ORDIN   Nr. 443 din 11 iunie 2010

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferata. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenti"

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 473 din 9 iulie 2010

In temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 „Regulament de organizare şi funcţionare al Organismului Notificat Feroviar Român la anexa nr. 1 „Regulament de organizare şi funcţionare a Autorităţii Feroviare Române - AFER" la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române -AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică feroviară „Vehicule de cale ferată. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenţi", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către operatorii de transport feroviar, de către deţinătorii vehiculelor feroviare, în vederea elaborării documentaţiei aferente procurării unsorilor necesare vehiculelor feroviare, de către operatorii economici autorizaţi ca furnizori feroviari care fabrică şi/sau livrează unsori consistente pe bază de litiu, de către operatorii economici care fabrică sau repară cutii de osie cu rulmenţi, pentru întocmirea documentaţiilor de licitaţie necesare achiziţionării unsorii şi de către Autoritatea Feroviară  Română - AFER în  activităţile  de  avizare  a documentaţiei tehnice, de omologare/certificare/agrementare tehnică feroviară şi de inspecţie tehnică a vehiculelor feroviare. Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Prezentul ordin a fost emis cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare.

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

ANEXĂ

NORMĂ  TEHNICĂ   FEROVIARĂ

„Vehicule de cale ferată. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenţi"

COD NTF 51-002:2010

Norma tehnică feroviară are caracter obligatoriu.

Preambul

Prezenta normă tehnică feroviară stabileşte condiţiile tehnice de fabricare, omologare şi furnizare pentru unsorile pe bază de săpun de litiu utilizate la gresarea rulmenţilor de la cutiile de osie ale materialului rulant feroviar în scopul asigurării funcţionării acestora în condiţii de fiabilitate şi siguranţă.

Elaborarea prezentei norme tehnice feroviare a apărut ca o necesitate de corelare a documentelor existente sau nou-apărute referitoare la unsoarea pentru cutii de osie în vederea tratării unitare de către beneficiari a ofertelor de pe piaţă, precum şi a produselor noi. Astfel, se pun la dispoziţia utilizatorilor de unsori pentru cutii de osie date relevante, caracteristici şi metode de încercare care să îi ajute în alegerea produsului cel mai performant şi să aprecieze, în acest context, şi ofertele de preţ.

Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se utilizează de către operatorii de transport feroviar şi operatorii economici care achiziţionează unsori pentru cutiile de osie ale materialului în vederea lubrifierii rulmenţilor, pentru întocmirea caietelor de sarcini, pentru achiziţia prin licitaţie a produselor, precum şi de către operatorii economici care fabrică şi furnizează unsori pentru cutii de osie necesare omologării produselor.

La baza elaborării prezentei norme tehnice feroviare au stat fişa UIC 814, SREN 12081, STAS 12721-89, caiete de sarcini, specificaţii şi fişe tehnice elaborate de furnizori specializaţi, având ca scop tratarea unitară din punct de vedere tehnic şi asigurarea interschimbabilităţii acestui produs deosebit de important în siguranţa circulaţiei feroviare.

Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normei tehnice feroviare indică documentele de referinţă prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta normă tehnică feroviară.

1. Generalităţi

1.1. Scop

(1) Prezenta normă tehnică feroviară stabileşte cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească unsorile consistente pe bază de litiu, utilizate pentru lubrifierea rulmenţilor cutiilor de osie ale vehiculelor feroviare care nu fac obiectul specificaţiilor tehnice pentru interoperabilitate existente, în vigoare şi care sunt în exploatare în cadrul sistemului de transport feroviar din România.

 (2) Norma tehnică feroviară stabileşte, de asemenea, cerinţele minime ale unsorilor pentru rulmenţii cutiilor de osie în scopul respectării condiţiilor de funcţionare a cutiilor de osie/tipului vehiculului pe care acestea sunt montate; cerinţele de omologare tehnică; cerinţele de verificare/evaluare a conformităţii produselor; metodele de control al calităţii şi de supraveghere a calităţii unsorilor aferente inspecţiei tehnice, precum şi condiţiile de utilizare.

1.2. Domeniul de aplicare

(1)   Prevederile prezentei norme tehnice feroviare sunt destinate:

a) aplicării de către operatorii economici care fabrică şi/sau livrează unsori consistente pe bază de litiu;

b)    întocmirii specificaţiilor tehnice de produs şi a documentaţiei de omologare/evaluare a conformităţii produsului de către operatorii economici care fabrică sau repară cutii de osie cu rulmenţi;

c)   procurării şi utilizării unsorilor de către deţinătorii vehiculului feroviar;

d) întocmirii caietelor de sarcini şi a specificaţiilor tehnice în cadrul procedurilor de achiziţii publice;

e)  avizării caietelor de sarcini, specificaţiilor tehnice, de încercare şi de inspecţie tehnică.

(2) Aplicarea prezentei norme tehnice feroviare la produsele legal comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3.052/95/CE.

(3) Cerinţele prezentei norme tehnice feroviare nu se aplică produselor fabricate legal şi/sau comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori fabricate legal într-un stat participant la Asociaţia Europeană a Liberului Schimb - EFTA, care este parte contractantă la acordul Spaţiul Economic European - EEA.

1.3. Sistemul de management al calităţii

In vederea ţinerii sub control a proceselor de fabricaţie, a monitorizării şi măsurării calităţii unsorii, furnizorii trebuie să stabilească şi să implementeze un sistem de management al calităţii. Pentru pregătirea şi implementarea acestui sistem trebuie respectate prevederile din [68].

1.4. Clasa de risc

Unsoarea destinată lubrifierii rulmenţilor cutiilor de osie de la materialul rulant motor şi tractat se încadrează în clasa de risc 1A, conform prevederilor din [1].

1.5. Condiţii generale

(1) Condiţiile tehnologice pentru fabricaţie şi pentru controlul proceselor de fabricaţie a unsorilor destinate cutiilor de osie ale vehiculelor feroviare sunt specifice fiecărui furnizor feroviar şi trebuie stabilite astfel încât produsele să aibă caracteristicile din prezenta normă tehnică feroviară.

(2)   Unsorile fabricate pentru scopul menţionat mai sus trebuie livrate de furnizori feroviari autorizaţi şi trebuie omologate/agrementate/certificate în conformitate cu prevederile şi cu procedurile din [1] şi [67], dacă caracteristicile lor corespund cerinţelor prezentei norme tehnice feroviare.

(3) Furnizorul trebuie să determine, să asigure şi să menţină infrastructura necesară pentru a realiza conformitatea cu cerinţele produsului.

1.6. Prescurtări

FF - furnizor feroviar

OE- operator economic

NLGI - National Lubricating Grease Institute - Institutul Naţional pentru Unsori Lubrifiante

EP - extremă presiune

ASTM - American Society for Testing and Materials - Societatea Americană pentru Incercări şi Materiale

API- American Petroleum Institute - Institutul American de Petrol

IP - Energy Institute IP Standard Methods - Institutul pentru Energie IP

Metode Standardizate

1.7. Definiţii

Termenii specifici din prezenta normă tehnică feroviară sunt definiţi după cum urmează:

a) aditiv EP- compus chimic care se adaugă într-o unsoare pentru ca în cazul utilizării acesteia suprafeţele de frecare să poată suporta sarcini mai mari, fără să se uzeze sau să se deterioreze;

b) agenţi antiuzură - aditivi sau produsele lor de reacţie care formează pelicule subţiri şi tenace în zonele foarte solicitate pentru a împiedica contactul metal pe metal;

c) anhidru - fără conţinut de apă;

d)  antioxidant - substanţă care împiedică sau întârzie acţiunea de oxidare, antioxigen;

e) aspect - termenul general referitor la caracteristicile care se determină numai prin examinare vizuală;

f) caracteristici opţionale ale unsorilor- caracteristici pentru tipuri de rulmenţi specifici, pentru aplicaţii la viteze mari/condiţii de mediu şi condiţii de exploatare speciale;

g)  cenuşă sulfat - reziduu de unsoare rezultat în urma arderii acesteia, tratat ulterior cu acid sulfuric şi calcinat până la o masă constantă;

h) clasa de risc 1A - clasă de risc care cuprinde produse feroviare a căror defectare antrenează o pierdere a siguranţei şi securităţii transporturilor comportând următoarele riscuri:

-  risc de accident feroviar, care poate să cauzeze răniri corporale personalului feroviar sau pasagerilor;

- risc de distrugere majoră a echipamentelor feroviare sau a mărfurilor transportate;

i) clasificare NLGI - scală de clasificare a unsorilor din punctul de vedere al consistenţei, conform [9];

j) componenta de bază a unei unsori - fluid de bază, care este în general un ulei mineral sau un ulei sintetic în care se adaugă aditivi pentru a se obţine lubrifiantul finit;

k) consistenţă - rezistenţa unsorii la deformare în cazul aplicării unei sarcini; se asociază cifra de consistenţă NLGI corespunzătoare altor simboluri, asa cum se arată în tabelul 4 din [9];

l) coroziune - proces chimic sau electrochimie de degradare, exercitat la suprafaţa corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substanţe chimice;

m) inhibitor de coroziune - aditiv care protejează suprafaţa lubrifiată de atacul chimic al apei sau al altor contaminanţi;

n) inhibitor de oxidare (antioxidant) - substanţă adăugată în cantităţi mici în produsele petroliere pentru creşterea rezistenţei la oxidare, prelungindu-se astfel perioada de depozitare;

o) incompatibilitate - situaţie în cazul în care un amestec de două unsori prezintă parametrii uneia dintre unsori înainte de mixarea lor;

NOTE:

1. Performanţa sau caracteristicile inferioare ale uneia dintre unsori şi cele superioare ale celeilalte unsori nu determină obligatoriu incompatibilitatea.

2.  Nu se garantează că unsorile care se încadrează în clasificarea unsorilor descrisă în [10] sunt miscibile. Deoarece lipsa de compatibilitate poate genera reducerea nivelului de performanţă trebuie consultaţi furnizorii de unsoare înainte de a permite contactul dintre produse diferite.

p) îngroşător - o substanţă compusă din particule fin divizate, dispersate într-un lichid lubrifiant pentru a se forma structura produsului;

q) malaxare - operaţie constând în supunerea unei unsori lubrifiante la forfecarea produsă de un malaxor pentru unsoare;

r) oxidare - reacţie prin care oxigenul din aer influenţează, de obicei negativ, produsele petroliere. Procesul este accelerat de căldură, lumină, catalizare metalică şi de prezenţa apei, a acizilor sau a unor contaminanţi solizi;

s) penetraţie - măsură a consistenţei bazată pe măsurarea inversă a penetraţiei (consistenţa scăzută echivalează cu valoarea ridicată a penetraţiei);

t) penetraţie cu con - adâncimea la care un con standardizat pătrunde într-o probă de încercare în condiţii standard de sarcină, durată şi temperatură [12];

u) proprietăţi EP - acele proprietăţi ale unei unsori care în condiţiile unor sarcini ridicate reduc uzura prin frecarea, zgârierea şi griparea suprafeţelor în contact;

v) punct de picurare - temperatura la care unsoarea începe să formeze picături si curge prin orificiul aparatului de testare [9];

w) săpun complex - cristale sau fibre de săpun formate de obicei prin cristalizarea comună a două sau mai multe componente; săpunurile complexe pot fi săpunuri normale (cum sunt cele metalic stearate sau oleate) sau pot încorpora agenţi complecşi care să producă schimbări ale caracteristicilor unsorii de obicei recunoscuţi prin creşterea punctului de picurare;

x) ungere - metodă de ţinere sub control şi reducere a uzurii unor suprafeţe aflate în contact şi în mişcare prin introducerea între acestea a unei pelicule antifricţiune;

y) unsoare lubrifiantă - produs semisolid sau solid obţinut prin dispersia unui îngroşător într-un lichid lubrifiant [67];

z) beneficiar final - deţinător al unui vehicul feroviar care stabileşte modalităţile de introducere în revizie/reparaţie, precum şi predarea şi constatarea stării tehnice la încheierea lucrărilor de construcţie sau reparaţie;

aa) disponibilitate - capacitatea unui produs de a fi în stare să realizeze funcţia cerută în condiţii date, la un moment dat sau în orice moment al unui interval de timp dat, presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute;

bb) furnizor feroviar- orice operator economic autorizat şi supravegheat din punct de vedere tehnic, care realizează şi/sau furnizează produse şi/sau servicii feroviare destinate a fi utilizate în activitatea de proiectare, fabricaţie, întreţinere, reparare şi exploatare a materialului rulant şi a infrastructurii feroviare.

1.8. Cerinţe pentru procesele de fabricaţie, livrare şi utilizare

1.8.1.  Cerinţe privind securitatea transportului feroviar şi a personalului implicat în activitatea de fabricare şi utilizare:

a)  unsorile trebuie să asigure funcţionarea rulmenţilor şi a cutiilor de osie astfel încât acestea să reziste solicitărilor normale sau excepţionale specificate în documentaţia tehnică de fabricaţie a acestora, în vederea garantării siguranţei circulaţiei vehiculelor feroviare;

b) componentele folosite la fabricarea unsorilor pentru cutii de osie trebuie să reziste pe toată durata de utilizare prescrisă, solicitărilor normale sau suprasolicitărilor identificate în tema de proiectare;

c)   mentenanţa siguranţei echipamentelor, dispozitivelor, instalaţiilor şi a facilităţilor.

1.8.2. Cerinţe privind sănătatea şi securitatea în muncă Operatorii economici care fabrică şi utilizează unsorile trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor existente şi a celor potenţiale, pentru evaluarea riscurilor şi pentru implementarea măsurilor de monitorizare necesare ţinerii sub control şi prevenirii riscurilor profesionale, pentru protecţia sănătăţii, securitatea operatorilor şi pentru eliminarea factorilor de risc şi de accidentare [6].

1.8.3. Cerinţe privind protecţia mediului:

a)  impacturile semnificative asupra mediului înconjurător aferente desfăşurării proceselor de fabricaţie, transport, depozitare şi utilizare a unsorilor trebuie identificate şi luate în considerare în conformitate cu [27] şi [71];

b)  materiile şi materialele utilizate la fabricarea unsorilor, precum şi modul de depozitare a acestora trebuie să nu polueze apa, aerul şi solul;

c)  instalaţiile tehnologice şi procedeele aferente proceselor de fabricaţie trebuie să funcţioneze astfel încât să se asigure respectarea cerinţelor de reglementare privind prevenirea poluării mediului înconjurător.

Respectarea cerinţelor în conformitate cu [27], [71] şi [72] trebuie să fie monitorizată prin procesele de agrementare, omologare tehnică, evaluare a conformităţii sau inspecţie tehnică, conform prevederilor din [1] şi [67].

2. Cerinţe

2.1. Generalităţi

(1) Nivelurile de consistenţă, în conformitate cu clasificarea NLGI trebuie să se selecteze în funcţie de destinaţia unsorii şi trebuie încadrate în clasele 1, 2 şi 3, după caz. Pentru a îmbunătăţi performanţele unsorilor consistente trebuie să se folosească aditivi antiuzură, protecţie anticorosivă, presiuni extreme şi aditivi fizici solizi sau chimici (de exemplu, grafit sau disulfură de molibden).

(2) Valorile caracteristicilor obligatorii stabilite în prezenta normă tehnică feroviară trebuie să fie similare cu cele ale unsorile pe bază de săpun de litiu care sunt utilizate la cutiile de osie cu rulmenţi de la materialul rulant apt să circule în trafic intern şi internaţional.

(3) In cazul în care clientul final selectează pentru utilizare unsori pe baza altor tipuri de îngroşători trebuie redefinite caracteristicile obligatorii împreună cu metodele de verificare adaptate corespunzător. Dacă consideră necesar, clientul final trebuie să completeze cerinţele tehnice obligatorii stabilite în prezenta normă tehnică feroviară cu încercări suplimentare care să corespundă criteriilor sale, în funcţie de tipul vehiculului feroviar şi de cerinţele de întreţinere sau trebuie să utilizeze doar anumite module necesare pentru caracterizarea altor tipuri de unsori.

2.2. Substanţe chimice componente

Unsoarea trebuie să conţină următoarele:

a) săpun de litiu (12 - hidroxistearat de litiu);

b) ulei de bază: mineral sau sintetic;

c)   aditivi: antioxidant, anticorosiv, eventual de extremă presiune.

NOTĂ:

Unsorile nu trebuie să conţină produse toxice sau nocive pentru mediul înconjurător sau pentru sănătatea şi securitatea ocupaţională. Utilizarea aditivilor conţinând clor, nitrit de sodiu, butilfenol şi metilfenol nu trebuie permisă, iar în cazul constatării unei prezenţe accidentale a acestora conţinutul lor în unsoare trebuie limitat la maximum 50 mg/l.

2.3. Temperatura de utilizare

Unsorile consistente destinate cutiilor de osie ale vehiculelor feroviare trebuie să funcţioneze în intervalul de temperaturi cuprinse între -30°C şi +120°C.

2.4. Caracteristici

2.4.1. Generalităţi

(1) Caracteristicile unsorilor pe bază de litiu pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare, precum natura şi categoria încercărilor (de tip sau de serie) în vederea omologării şi ţinerii sub control a fabricaţiei trebuie fie stabilite în conformitate cu cerinţele din cap. 6 din prezenta normă tehnică feroviară.

(2) Trebuie efectuate încercări de tip pentru:

a)  determinarea conformităţii produsului cu cerinţele de calitate în vederea omologării/certificării;

b)  determinarea valorilor caracteristicilor care se impun în timpul încercărilor de serie.

(3) Pentru verificarea menţinerii în timp a calităţii unei unsori omologate/certificate trebuie efectuate încercări de serie.

2.4.2. Caracteristici tehnice obligatorii

Caracteristicile tehnice obligatorii ale unsorilor trebuie să se stabilească în conformitate cu cele indicate în paragraful 6.2, în scopul satisfacerii condiţiilor de lubrifiere pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare cu viteza maximă de circulaţie de 200 km/h.

2.4.3. Caracteristici tehnice opţionale

Caracteristicile tehnice opţionale ale unsorilor reprezintă caracteristicile suplimentare ce satisfac cerinţele pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare cu viteza de circulaţie mai mare de 200 km/h sau care circulă în condiţii de mediu şi de exploatare speciale. Acestea trebuie stabilite avându-se în vedere caracteristicile indicate în paragraful 6.3.

2.4.4.  Informaţii furnizate de client

Următoarele informaţii trebuie furnizate şi documentate de către client:

a)  date relevante privind aplicarea: tipurile de rulmenţi, sarcinile, temperatura ambientală, clasa de viteză a sau b;

b) tipul de aprobare şi condiţiile conform tabelelor 1 şi 2 şi cap. 3;

c) cerinţe tehnice suplimentare privind securitatea produsului şi condiţiile de depozitare, ambalare şi livrare.

2.4.5. Cerinţe pentru acordul dintre părţile contractante

Următoarele cerinţe trebuie să facă obiectul acordului încheiat între părţile contractante şi trebuie să fie pe deplin documentate într-o specificaţie stabilită în vederea aprobării produsului:

a) cerinţe tehnice suplimentare, dacă este cazul;

b) încercări, înregistrări calitate şi trasabilitate (a se vedea cap. 4);

c)  condiţii pentru livrare, ambalare şi marcare (a se vedea cap. 5);

d)  rezultatele încercărilor în vederea aprobării (a se vedea cerinţele din cap. 3 şi tabelele 1 şi 2).

e)  clasa de viteză a sau b pentru care unsoarea este aprobată (vezi paragraful 6.1);

f)  limitele viscozităţii uleiului de bază, consistenţa unsorii şi conţinutul de apă necesare atât aprobării, cât şi încercărilor de lot (a se vedea tabelul 1);

g) metoda de evaluare a capacităţii de lubrifiere;

h) caracteristicile de încercare, limitele şi periodicitatea încercărilor (vezi tabelele 1 şi 2).

3. Aprobarea unsorilor pentru cutiile de osie

3.1. Cerinţe pentru fabricaţie

(1)    Unsorile utilizate la cutiile de osie trebuie să îndeplinească cerinţele definite în cap. 2 şi 6.

(2)   Unsorile corespunzătoare prezentei norme tehnice feroviare trebuie livrate de furnizori feroviari autorizaţi, iar produsele trebuie să fie omologate/agrementate/certificate de organismul care realizează evaluarea conformităţii.

(3)   Furnizorul trebuie să dispună de infrastructura de producţie necesară pentru a realiza conformitatea cu cerinţele produsului.

(4) Unsoarea pentru care se solicită omologarea/agrementul/ certificarea trebuie să fie rezultatul unor procese de fabricaţie.

(5) Unsoarea destinată utilizării nu trebuie realizată în condiţii de laborator.

(6)  Certificatul de omologare/certificare trebuie emis numai pentru unsoarea care a fost supusă încercărilor. Orice modificare a compoziţiei acesteia conduce la reluarea procedurilor de încercare/omologare/certificare.

(7)   Furnizorul trebuie să facă cunoscute clienţilor şi organismului care realizează omologarea/certificarea modificările pe care intenţionează să le efectueze, pentru ca aceştia să poată stabili în ce condiţii se va efectua o nouă omologare/certificare.

3.2. Aprobarea unsorilor

(1) Unsorile trebuie să fie supuse unei proceduri de aprobare documentată în conformitate cu cerinţele de agrementare/certificare, după caz.

(2)  Fiecare tip nou de unsoare sau fiecare domeniu de utilizare nou pentru o unsoare aflată deja în utilizare trebuie să fie aprobat corespunzător prevederilor din tabelele 1 şi 2 şi din prezentul capitol.

(3)   Cantităţile de unsoare necesare efectuării tuturor încercărilor aferente aprobării acestora trebuie să provină din acelaşi lot de fabricaţie şi trebuie furnizate într-un singur lot de marfă.

(4)   In cazul în care se cere certificarea conformităţii produsului, producătorul trebuie să demonstreze că produsul satisface cel puţin cerinţele prezentei norme tehnice feroviare.

(5)  Incercările pentru evaluarea conformităţii trebuie să corespundă încercărilor stabilite în tabelul 1 sau 2, după caz. Caracteristicile unsorilor pentru cutiile de osie necesare asigurării cerinţelor minime de siguranţa circulaţiei sunt descrise în anexa nr. 2.

(6)   Organismul care realizează evaluarea conformităţii unsorilor trebuie, dacă consideră necesar, să solicite dovezi suplimentare privind conformitatea produsului sau a substanţelor componente în orice fază a procesului de fabricaţie.

(7) In cazul în care oricare mostră prelevată dintr-un produs nu este în conformitate cu cerinţele specificate, întregul lot trebuie respins.

3.2.1. Cerinţe de omologare

(1)  Omologarea unsorilor pentru cutiile de osie trebuie realizată în două variante, varianta omologării preliminare şi varianta omologării finale, în funcţie de cerinţele clientului şi de domeniul de utilizare.

(2)  Pentru unsorile noi se efectuează încercările de tip de laborator, conform tabelului 1, precum şi probele în stand şi în exploatare. In varianta omologării preliminare trebuie să se efectueze numai încercările de tip de laborator.

3.2.2. Incercări de tip

(1) In vederea omologării unsorile trebuie supuse încercărilor de tip precizate în paragraful 6.2.

(2) In situaţia omologării finale, dacă rezultatele încercărilor de laborator sunt corespunzătoare, beneficiarul final, de comun acord cu organismul care realizează evaluarea conformităţii, trebuie să stabilească condiţiile de realizare a probelor pe stand şi în exploatare.

3.2.3. Incercări pentru caracteristici opţionale

(1) Pentru furnizarea de garanţii suplimentare clienţilor finali, în special pentru utilizări la vehicule de mare viteză sau în condiţii de temperatură extremă, trebuie efectuate încercări corespunzătoare.

(2) Clienţii, corespunzător condiţiilor de utilizare, trebuie să solicite una sau mai multe încercări, care sunt precizate în paragraful 6.3, după cum este necesar.

3.2.4. Incercări desfăşurate în exploatare

(1) Incercările în exploatare trebuie efectuate în cazul apariţiei pe piaţă a unor unsori sau producători de astfel de produse noi, care nu au fost încercate pentru cutiile de osie la nicio administraţie de cale ferată.

(2)   Pentru efectuarea încercărilor în exploatare trebuie utilizate locomotive, vagoane de călători şi vagoane de marfă reprezentative, care sunt stabilite de beneficiarii finali de resort. In acest scop trebuie selectate vehiculele care efectuează parcursuri anuale lungi, având cele mai mari viteze şi sarcini pe osii pentru tipul respectiv.

(3) In timpul perioadei de încercare în exploatare a unsorii trebuie să se realizeze încercări în scopul determinării comportării în serviciu, prin verificarea menţinerii proprietăţilor şi a capacităţii de ungere.

(4) La intervale de aproximativ 3 luni trebuie să se preleveze eşantioane de unsoare de la cutiile de osie ale vehiculelor aflate în urmărire pentru a fi analizate chimic şi pentru a se determina conformitatea cu cerinţele de calitate.

(5)  Mostrele trebuie prelevate din cutiile de osie din zona rulmenţilor, iar cantităţile prelevate trebuie să fie suficiente pentru efectuarea analizelor chimice şi în acelaşi timp să nu prejudicieze funcţionarea ulterioară a cutiilor de osie aflate în urmărire. Cantitatea ce urmează a fi prelevată pentru determinarea stabilităţii mecanice este de 50 g.

(6)    Pentru determinarea modului de comportare în exploatare a unsorii trebuie să se realizeze determinări chimice aferente următoarelor caracteristici: penetraţia, punctul de picurare, conţinutul de cenuşă de sulf, indicele de neutralizare şi conţinutul de apă.

(7)   Pentru urmărirea comportării unsorii experimentale trebuie să se prevadă osii montate care să poată fi uşor de identificat pe toată perioada de urmărire. In paralel, pe aceleaşi vehicule trebuie să existe osii ale căror cutii de osie să fie gresate cu o unsoare deja omologată, astfel încât să existe posibilitatea comparării atât a modului de comportare a unsorii experimentale în raport cu cea de referinţă, cât şi a stării rulmenţilor. La sfârşitul perioadei de probe în exploatare unsoarea experimentală trebuie supusă încercărilor de tip, iar rulmenţii se spală şi se examinează vizual.

(8) Dacă pe toată perioada de probă din cauza unsorii nu s-a constatat nicio neconformitate sau nicio defectare a funcţionării cutiilor de osie rezultatele urmăririi în exploatare trebuie considerate ca fiind corespunzătoare.

(9)  Cu ocazia omologării unsorii trebuie să se stabilească tipurile de vehicule/tipurile de rulmenţi/vitezele maxime/sarcinile pe osie/perioada de valabilitate.

4. Controlul calităţii loturilor de produs

4.1. Stabilirea loturilor

(1)  Unsoarea provenită din acelaşi recipient de fabricaţie, bine omogenizată şi care a trecut prin ultima operaţie tehnologică, trebuie să formeze un lot/o şarjă de livrare. Dacă nu se specifică altfel, mărimea unui lot realizat în condiţii uniforme de fabricaţie şi pentru care s-a eliberat acelaşi document privind conformitatea produsului trebuie să fie de aproximativ 4 t.

(2)  Clienţii, dacă consideră necesar, trebuie să stabilească de comun acord cu furnizorul cantitatea minimă a unui lot şi trebuie să verifice corectitudinea omogenizării acesteia.

4.2. Tipul încercărilor şi trasabilitatea

(1)   Rezultatele verificărilor şi controalelor efectuate de furnizorul de unsoare în timpul fabricaţiei pentru a se asigura de calitatea uleiului de bază trebuie să fie înregistrate şi să poată fi consultate de clienţi.

(2)  Unsorile se supun încercărilor de serie obligatorii de control al calităţii stabilite în tabelul 1 şi celor indicate în tabelul 2. In funcţie de clasa de viteză, de asemenea, clientul poate verifica şi celelalte caracteristici prin sondaj.

(3)  Incercările de serie trebuie efectuate cel puţin o dată pentru fiecare lot.

(4)  Orice rezultat neconform al încercărilor şi verificărilor poate conduce la refuzul lotului de unsoare respectiv.

(5) Trasabilitatea şi, în particular, prelevarea de probe pentru încercări trebuie să fie agreate şi documentate în conformitate cu prevederile recomandate de [6].

5. Ambalare, marcare, depozitare, transport

5.1. Ambalare

(1)  Unsoarea trebuie livrată în recipiente etanşe, care să asigure menţinerea caracteristicilor fizico-chimice pe perioada de garanţie şi de depozitare.

(2) In lipsa altor prevederi, livrarea unsorii se va efectua în recipiente de 180-200 kg.

5.2. Marcare (etichetare)

Fiecare recipient de unsoare ambalat trebuie să poarte o etichetă pe care să fie înscrise în limba română, fără a se exclude însă şi prezentarea în alte limbi, următoarele date:

a) denumirea sau marca furnizorului;

b) denumirea unsorii;

c) masa netă;

d) data fabricaţiei şi numărul lotului de fabricaţie, în clar sau sub formă codificată;

e) simbolul (codul) de aprovizionare.

5.3. Depozitare

(1) Unsorile trebuie depozitate în spaţii ferite de intemperii, la temperaturi cuprinse între -5°C şi + 30°C, în ambalajul original închis, nu mai mult de 12 luni de la data fabricaţiei, într-un spaţiu uscat, ventilat şi acoperit. Trebuie evitată expunerea directă la razele soarelui, la vreo sursă de încălzire sau la un agent puternic de oxidare.

(2)  La deschiderea ambalajului se îndepărtează de pe capacul etanş urmele de umezeală şi impurităţile. După deschiderea ambalajului unsoarea trebuie protejată de influenţa mediului şi trebuie utilizată în cel mai scurt timp. Clientul trebuie să utilizeze unsoarea în termen de 12 luni de la data livrării.

(3)  Dacă unsoarea a fost depozitată mai mult de 24 de luni de la data fabricaţiei trebuie reverificată calitatea acesteia prin reluarea încercărilor de serie.

5.4. Transport

Transportul recipientelor cu unsoare trebuie efectuat cu mijloace de transport acoperite. Pentru asigurarea împotriva răsturnării/deteriorării/deversării recipientelor unsorii trebuie întreprinse măsuri corespunzătoare.

6. Caracteristici tehnice şi categorii de încercări

6.1. Clase de viteză

Cerinţele pentru unsori trebuie stabilite pentru două clase de viteză a rulmenţilor:

a) clasa a cuprinde unsori pentru rulmenţi în cutia de osie cu nxd_m<250 000;

b) clasa b cuprinde unsori pentru rulmenţi în cutia de osie cu n x d_m >250 000,

unde:

n - viteza de rotaţie a inelului interior în rotaţii/minut;

d_m-diametrul mediu al rulmentului (D+d)/2, în milimetri;

D - diametrul exterior al rulmentului, în milimetri;

d- diametrul interior al rulmentului, în milimetri.

NOTĂ:

Valoarea n x d_m = 250 000 corespunde pentru:

- diametrul roţii = 840 mm;

- diametrul mediu al rulmentului (dm) = 195 mm;

- viteza = 200 km/h.

6.2. Caracteristici tehnice şi categorii de încercări obligatorii

Caracteristicile tehnice obligatorii pentru V<200 km/h, natura încercărilor (de tip sau de serie) şi metodele de încercare aferente trebuie stabilite conform celor indicate în tabelul 1.

6.3. Caracteristici tehnice şi categorii de încercări opţionale

Caracteristicile tehnice opţionale, natura încercărilor (de tip sau de serie) şi metodele de încercare aferente trebuie stabilite conform celor indicate în tabelul 2.

Tabelul 1 -Incercări obligatorii pentru omologarea unsorilor pentru cutii de osie

Nr. crt.	Caracteristici	Unitatea de măsură	Condiţiile de admisibilitate	Categoria încercării		Metoda de încercare aferentă	Corespondenţa cu standarde din România	Observaţii
				Tip	Serie
1.	Culoare şi aspect	-	omogene	X	X	examinare vizuală
2.	Clasa de consistenţă NLGI		2	X		ISO 6743-99 ASTM D217 DIN 51818	SRISO 6743/9: 1997
3.	Viscozitatea uleiului de bază la 40°C	mm2/s	100 ±10	X	X	EN ISO 3104	SR EN ISO 3104:2002
4.	Diferenţa dintre penetraţia după 60 de malaxări şi cea în stare nemalaxată	0,1 mm	±15	X	X	ISO 2137 ASTM D217	SR ISO 2137: 1997
5.	Stabilitate mecanică la malaxare - diferenţa dintre penetraţia după 100.000 de malaxări şi cea în stare nemalaxată	0,1 mm	<45	X	X	ISO 2137 ASTM D217 NFT60-190	SR ISO 2137: 1997 STAS 8945/1-86
6.	Stabilitate mecanică V2F, scurgerea unsorii	g	0-323	X		EN 14865-2	SR EN 14865-2: 2006
7.	Stabilitate mecanică la rulare - diferenţa dintre penetraţia înainte si după laminare 50 h la 80°C	0,1 mm	<50	X	X	ASTM D 1831 NFT60-190	STAS 8945/2-86
8.	Penetraţia la -20°C	0,1 mm	> 120	X	X	ISO 13737	STAS 2392-86
9.	Punct de picurare	°C	> 180	X	X	ISO 2176	SR ISO 2176: 1997 STAS 37-67
10.	Conţinutul de apă	%	<0,2	X	X	ISO 3733 DIN 51777-2 metoda Karl Fischer	SR 13484:2003	ISO 3733 este hotărâtor în caz de litigiu
11.	Rezistenţa la coroziune	clasificare	0/0	X	-	ISO 11007 fluid de încercare a	-	la solicitarea clientului
12.	Spectrul infraroşu	etalon de referinţă	corespunde	X	-	DIN 51820-1	-
13.	Verificarea conţinutului de ulei separat după 168 h la 40°C	%	0,5 +0,6	X	X*	DIN 51817 hotărâtor în caz de litigiu NFT60-191 BS 2000-121	STAS 11618-81	*Pentru încercările de serie se reduce durata la 18 h la 40°C
14.	Puterea de lubrifiere FE8			X	-	PrEN 14865-1	-	la solicitarea clientului

Nr. crt.	Caracteristici	Unitatea de măsură	Condiţiile de admisibilitate	Categoria încercării		Metoda de încercare aferentă	Corespondenţa cu standarde din România	Observaţii
				Tip	Serie
15.	Capacitatea de lubrifiere1) R2F -B/120°C	mg	- pierdere de masă role interioare <25 - pierdere de masă role exterioare <25 - pierdere de masă colivii <100	X		NFF 19-504 metoda de verificare facultativă		la solicitarea clientului
16.	Verificarea proprietăţilor de comportare la extremă presiune - sarcina maximă fără gripaj	N	minimum 2.500	X	X	ASTM D 2596 DIN 51350/4 DIN 51350/5	STAS 10293-83
17.	Verificarea proprietăţilor atjuzură (încercarea pe maşina cu 4 bile): - diametrul petei de uzură la o sarcină de 1.500 N/60 secunde - diametrul petei de uzură la o sarcină de 200 N/60 minute	mm mm	maximum 1,6 maximum 0,45	X	X	ASTM D 2596 IP239	STAS 10293-83
18.	Penetraţia la 25°C	1/10 mm	265-295	X	X	ISO 2137 ASTM D217	SR ISO 2137:1997 STAS 2392-86
19.	Conţinutul de cenuşă sulfatată	%	2 + 3	X	-	NFT 60-144 DIN 51575	STAS 4949-76
20.	Modificarea relativă a conţinutului de cenuşă sulfatată în raport cu eşantionul de omologare	%	±20		X	NFT 60-144 DIN 51575		la solicitarea clientului
21.	Impurităţi mecanice abrazive	%	lipsă	X	X	ASTM D 1404 DIN 51813	STAS 12721-89 pct. 4	la solicitarea clientului
22.	Alcalii libere	% NaOH	0,1	X	-	ASTM D128	-	la solicitarea clientului
23.	Verificarea caracteristicilor de prevenire a coroziunii(2) - testul EMKOR-SKF	scală de la 0 la 5	0/0	X		IP 220 ISO11007:1997 fluid de încercare a) DIN 51802		la solicitarea clientului
24.	Acţiunea corozivă pe lama de oţel -3h la 100°C	-	Rezistă	X	X	ASTM D 1743	STAS 8206-68	la solicitarea clientului
25.	Stabilitatea la oxidare statică, după 100 h la 100°C	kPa	maximum 45	X		ASTM D 942 DIN 51808 IP 142	STAS 8043-67	la solicitarea clientului

1) Trebuie să se efectueze pentru unsorile nou-apărute pe piaţă.

2)  La cererea beneficiarului ar trebui să se efectueze testul de prevenire a coroziunii cu apă sărată (NaCI 3%).

Tabelul 2 -Incercări opţionale pentru omologarea unsorilor pentru cutii de osie

Nr. crt.	Caracteristici	Unitatea de măsură	Condiţiile de admisibilitate	Categoria încercării		Metoda de încercare aferentă	Corespondenţa cu standarde din România	Observaţii
				Tip	Serie
1.	Penetraţia - 40°C	0,1 mm	> 120	X		ISO 13737	STAS 2392-86	pentru aplicaţii la care temperaturile sunt de regulă sub -20°C
2.	Coroziune cupru - 24 h la 100°C	scala de la 0 la 5	<2	X		DIN 51811		pentru rulmenţii cu colivie din aliaj de cupru
3.	Compatibilitate cu elastomeri - 70 h la 100°C	% °Shore	variaţia volumică< 10 variaţia durităţii < 10	X		DIN 53521		rulmenţi cu etanşare sau alte elemente din elastomeri; încercarea trebuie efectuată asupra elementului respectiv.
4.	Rezistenţa la coroziune	clasificare	2/2 max	X	-	ISO 11007 fluid de încercare c)	-
5.	Compatibilitate cu materiale polimerice	% °Shore	conform SR EN 12080:2008 pct. 7.3	X		EN 12080:2008 Anexa D	SR EN ISO 12080:2008 Anexa D	rulmenţi cu colivie sau alte elemente din materiale polimerice
6.	Separare dinamică de ulei	g	<2	X	-	NFT60-189	-
7.	Oxidare	cm-1	<50	X		NFF 19-503		Pentru aplicaţii în care riscul oxidării e ridicat sau se prevăd vibraţii mai mari decât cele normale sau pentru aplicaţii la viteze mari, clasa b) sau similară
8.	Metoda de determinare a stabilităţii mecanice	g	0-323	X		EN 14865-2	SR EN 14865-2:2006	în particular pentru cutii de osie cu etanşare labirint
9.	Metoda de determinare a stabilităţii mecanice ROPECS			X		NFF 19-502		metodă ROPECS
10.	Stabilitatea mecanică la rulare	0,1	după cum s-a convenit	X	-	ASTM 1831	-
11.	Comportarea la acţiunea apei 3 h la 90°C	scală	1	X		DIN 51807/1		încercări complementare, conform [5]
12.	Incercarea „Water Washout" cu apă	scală	0	X	-	ASTM D 1264	-

Nr. crt.	Caracteristici	Unitatea de măsură	Condiţiile de admisibilitate	Categoria încercării		Metoda de încercare aferentă	Corespondenţa cu standarde din România	Observaţii
				Tip	Serie
13.	Miscibilitatea cu alte unsori omologate în acelaşi scop - verificarea stabilităţii mecanice a amestecului; - variaţia penetraţiei după 24 h la temperatura ambiantă; - variaţia penetraţiei după 24 h la 110°C faţă de penetraţia unsorii după 60 de malaxări; - penetraţia maximă după 24 h la 110oC; - punctul de picurare al amestecului 1/1 după testul de rulare 24 h la 110°C	1/10 mm 1/10 mm 1/10 mm °C	< 60  < 150  <400  > 140	X		DIN 51804 ASTM D 1831 ISO 2137 DIN 51804 ISO 2176 ASTM D 2265	SR ISO 2137:1997 SR ISO 2176:1997	conform [5]

7. Monitorizare şi măsurare

(1) Operatorii economici care fabrică unsori pentru cutiile de osie ale vehiculului feroviar trebuie să ţină sub control permanent procesele de fabricaţie, de la recepţia materiilor prime şi până la ambalarea finală a unsorii, de aceea pe parcursul desfăşurării fluxurilor de fabricaţie trebuie să existe echipamente de verificare intermediară, precum şi laboratoare autorizate, dotate cu utilităţi şi instalaţii specifice pentru efectuarea probelor şi încercărilor de tip/serie. Clientul poate participa la efectuarea tuturor încercărilor, la solicitarea sa.

(2)  Rezultatele încercărilor trebuie înregistrate şi păstrate conform procedurilor interne şi trebuie puse la dispoziţia clientului, la cererea acestuia.

(3) Orice rezultat al încercărilor care nu este conform cu cerinţele referitoare la produs conduce la respingerea lotului respectiv.

8. Recepţie şi inspecţie tehnică

(1)  Recepţia unsorilor pentru cutiile de osie cu rulmenţi trebuie să se realizeze în urma solicitărilor făcute de deţinătorii vehiculelor feroviare şi trebuie să constituie obiectul prevederilor contractuale.

(2) Inspecţia tehnică trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile din [1], în scopul supravegherii proceselor de realizare a unsorilor nominalizate în autorizaţia de furnizor feroviar. Inspectorul tehnic trebuie să vizeze declaraţia de conformitate numai în cazul în care constată că în cadrul proceselor de fabricaţie a unsorilor se respectă prevederile cuprinse în normele şi prescripţiile tehnice obligatorii.

ANEXA Nr. 1 la norma tehnică feroviară

Documente de referinţă

[1]       Ordinul ministrului transporturilor   nr. 290/2000

Ordinul ministrului transporturilor privind admiterea tehnică a produselor şi/sau   serviciilor destinate utilizării în activităţile de construire, modernizare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 şi 465 bis din 25 septembrie 2000, cu modificările ulterioare

[2]       Ordinul ministrului transporturilor nr. 490/2000  

Ordinul ministrului transporturilor pentru aprobarea Instrucţiunilor privind tratarea  defectelor unor produse feroviare critice aflate în termen de garanţie - 906, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 31 octombrie 2000

[3]       RIC-2001                                          

Acord privind transmiterea şi folosirea vagoanelor de călători în trafic internaţional

[4]       UIC 515-5                                      

Material rulant motor şi remorcat - Boghiuri - Organe de rulare-Incercări la cutiile de osie

[5]       UIC 814-OR  ediţia 2:1988                                   

Specificaţie tehnică pentru omologarea şi furnizarea unsorilor destinate cutiilor de osii cu rulmenţi de la vehiculele feroviare

[6]       SR EN 12081:2008                         

Aplicaţii feroviare - Cutii de osii. Unsori lubrifiante

[7]       SR EN 12080:2008                         

Aplicaţii feroviare - Cutii de osii. Rulmenţi

[8]       SR EN 12082:2008                         

Aplicaţii feroviare - Cutii de osii. Incercări de performanţă

[9]       SR ISO 6743/9:1997                       

Lubrifianţi, uleiuri industriale şi produse înrudite (clasa L). Clasificare.

Partea 9: Familia X (Unsori)

[10]     ASTM D 217                                    

Standard Test Methods for Cone Penetration of Lubricating Grease

[11]     DIN 51818                                       

Lubricants; Consistency Classification of Lubricating Greases; NLGI Grades

[12]     SR ISO 2137:1997                          

Produse petroliere. Unsoare lubrifiantă şi petrolatum. Determinarea penetraţiei cu con

[13]     STAS 2392-86                                 

Unsori consistente. Determinarea penetraţiei

[14]     SR ISO 2176:1997                          

Produse petroliere. Unsori lubrifiante. Determinarea punctului de picurare

[15]     ASTM D 2265                                  

Standard Test Method of Dropping Point of Lubricating Grease

[16]     ASTM D 1831                                  

Standard Test Method for Roll Stability of Lubricating Grease

[17]     STAS 8945/1-86                              

Unsori consistente. Determinarea stabilităţii mecanice la malaxare

[18]     NFT 60-190                                     

Produits petroliers. - Stabilite au laminage des graisses lubrifiantes

[19]     STAS 8945/2-86                              

Unsori consistente. Determinarea stabilităţii mecanice la rulare

[20]     NFT 60-144                                     

Produits petroliers. Determination des cendres sulfatees

[21]     DIN 51575                                       

Testing of Petroleum Products; Determination of Sulfated Ash

[22]     SR EN ISO 6245:2003                    

Produse petroliere. Determinarea conţinutului de cenuşă

[23]     STAS 4949-76                                 

Unsori consistente. Determinarea conţinutului de cenuşă

[24]     ASTM D 1404                                  

Standard Test Method for Estimation of Deleterious Particles in Lubricating Grease

[25]     DIN 51813                                       

Determination of Solid Matter Content of Lubricating Greases (particle size 25 um)

[26]     STAS 12721-89                               

Unsori multifuncţionale de litiu. Unsoare tip UM 185 Li 2 şi UM 185 Li 3

[27]     SR EN ISO 14001-2005                  

Sistemul de management al mediului. Cerinţe cu ghid de utilizare

[28]     ASTM D 128                                    

Standard Test Methods for Analysis of Lubricating Grease

[29]     SR EN 14865-2:2006                      

Aplicaţii feroviare - Unsori lubrifiante pentru cutii de osii. Partea 2: Metoda de încercare a stabilităţii mecanice pentru viteze ale vehiculelor până la 200 km/h

[30]     ISO 3733                                         

Produits petroliers et produits bitumineux - Determination de la teneur en eau - Methode pardistillation

[31]     ASTM D 1123                                  

Standard Test Methods for Water in Engine Coolant Concentrate by the Karl Fischer Reagent Method

[32]     STAS 37-67                                     

Bitumuri, răşini, vaseline şi unsori consistente. Determinarea punctului de curgere şi de picurare

[33]     ISO 13737                                       

Produits petroliers - Graisses lubrifiantes - Determination de la penetrabilite au cone a basse temperature

[34]     STAS 2392-86                                 

Unsori consistente. Determinarea penetraţiei

[35]     ISO 11007                                       

Produits petroliers et lubrifiants - Determination des caracteristiques antirouille des graisses lubrifiantes

[36]     DIN 51802                                       

Testing of Lubricating Greases for Their Corrosion-lnhibiting Properties by the SKF Emcor Method

[37]     ASTM D 1743                                  

Standard Test Method for Determining Corrosion Preventive Properties of Lubricating Greases

[38]     STAS 8206-68                                 

Unsori consistente. Metodă rapidă de determinare a acţiunii corosive pe metale

[39]     DIN 51811                                        

Testing of Lubricants; Testing of Corrosiveness to Copper of Greases; Copper Strip Tarnish Test

[40]     ASTM D 4048                                  

Standard Test Method for Detection of Copper Corrosion from Lubricating Grease

[41]     DIN 51817                                       

Testingof Lubricants; Testing of Oil Separation from Greases under Static Conditions

[42]     ASTM D 1742                                   

Standard Test Methods for Oil Separation from Lubricating Grease during Storage

[43]     STAS 11618-81                                

Unsori consistente. Determinarea uleiului separat şi a pierderilor prin evaporare

[44]     ASTM D 942                                     

Standard Test Method for Determining of Oxidation Stability of Lubricating Graises by the Oxygen Bomb Method

[45]     DIN 51808                                       

Testing of Lubricants; Determination of Oxidation Stability of Greases; Oxygen Method

[46]     STAS 8043-67                                 

Unsori consistente. Determinarea stabilităţii la oxidare, prin metoda bombei cu oxigen

[47]     ASTM D 2596                                  

Standard Test Method for Measurement of Extreme Pressure Properties of Lubricating Grease (Four-Ball Method)

[48]     DIN 51350/4                                    

Testing of Lubricants; Testing by the Shell Four-Ball Tester, Determination of Welding Load of Consistent Lubricants

[49]     DIN 51350/5                                   

Testing of Lubricants; Determination of Wear Characteristics for Consistent Lubricants

[50]     ASTM D 2509                                  

Standard Test Method for Measurement of Load-Carrying Capacity of Lubricating Grease (Timken Method)

[51]     STAS 10293-83                               

Unsori consistente. Determinarea rezistentei la presiuni ridicate pe maşina cu patru bile

[52]     ASTM D 2266                                  

Standard Test Method for Wear Preventive Characteristics of Lubricating Grease

[53]     DIN 51820-1                                    

Testing of lubricants; Analysis of Greases by Infrared Spectrometry; Taking and Evaluating an Infrared Spectrum

[54]     SR ISO 3104:2002                         

Produse  petroliere.   Lichide  opace şi  transparente.  Determinarea viscozităţii cinematice şi calculul viscozităţii dinamice

[55]     NF F 19-504                                     

Materiei roulant ferroviaire - Methode d'essais des graisses pour boîtes d'essieux a roulements - Essai d'aptitude a la lubrification sur la machine R2F

[56]     DIN 51819-2                                    

Testing of Lubricants - Mechanical- Dynamic Testing in the Roller Bearing Test Apparatus FE8 - Part 2: Test Method for Lubricating Greases, Oblique Ball Bearing or Tapered Roller Bearing

[57]     NF F 19-502                                    

Materiei roulant ferroviaire - Methode d'essais des graisses pour boîtes d'essieux a roulements - Essai de resistance aux vibrations et aux chocs sur banc ROPECS

[58]     NF F 19-503                                    

Materiei roulant ferroviaire- Methode d'essais des graisses pour boîtes d'essieux a           roulements - Essai dynamique de la stabilite a l' oxydation des graisses

[59]     NF T 60-189                                    

Graisses lubrifiantes - Tendance a l'ecoulement des graisses pour moyeux de roues automobiles

[60]     DIN 51807-1                                    

Testing of Lubricants. Test of Behaviour of Lubricants Greases in the Presence of Water. Static Test

[61]     ASTM D 1264                                  

Standard Test Method for Determining the Resistance of Lubricating Greases to Water Spray

[62]     ASTM D 4049                                  

Standard Test Method for Determining the Water Washout Characteristics of Lubricating Greases

[63]     DIN 53521                                        

Elastomers. Determination of Plasticity of the Raw Rubbers and their Unvulcanized Compounds

[64]     SR EN 58:2005                               

Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Eşantionarea lianţilor bituminoşi

[65]     STAS 4225-79                                  

Produse petroliere. Ambalare, marcare, depozitare, transport şi manipulare

[66]     SR ISO 6299: 2002                         

Produse petroliere. Determinarea punctului de picurare al unsorilor lubrifiante (domeniu de temperatură larg)

[67]     Hotărârea Guvernului  nr. 626/1998                     

Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române -AFER, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 1 octombrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare

[68]     SR EN ISO 9001-2008                    

Sistemul de management al calităţii. Cerinţe

[69]     SR OHSAS 18001-2008                 

Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe

[70]     Legea nr. 319/2006                         

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006

[71]     Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr. 195/2005                

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind protecţia mediului, publicată în Monitorul  Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare

[72]     Legea nr. 307/2006                         

Lege privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006, cu modificările ulterioare

[73]     SR 13484/2003                               

Produse petroliere şi bituminoase. Determinarea apei prin metoda distilării

ANEXA Nr. 2 la norma tehnică feroviară

Caracteristicile unsorilor pentru cutiile de osie necesare asigurării cerinţelor minime de siguranţă a circulaţiei

1. Penetraţia

(1) Penetraţia este o caracteristică a unsorii care defineşte consistenţa acesteia şi se verifică prin gradul de pătrundere a unui con etalon lăsat să cadă liber în unsoare la o temperatură de 25°C timp de 5 secunde. Profunzimea de pătrundere se măsoară pe o scală gradată în zecimi de milimetru şi cu cât adâncimea este mai mare cu atât unsoarea are o consistenţă mai mică.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [12].

(3) In urma determinării penetraţiei se realizează încadrarea unsorii într-o clasă de consistenţă NLGI conform scalei cu valori de la 000 la 6. Pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare gradul de consistenţă NLGI trebuie să fie 2, iar penetraţia trebuie să fie cuprinsă între 265-295 mm1 (aspect untos).

2.  Punctul de picurare

(1) Punctul de picurare reprezintă caracteristica unei unsori care exprimă temperatura optimă de funcţionare a lagărului gresat cu unsoarea respectivă şi se determină prin măsurarea temperaturii la care o mostră de unsoare începe să curgă printr-un orificiu calibrat al aparatului de testare. Punctul de picurare nu trebuie confundat cu temperatura maximă de utilizare a unsorii.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [14].

3. Stabilitatea mecanică la malaxare

(1) Se determină penetraţia unei mostre de unsoare aflate în recipientul unui malaxor şi care a fost supusă la 100.000 de cicluri de malaxare. Diferenţa dintre penetraţia măsurată după 60 de cicluri de malaxare şi cea măsurată după 100.000 de cicluri de malaxare se înregistrează sub forma variaţiei de penetraţie a unsorii în stare malaxată.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [14].

4. Stabilitatea mecanică la rulare

(1) In timpul funcţionării consistenţa unsorii pentru rulmenţi trebuie să rămână neschimbată sau să nu sufere decât o uşoară alterare. O schimbare a structurii unsorii poate fi evaluată astfel:

- se umple un cilindru de dimensiuni stabilite cu o cantitate prescrisă de unsoare;

- un rulou se plasează în interiorul cilindrului şi se roteşte acest ansamblu timp de două ore la temperatura ambiantă;

- se încălzeşte ansamblul la 80°C şi se roteşte timp de 50 de ore;

-  se lasă cilindrul să se răcească până la temperatura ambiantă şi se măsoară penetraţia unsorii.

Se determină diferenţa de penetraţie, în zecimi de mm, faţă de valoarea iniţială.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [16].

5. Stabilitatea mecanică pentru viteze până la 200 km/h

(1)  Un tip reprezentativ de cutie de osie cu un sistem de etanşare labirint şi 2 rulmenţi cu bile este umplut cu unsoarea de lubrifiere destinată încercării. Axul cutiei de osie este prima dată rotit pentru 72 de ore cu 500 rotaţii/minut (52,4 rad/s), în timp ce cutia de osie este subiectul acceleraţiilor vibraţionale. Vibraţie se realizează prin lovirea în fiecare secundă a cutiei osiei cu un ciocan cu înălţimea de cădere de 4,5 mm. A doua parte a încercării continuă în acelaşi mod pentru alte 72 de ore, dar viteza de rotaţie este crescută la 1.000 rotaţii/minut (104,7 rad/s). Masa unsorii de lubrifiere pierdută din cutia de osie este înregistrată ca o măsurare a stabilităţii mecanice.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [29].

6. Incercarea SKF V2F

O altă metodă de determinare a stabilităţii mecanice a unsorii este prin montarea pe bancul de probe a unei cutii de osie pentru vehicule feroviare şi supunerea acesteia la vibraţii unidirecţionale de 1 Hz cu un nivel al acceleraţiei cuprins între 12 şi 15 g. Proba se execută la două viteze diferite, 500, respectiv 1.000 rotaţii/minut. Se recuperează într-un recipient unsoarea care a fost expulzată din lagăr prin şicane. La sfârşitul a 72 de ore la o viteză de 500 rotaţii/minut, dacă cantitatea este mai mică de 50 g, proba continuă timp de alte 72 de ore la o viteză de 1.000 rotaţii/minut. Dacă la sfârşitul celor două încercări (72 de ore la 500 rotaţii/minut şi 72 de ore la 1.000 rotaţii/minut) cantitatea totală de unsoare care s-a recoltat nu depăşeşte 150 g, se acordă criteriul de apreciere „M". Dacă unsoarea nu trece decât de prima parte a probei (72 de ore la 500 rotaţii/minut şi cantitatea de unsoare < 50 g), dar eşuează la partea a doua, se acordă criteriul de apreciere „m". Dacă expulzarea unsorii după 72 de ore la 500 rotaţii/minut este > 50 g se acordă criteriul de apreciere „eşec".

7. Separarea uleiului

(1) Uleiul din unsori se separă când acestea sunt depozitate perioade lungi de timp sau sub efectul creşterii temperaturii. Gradul de separare a uleiului depinde de natura agentului de îngroşare şi de uleiul de bază. Un recipient dotat cu sită este umplut cu o cantitate dată de unsoare (cântărită înainte de încercare), iar deasupra pe un capac se aşază o greutate de 100 g.

Acest ansamblu se introduce într-un cuptor încălzit la o temperatură constantă de 400°C timp de 168 de ore. La sfârşitul probei, cantitatea de ulei care a trecut prin sită este cântărită şi transformată în procente din greutatea totală a unsorii.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [41].

8.  Prevenirea coroziunii

(1) Unsorile trebuie să asigure protecţia suprafeţelor metalice împotriva coroziunii în timpul funcţionării. Proprietăţile anticorosive ale unsorilor pentru rulmenţi sunt evaluate prin intermediul testului Emkor - SKF. In cadrul acestei metode de încercare rulmentul conţine un amestec de unsoare şi apă distilată. In timpul unui ciclu, rulmentul trece alternativ din oprire în rotaţie de 80 de rotaţii/minut. La sfârşitul ciclului gradul de coroziune se evaluează pe o scală de la 0 (fără coroziune) la 5 (coroziune foarte accentuată). O metodă de încercare mai agresivă consistă în utilizarea apei sărate în locul apei distilate. De asemenea, proba se poate executa prin supunerea rulmentului unei circulaţii continue de apă, în acest caz metoda fiind denumită SKF Wash-out. Această metodă se aplică atunci când exigenţele privind proprietăţile anticorozive ale unsorii sunt mai ridicate. Procedura de evaluare este aceeaşi ca în prima variantă.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [35].

9.  Rezistenţa la acţiunea apei

(1)  Rezistenţa unsorii la acţiunea apei se determină prin imersarea unei lame de sticlă acoperită cu un strat de unsoare într-un cilindru ce conţine apă distilată introdus la rândul său într-o baie de apă cu recirculare timp de 3 ore la o temperatură de 90°C. Eventuala alterare a unsorii se evaluează vizual şi se înregistrează sub forma unei valori cuprinse între 0 (nicio modificare) şi 3 (modificare importantă).

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [60].

10.  Durata unsorii în rulmenţi

Efectuarea probei pe maşina SKF R2F are ca scop determinarea duratei şi temperaturii maximale de utilizare a unsorii. Proba se execută folosind 10 rulmenţi cu bile plasaţi fără a avea joc în 5 lagăre, gresaţi cu unsoarea de testat şi care se rotesc cu o viteză şi la o temperatură prestabilite. O sarcină axială şi una radială sunt aplicate, iar rulmenţii funcţionează până când intervine o avarie. Pentru fiecare rulment este înregistrat timpul (în ore) dinaintea apariţiei avariei (dacă aceasta a apărut datorită unui defect de lubrifiere). Aplicarea unor metode statistice permite determinarea duratei normale de utilizare a unsorii în rulmenţi. Rezultatul este utilizat pentru stabilirea perioadelor de reungere într-o aplicaţie dată.

11. Capacitatea de lubrifiere

(1)  Una dintre posibilităţile de determinare a capacităţii (puterii) de lubrifiere a unsorii este prin intermediul maşinii SKF R2F care simulează condiţiile reale de funcţionare a rulmenţilor, conducând la evaluarea performanţelor de menţinere a lubrifierii. Proba Ase efectuează la temperatura ambiantă. Un rezultat favorabil conduce la concluzia că unsoarea poate fi utilizată la temperaturile normale de funcţionare şi vibraţii uşoare. Proba B, la temperatura de 120°C, se efectuează pentru rulmenţi care funcţionează la temperaturi ridicate.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [56].

12. Verificarea performanţelor EP

(1) Performanţele EP ale unsorii se determină prin metoda maşinii cu 4 bile. 3 bile de oţel sunt menţinute într-un recipient şi suportă apăsarea celei de-a patra bile antrenată în rotaţie în jur de 1.425 rotaţii/minut. Sarcina aplicată este crescută treptat până la gripajul de contact dintre bila rotitoare şi celelalte 3. Sarcina la care se realizează sudura astfel determinată reprezintă capacitatea de extremă presiune a unsorii.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [49].

13. Viscozitatea uleiului de bază

(1) Uleiul de bază este uleiul ce intră în componenţa unsorii şi care are rolul principal de lubrifiere a suprafeţelor în contact, principala sa caracteristică fiind viscozitatea. Aceasta se evaluează de obicei prin măsurarea timpului necesar de scurgere a unei cantităţi standard de lichid la o temperatură dată printr-un orificiu standard. Deoarece viscozitatea scade cu creşterea temperaturii, temperatura de determinare a viscozităţii măsurate este totdeauna precizată. Viscozitatea uleiului de bază este totdeauna indicată sub forma de viscozitate cinematică la 40°C sau/şi la 100°C.

(2)  Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [54].