încă dificultăţi de comprehensiune date în principal de
ritmul, acurateţea şi diferitele probleme ale nivelului suprasegmental aferente
discursului oral, dar şi de construcţiile lexicale cu referent mijlocit de
contextul sociocultural;
• să apeleze la strategiile
reparatorii prin care se perfecţionează înţelegerea dintre interlocutori;
• să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor
posibile circumscrise ariei de servicii referitoare la închiriere, restaurare
şi comerţ, să redacteze cereri şi reclamaţii ca de exemplu: returnarea sau
schimbul de produse solicitând informaţii/clarificări, exprimând mulţumiri/nemulţumiri
cu privire la serviciile prestate;
• să interacţioneze în alte
spaţii de comunicare, în aria tranzacţională sau în cea a sănătăţii, explicând,
de exemplu, simptomele referitoare la o problemă de sănătate, cerând informaţii
asupra serviciilor de sănătate oferite şi asupra procedurilor necesare;
• să interacţioneze în situaţii de comunicare specifice
relaţiilor gregare (de exemplu, exprimând opinii, argumentând etc), chiar dacă
au încă anumite dificultăţi;
• să ceară informaţii
suplimentare celor oferite în mod obişnuit de un ghid turistic, de exemplu
într-o vizită organizată;
• să ofere informaţii despre
excursii descriind locuri şi răspunzând la întrebările despre zonele care vor
fi vizitate.
In situaţii de comunicare aferente activităţii profesionale
desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă conţinutul informaţional al unui
seminar/unei conferinţe/şedinţe/întâlniri de lucru, chiar dacă gradul mare de
complexitate a acestora ar putea ridica unele probleme de înţelegere;
• să reţină mesaje şi să le
transmită chiar dacă încă au anumite dificultăţi în cazul mesajelor complexe.
In situaţiile de comunicare relative la aria
educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să pună întrebări în cadrul
unei conferinţe/unui curs/seminar dezvoltate/dezvoltat pe o temă cunoscută sau
previzibilă, chiar dacă pot avea anumite dificultăţi aferente gradului de
complexitate a discursului;
• să facă o prezentare detaliată plecând de la o
tematică bine cunoscută/familiară.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă se realizează, atunci când este posibil,
cu 2 candidaţi în acelaşi timp.
Partea I: Constă într-un dialog centrat pe identificare
personală/socială/profesională între examinator(i) şi candidaţi şi între aceştia
din urmă.
Partea a II-a: Presupune
implicarea candidaţilor într-un dialog de negociere cu
privire la planificarea unei activităţi sau la rezolvarea unei chestiuni
dezbătute în materialul audiat. Sunt evaluate reacţiile candidaţilor la unul
sau mai mulţi stimuli daţi de examinator(i) pe parcursul probei de exprimare
orală.
Se preconizează ca materialul audiat să fie un extras
dintr-o conferinţă, dintr-o vizită ghidată sau dintr-un dialog, unde sunt
cerute/date informaţii, unde sunt furnizate instrucţiuni, exprimate opinii etc.
Durata: 30 de minute
pentru fiecare dintre candidaţi
Ponderea: Această probă
are o pondere de 50% din nota finală.
29.3. Elaborarea unui
eseu pe o temă dată
In situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de
limba română sunt capabili:
• să redacteze texte care să descrie situaţii cotidiene;
• să redacteze texte formale
distincte: cerere, declaraţie, chitanţă, raport etc.
In situaţii de comunicare referitoare la activitatea
profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să redacteze un pachet de
documente, care ar putea necesita verificarea în cazul în care precizia şi
înregistrarea punctuală sunt importante;
• să redacteze texte aferente propriei activităţii
profesionale, care să descrie şi să furnizeze informaţii detaliate, de exemplu
despre un produs sau serviciu;
• să înregistreze mesaje pe
care să le transmită ulterior, putând aşadar să aibă dificultăţi, dacă acestea
sunt foarte ample sau complexe;
• să scrie texte după dictare într-un ritm adecvat,
astfel încât să aibă timp să verifice ceea ce au scris;
• să rezume în scris texte din
domeniul profesional propriu, având capacitatea de a evidenţia cu claritate
sensul principal al textului rezumat.
In situaţii de comunicare circumscrise ariei educaţionale,
utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să ia notiţe în cadrul unei conferinţe/unui
curs/seminar;
• să ia notiţe plecând de la surse scrise, chiar dacă
ar putea avea anumite dificultăţi în a reda esenţialul într-o manieră
rezumativă;
• să redacteze texte aferente
domeniului relaţiilor educaţionale, chiar dacă prezintă încă dificultăţi în
ceea ce priveşte nivelul de redactare impus lucrărilor academice.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Partea I: Redactarea unei scrisori familiale sau oficiale adresate unei
instituţii, al cărei conţinut să fie cuprins între 160-
180 de cuvinte.
Partea II-a: Redactarea
unui text narativ, descriptiv sau argumentativ (plecând de la 3 teme date), al
cărui conţinut să fie cuprins între de 160-180 de cuvinte.
notă: In aprecierea acestei
probe aferente nivelului avansat C1 profesorii
evaluatori trebuie să urmărească în ce măsură candidaţii sunt capabili să
folosească adecvat cunoştinţele gramaticale şi lingvistice dobândite utilizând
atât un vocabular adecvat ariei de relaţii educaţionale, tranzacţionale etc,
cât şi idiomatisme comune folosite în descrierea de persoane, de
întâmplări/situaţii cuantificând sau comparând.
Durata: 1 oră
Ponderea: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
Durata probelor de examen:
|
Probe/Durată
|
|
Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală -45 de minute
|
|
Discuţii pe marginea unui text audiat - 30 de minute
|
|
Elaborarea unui eseu pe o temă dată - o oră
|
CAPITOLUL VI
Nivel superior C2
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 30. -Atestatul de competenţă lingvistică a
cunoştinţelor de Limba română, nivel superior, corespunde nivelului C2 din Cadrul european comun de referinţă pentru
limbi al Consiliului Europei.
Art. 31. -Acest nivel de referinţă se raportează la
domeniile sociale ale comunicării, tipuri variate de texte scrise şi orale,
acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care în întregul lor sunt
considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în activităţile comunicative
ce vor fi descrise în cele ce urmează.
Art. 32. - Pentru descrierea competenţelor aferente
nivelului de referinţă C2 se presupune că utilizatorii au achiziţionat
modalităţile de interacţiune verbală şi structurală ale discursului, competenţe
socioculturale şi pragmatice, strategii aferente procesului de învăţare etc.
Art. 33. - (1) Nivelul superior
C2 conferă utilizatorilor un grad superior de independenţă, care le permite să
interacţioneze într-un ansamblu variat de situaţii de comunicare. Se presupune
că aceştia şi-au dezvoltat mecanismele lingvistice şi comunicative, de
recunoaştere şi utilizare a structurilor lexico-sintactice şi
sintactico-semantice ale limbii, permiţându-le o mare flexibilitate şi
capacitatea de adaptare a structurilor limbii la propriile nevoi sociale sau
profesionale. Astfel, utilizatorii pot să îşi formuleze ideile şi punctele de
vedere cu precizie şi să îşi adapteze intervenţiile în mod adecvat structurii
discursului interlocutorilor.
(2) Nivelul superior C2 permite aprofundarea componentei
culturale a limbii române în variantele ei stilistice (în principal, relativ la
recunoaşterea şi utilizarea idiomatismelor, a
locuţiunilor verbale şi nominale, a expresiilor intraductibile etc). Totuşi,
pot avea dificultăţi în ariile culturale şi comunicaţionale marcate pronunţat
prin elemente ale comicului de limbaj, stil colocvial, regionalisme, arhaisme etc.
Art. 34. - (1) Utilizatorii sunt capabili să recurgă la
strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii
(formal/informai) şi convenţiile sociale în situaţii cu un grad minim de
previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însuşire a mecanismelor
socioculturale şi a competenţelor comunicative.
(2) Utilizatorii pot să realizeze descrieri clare şi
detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi
finalizând intervenţia cu o concluzie adecvată.
Art. 35. - (1) Utilizatorii sunt capabili să înţeleagă
texte faptice şi literare complexe, sesizând diferenţele stilistice.
(2) Utilizatorii pot să
înţeleagă articole specializate şi instrucţiuni tehnice ample, chiar dacă nu se
referă la domeniul propriu de activitate.
(3) Utilizatorii trebuie să elaboreze tipuri distincte
(scrisoare, eseu, raport etc.) de texte corect structurate şi adaptate stilului
literar/funcţional, în care să trateze subiecte complexe, subliniind aspectele
pe care le consideră importante.
Art. 36. -Acest nivel permite utilizarea limbii române
ca limbă de comunicare şi/sau de muncă, precum şi frecventarea cursurilor
academice.
SECŢIUNEA a 2-a
Testele pentru nivelul superior C2
Art. 37. - Testele pentru nivelul superior C2 au 3
componente:
37.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă
gramaticală
37.2. Discuţii pe marginea unui
text audiat
37.3. Elaborarea unui eseu pe o
temă dată
37.1. Comprehensiune
de lectură şi competenţă gramaticală
Utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să îşi organizeze discursul individual cunoscând
actele de vorbire care servesc la elaborarea lui în conformitate cu
nivelul-prag;
• să aplice corect normele
lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie,
morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;
• să cunoască şi să utilizeze
adecvat modurile şi timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările
prepoziţionale aferente) etc;
• să redacteze corect un text, cunoscând regimul
regenţelor verbale, nominale, precum şi pe cel al construirii de
propoziţii/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective,
completive, atributive, circumstanţiale);
• să înţeleagă tipuri distincte
de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică);
• să utilizeze şi să selecteze în mod adecvat un termen
în funcţie de specificul textului, apelând la selecţia lexicală aferentă
diverselor registre, respectiv stiluri funcţionale ale limbii;
• să respecte ordinea părţilor
principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementelor direct şi
indirect, locul atributelor faţă de regenţii lor etc.) şi ordinea propoziţiilor
în frază;
• să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la
vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.
In situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate,
utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă texte subsumate ariei profesionale, cu
un grad ridicat de complexitate şi imprevizibilitate a limbii;
• să înţeleagă un raport, un
articol etc. cu referire la aria specifică; să identifice specificitatea unui
text relativ amplu a cărui tematică este necunoscută sau mai puţin cunoscută şi
care are ca dificultate majoră faptul că informaţia este furnizată întotdeauna
într-o manieră puţin explicită;
• să înţeleagă instrucţiunile şi descrierile produselor
specifice propriilor arii profesionale.
In situaţii de comunicare referitoare la aria de
învăţământ/educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă textele aferente unor materiale (ne)academice;
• să înţeleagă cărţi şi articole relativ complexe, atât
la nivelul expresiei, cât şi al conţinutului;
• să înţeleagă orice tip de
text care nu presupune o cunoaştere extrem de specializată, cum ar fi, spre
exemplu, cea impusă de stilul juridic; se admite că este previzibilă o oarecare
dificultate de înţelegere atunci când textele prezintă chestiuni legate de
cunoaşterea detaliată a ariei lingvistice şi culturale subsumate istoriei
sociale şi culturale a unei comunităţi sau a unei epoci.
Forma de examinare
aferentă acestei probe:
Candidaţii trebuie să completeze, în conformitate cu
cerinţele gramaticale exprimate, spaţiile libere din textele date pe foaia de
examen. Aceştia trebuie să transforme frazele enunţate în conformitate cu
cerinţele formulate, să organizeze, să reducă sau să amplifice un enunţ ori un
text dat.
Durata: 45 de minute
Pondere: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
37.2. Discuţii pe marginea
unui text audiat
In situaţii de comunicare
cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă
conversaţii/discuţii informale/formale cu un grad redus de previzibilitate;
• să înţeleagă cea mai mare
parte din emisiunile de televiziune şi radiofonice, chiar dacă ritmul este
rapid, fiind caracteristic vorbitorilor nativi, în principal dezbateri,
interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală
şi economică, fără a avea timp suficient pentru a se familiariza cu un anumit
accent;
• să înţeleagă filme şi piese
de teatru, putând avea încă dificultăţi de înţelegere date în principal de
ritmul, acurateţea şi diferitele probleme ale nivelului suprasegmental aferente
discursului oral, dar şi de construcţiile lexicale cu referent mijlocit de
contextul sociocultural;
• să apeleze la strategiile
reparatorii prin care se perfecţionează înţelegerea dintre interlocutori;
• să participe fără efort la
orice conversaţie sau discuţie, dovedind a fi familiarizaţi cu expresiile
idiomatice şi colocviaie;
• să se exprime cu fluenţă şi cursivitate, surprinzând
nuanţe ale sensului. In caz de dificultate, să reia ideea, restructurând
formularea cu abilitate, astfel încât dificultatea să nu fie sesizată;
• să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor
posibile circumscrise ariei de servicii referitoare la închiriere, restaurare
şi comerţ, să redacteze cereri şi reclamaţii, ca de exemplu: returnarea sau
schimbul de produse, solicitând informaţii/clarificări, exprimând mulţumiri/nemulţumiri
cu privire la serviciile prestate;
• să interacţioneze în alte
spaţii de comunicare, în aria tranzacţională sau în cea a sănătăţii, explicând,
de exemplu, simptomele referitoare la o problemă de sănătate, cerând informaţii
asupra serviciilor de sănătate oferite şi asupra procedurilor necesare;
• să interacţioneze în situaţii de comunicare specifice
relaţiilor gregare (de exemplu, exprimând opinii, argumentând etc), chiar dacă
au încă anumite dificultăţi;
• să ceară informaţii
suplimentare celor oferite în mod obişnuit de un ghid turistic, de exemplu
într-o vizită organizată;
• să ofere informaţii despre
excursii, descriind locuri şi răspunzând la întrebările despre zonele care vor
fi vizitate.
In situaţii de comunicare aferente activităţii
profesionale desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să înţeleagă conţinutul informaţional al unui
seminar/unei conferinţe/şedinţe/întâlniri de lucru, chiar dacă complexitatea
ridicată a acestora ar putea ridica unele probleme de înţelegere;
• să reţină mesaje şi să le
transmită, chiar dacă încă au anumite dificultăţi în cazul
mesajelor complexe.
In situaţiile de comunicare relative la aria
educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să pună întrebări în cadrul
unei conferinţe/unui curs/seminar dezvoltate/dezvoltat pe o temă cunoscută sau
previzibilă, chiar dacă pot avea anumite dificultăţi aferente gradului de
complexitate a discursului;
• să prezinte o descriere sau o argumentaţie cu
claritate şi fluenţă, într-un stil adaptat contextului;
• să dea discursului o structura logică eficientă, care
să ajute auditoriul să sesizeze şi să reţină punctele semnificative.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Această probă se realizează, atunci când este posibil,
cu 2 candidaţi în acelaşi timp.
Partea I: Constă într-un dialog centrat pe identificare
personală/socială/profesională între examinator(i) şi candidaţi şi între
aceştia din urmă.
Partea a II-a: Presupune
implicarea candidaţilor într-un dialog de negociere cu privire la planificarea
unei activităţi sau la rezolvarea unei chestiuni dezbătute în materialul
audiat. Sunt evaluate reacţiile candidaţilor la unul sau mai mulţi stimuli daţi
de examinator(i) pe parcursul probei de exprimare orală.
Se preconizează ca materialul audiat să fie un extras
dintr-o conferinţă, dintr-o vizită ghidată sau dintr-un dialog, unde sunt
cerute/date informaţii, unde sunt furnizate instrucţiuni, exprimate opinii etc.
Durata: 30 de minute
pentru fiecare dintre candidaţi
Ponderea: Această probă
are o pondere de 50% din nota finală.
37.3. Elaborarea unui
eseu pe o temă dată
In situaţiile de comunicare
cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să redacteze texte clare,
cursive, adaptate stilistic contextului. Să redacteze scrisori, rapoarte sau
articole complexe, cu o structură logică clară, care
să îl ajute pe cititor să sesizeze şi să reţină aspectele semnificative, texte
care să descrie situaţii cotidiene;
• să redacteze texte formale
distincte: cerere, declaraţie, chitanţă, dare de seamă etc;
• să redacteze rezumate sau
recenzii ale unor lucrări de specialitate ori opere
literare.
In situaţii de comunicare referitoare la activitatea
profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să redacteze un pachet de
documente care ar putea necesita verificarea în cazul în care precizia şi
înregistrarea punctuală sunt importante;
• să redacteze texte aferente propriei activităţi
profesionale care să descrie şi să furnizeze informaţii detaliate, de exemplu
despre un produs sau serviciu;
• să înregistreze mesaje pe
care să le transmită ulterior, putând aşadar să aibă dificultăţi, dacă acestea
sunt foarte ample sau complexe.
In situaţii de comunicare circumscrise ariei
educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:
• să ia notiţe în cadrul unei conferinţe/unui
curs/seminar;
• să ia notiţe plecând de la surse scrise, chiar dacă
ar putea avea anumite dificultăţi în a reda esenţialul într-o manieră
rezumativă;
• să redacteze texte aferente
domeniului relaţiilor educaţionale, chiar dacă prezintă încă dificultăţi în
ceea ce priveşte nivelul de redactare impus lucrărilor academice.
Forma de examinare aferentă acestei probe:
Partea I: Redactarea unei scrisori familiale sau oficiale adresate unei
instituţii, al cărei conţinut să fie cuprins între 160- 180 de cuvinte.
Partea II-a: Redactarea
unui text narativ, descriptiv sau argumentativ
(plecând de la 3 teme date), al cărui conţinut să fie cuprins între 160-180 de
cuvinte.
notă: In aprecierea acestei probe aferente nivelului
superior C2 profesorii evaluatori trebuie să urmărească în ce măsură candidaţii
sunt capabili să folosească adecvat cunoştinţele gramaticale, lingvistice şi
culturale dobândite, utilizând atât un vocabular adecvat ariei de relaţii
educaţionale, tranzacţionale etc, cât şi idiomatisme comune folosite în
descrierea de persoane, de întâmplări/situaţii, cuantificând sau comparând.
Durata: o oră
Ponderea: Această probă
are o pondere de 25% din nota finală.
Durata probelor de examen:
|
Probe/Durată
|
|
Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală - 45 de
minute
|
|
Discuţii pe marginea unui text audiat -
30 de minute
|
|
Elaborarea unui eseu pe o temă dată - o oră
|