ORDIN   Nr. 428 din 13 decembrie 2001

privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE "NML CEE-73/362 - Masuri de lungime"

ACT EMIS DE: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 175 din 13 martie 2002

    Ministrul industriei si resurselor,
    avand in vedere prevederile art. 26 din Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare,
    in baza art. 3 pct. 3 din Hotararea Guvernului nr. 853/1999 privind organizarea si functionarea Biroului Roman de Metrologie Legala,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificarile ulterioare,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Norma de metrologie legala CEE "NML CEE-73/362 - Masuri de lungime", prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la 5 noiembrie 2002.

                     Ministrul industriei si resurselor,
                             Dan Ioan Popescu

    ANEXA 1

                     NORMA DE METROLOGIE LEGALA CEE
                  "NML CEE-73/362 - Masuri de lungime"

    Art. 1
    Prezenta norma de metrologie legala CEE se aplica masurilor de lungime definite in anexa la prezenta norma.
    Art. 2
    Masurile de lungime pe care se aplica marcajele CEE sunt descrise in anexa la prezenta norma de metrologie legala CEE. Ele sunt supuse controlului metrologic prin aprobare de model CEE si verificare initiala CEE.
    Art. 3
    Introducerea pe piata si/sau punerea in functiune a masurilor de lungime nu poate fi interzisa, impiedicata sau restrictionata daca acestea poarta marcajele CEE pentru aprobare de model si verificare initiala, aplicate conform prevederilor prezentei norme de metrologie legala CEE sau daca sunt fabricate intr-un stat membru al Uniunii Europene si poarta marcajele CEE corespunzatoare.
    Art. 4
    Anexa face parte integranta din prezenta norma de metrologie legala CEE.

    ANEXA 1
    la NML CEE-73/362

    1. Definitii
    1.1. Masurile de lungime sunt mijloace de masurare cu scara gradata, avand distantele dintre repere exprimate in unitati legale de lungime.
    1.2. Valoarea nominala a masurii de lungime, denumita in continuare lungime nominala, este valoarea lungimii prin care acea masura este desemnata.
    1.3. Reperele principale ale scarii gradate sunt cele doua repere intre care se afla distanta reprezentand lungimea nominala a masurii.
    1.4. Scara gradata a masurii de lungime este formata din reperele principale si din celelalte repere cuprinse intre acestea.
    1.5. Masurile de lungime se denumesc astfel:
    1.5.1. masuri de capat, la care reperele principale ale scarii gradate sunt doua suprafete;
    1.5.2. masuri cu repere, la care reperele principale ale scarii gradate sunt doua linii, orificii sau rizuri;
    1.5.3. masuri combinate, la care un reper principal este o suprafata, iar celalalt o linie, un orificiu sau un riz.
    Clasificarea acestor masuri este prevazuta la pct. 9.
    2. Cerinte pentru materialele masurilor de lungime
    Masurile de lungime si dispozitivele lor auxiliare sunt executate din materiale durabile, stabile si rezistente la influentele mediului inconjurator in conditii normale de utilizare.
    Calitatea materialelor utilizate trebuie sa fie astfel incat:
    2.1. in conditii normale de utilizare, la temperaturi mai mari sau mai mici cu 8 grade C fata de valoarea temperaturii de referinta, abaterile fata de lungimea nominala sa nu fie mai mari decat erorile tolerate, mentionate la pct. 7;
    2.2. pentru masurile de lungime utilizate sub actiunea unei forte de intindere specificate de producator o modificare in plus sau in minus cu 10% a acestei forte sa nu produca abateri fata de lungimea nominala care sa depaseasca erorile tolerate, mentionate la pct. 7.
    3. Cerinte pentru executia masurilor de lungime
    3.1. Masurile de lungime si dispozitivele lor auxiliare se executa corect, solid si se finiseaza corespunzator.
    3.2. Sectiunea transversala a masurilor de lungime trebuie sa aiba dimensiunile si forma care sa asigure, in conditii normale de utilizare, efectuarea masurarilor cu exactitatea ceruta pentru clasa de exactitate atribuita masurii respective.
    3.3. Suprafetele terminale ale masurilor de capat trebuie sa fie plane. Aceste suprafete terminale, precum si reperele scarii trebuie sa fie perpendiculare pe axa longitudinala a masurii.
    3.4. Suprafetele terminale ale masurilor de capat sau combinate, executate din lemn ori din alt material cu o durabilitate egala sau mai mica decat cea a lemnului, sunt realizate sub forma unei armaturi metalice sau a unui varf rezistent la uzura si lovire, fixat adecvat pe masura de lungime.
    3.5. Dispozitivele auxiliare, fixe sau mobile, de tipul: carlige, inele, placi, pene, dispozitive de infasurat sau verniere, care faciliteaza si extind domeniul de utilizare a masurii de lungime, sunt permise in conditiile in care nu produc confuzii. Ele sunt proiectate si fixate pe masura de lungime astfel incat, in conditii normale de utilizare, sa nu conduca la cresterea incertitudinii de masurare.
    3.6. Masurile banda prevazute la pct. 9.4 trebuie executate astfel incat, atunci cand banda este intinsa pe o suprafata plana, muchiile ei sa fie drepte si paralele.
    3.7. Dispozitivele de infasurat ale masurilor banda trebuie executate astfel incat sa nu produca nici o deformare permanenta a benzii.
    4. Gradarea si numerotarea masurilor de lungime
    4.1. Pe lungimea lor nominala masurile de lungime prezinta gradatii si numerotari lizibile, nete si rezistente la stergere, astfel incat sa permita o citire sigura si clara. Se admite extinderea gradarii dincolo de reperul principal final al scarii gradate prin cateva repere nenumerotate, al caror numar nu este mai mare decat numarul reperelor aflate intre doua repere consecutive numerotate.
    4.2. Valoarea diviziunii este de forma 1 x 10n, 2 x 10n sau 5 x 10n m, unde n este un numar intreg, pozitiv ori negativ, sau zero.
    Ea trebuie sa fie cel mult egala cu:
    - 1 cm pentru masuri avand lungimea nominala mai mica sau egala cu 2 m;
    - 10 cm daca lungimea nominala este mai mare de 2 m si mai mica de 10 m;
    - 20 cm daca lungimea nominala este egala sau mai mare de 10 m si mai mica de 50 m;
    - 50 cm daca lungimea nominala este egala sau mai mare de 50 m.
    Se admite depasirea valorii diviziunii in cazul unor utilizari specifice, cu conditia ca acestea sa fie prezentate ca justificare la solicitarea aprobarii de model CEE si sa fie inscriptionate pe masura de lungime.
    4.3. In cazul in care reperele scarii gradate sunt linii, acestea trebuie sa fie drepte si perpendiculare pe axa masurii de lungime, avand aceeasi grosime, constanta pe toata lungimea lor. Lungimea liniilor este corelata cu unitatea de masura corespunzatoare. Liniile trebuie astfel trasate incat sa formeze o scara distincta si clara, iar grosimea lor sa nu influenteze exactitatea masurarii.
    4.4. Unele portiuni ale scarii gradate, in special in zonele de capat, pot fi divizate in submultipli zecimali ai valorii diviziunii caracteristice masurii. In aceste portiuni grosimea liniilor poate fi mai mica decat in restul masurii.
    4.5. Reperele scarii gradate pot fi orificii, daca valoarea diviziunii este egala ori mai mare de 1 cm, sau orice alt mod de gradare, la alegerea producatorului, daca valoarea diviziunii este egala sau mai mare de 1 dm, cu conditia ca acest mod de gradare sa asigure o citire suficient de exacta, tinandu-se seama de clasa de exactitate atribuita masurii.
    4.6. Numerotarea poate fi continua sau repetitiva. In cazul mentionat la pct. 4.4 numerotarea in zonele cu diviziuni mai mici poate fi diferita fata de cea din restul masurii. Pozitia, marimea, forma, culoarea si contrastul numerelor sunt adaptate scarii si reperelor scarii gradate la care se refera.
    Pentru valorile diviziunii prevazute la pct. 4.2 reperele scarii gradate sunt numerotate in m, dm, cm sau mm, fara a se indica simbolul corespunzator unitatii de lungime.
    Numarul reperelor numerotate este ales pentru a permite citirea clara.
    Daca pentru numerotare se utilizeaza alta unitate decat metrul, reperele scarii gradate, corespunzatoare unui numar intreg de metri, pot fi numerotate totusi in metri. Numarul corespunzator de metri este urmat in acest caz de simbolul "m".
    Numarul metrilor precedenti poate fi totusi repetat identic in fata altor repere numerotate.
    Daca valoarea diviziunii scarii gradate este de forma 2 x 10n si este egala sau mai mare de 2 cm, toate reperele scarii gradate sunt numerotate.
    4.7. Daca o masura de lungime are mai mult de o scara gradata, diviziunile pot fi diferite si numerotarea poate fi crescatoare in acelasi sens sau in sensuri opuse.
    5. Lungimea nominala a masurilor de lungime
    5.1. Lungimea nominala a masurii de lungime trebuie sa aiba una dintre urmatoarele valori: 0,5, 1, 1,5, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 m sau un multiplu de 5 m.
    5.2. Pentru utilizari specifice se admit si alte valori numai in cazul in care necesitatea utilizarii unei masuri cu o astfel de lungime nominala este justificata in momentul solicitarii aprobarii de model CEE si utilizarea specifica este indicata pe masura de lungime.
    6. Inscriptionarea masurilor de lungime
    6.1. Pe masurile de lungime apar urmatoarele inscriptii:
    6.1.1. inscriptii obligatorii in toate cazurile:
    6.1.1.1. lungimea nominala;
    6.1.1.2. marca de identificare a producatorului sau denumirea comerciala a acestuia;
    6.1.1.3. clasa de exactitate I, II sau III;
    6.1.1.4. marcajul aprobarii de model CEE;
    6.1.2. inscriptii obligatorii in anumite cazuri:
    6.1.2.1. temperatura de referinta, daca este alta decat 20 grade C, conform celor prevazute la pct. 7.5.1;
    6.1.2.2. forta de intindere prevazuta la pct. 9;
    6.1.2.3. utilizarea specifica pentru care masura de lungime este destinata, in cazurile prevazute la pct. 4.2 si 5.2.
    6.2. Valorile lungimii nominale, fortei de intindere si temperaturii se exprima in unitatile de masura prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 854/2001 pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala I.M.L. 9-01: Unitati de masura.
    6.3. Toate inscriptiile trebuie sa fie vizibile si lizibile la capatul de inceput al masurii de lungime.
    Biroul Roman de Metrologie Legala poate aproba ca anumite inscriptii sa apara si in alte zone ale masurii de lungime. In acest caz in certificatul aprobarii de model CEE se precizeaza locul in care se aplica aceste inscriptii.
    In cazul in care latimea masurii de lungime nu permite aplicarea in mod lizibil a marcajului aprobarii de model CEE, acesta se poate aplica, fara incalcarea prevederilor pct. 3.3 si in conformitate cu prevederile pct. 3.7 din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare, sub forma urmatoarelor semne, dispuse succesiv, constituind un cod:
    - litera stilizata epsilon;
    - simbolul literal al Romaniei - RO;
    - ultimele doua cifre ale anului cand s-a acordat aprobarea de model CEE;
    - numarul de referinta al aprobarii de model CEE.
    6.4. Coeficientul de dilatare termica liniara a materialului din care este fabricata masura de lungime alfa = .... poate fi indicat de producator, sub responsabilitatea exclusiva a acestuia.
    6.5. Pe masurile de lungime se admit si alte inscriptii de natura nemetrologica.
    6.6. Daca inscriptiile nu sunt reprezentate sub forma de cod, conform celor prevazute la pct. 6.3, ele sunt exprimate in limba tarii de destinatie.
    6.7. Masurile de lungime pot avea inscriptii publicitare numai daca pozitionarea acestora respecta prevederile pct. 6.8.
    6.8. Inscriptiile, inclusiv cele publicitare, sunt aranjate pe masura de lungime astfel incat sa nu impiedice utilizarea acesteia. Inscriptiile obligatorii, cu exceptia marcajului aprobarii de model CEE, apar pe modelul supus incercarii in vederea acordarii aprobarii de model CEE. Pe model se indica si locurile de amplasare a inscriptiilor publicitare.
    7. Erori tolerate
    Masurile de lungime care fac obiectul prezentei norme de metrologie legala CEE se impart in 3 clase de exactitate: I, II si III.
    7.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative
    a) pentru lungimea nominala; sau
    b) pentru orice alta distanta dintre oricare dintre doua repere neconsecutive ale scarii gradate, sunt exprimate in milimetri, ca functie a lungimii respective, prin formula (a + bL), unde:
    - L = lungimea respectiva, aproximata in metri, prin adaos;
    - a si b = coeficienti stabiliti pentru fiecare clasa de exactitate si prezentati in tabelul 1.

    Tabelul 1
_____________________________
Clasa de exactitate   a    b
_____________________________
       I             0,1  0,1
_____________________________
       II            0,3  0,2
_____________________________
       III           0,6  0,4
_____________________________

    7.2. Erori tolerate
    7.2.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative, ale lungimii "i" a intervalelor care nu depasesc 1 cm, stabilite pentru fiecare clasa de exactitate, sunt prezentate in tabelul 2.

    Tabelul 2
____________________________________________________________
                |           Erori tolerate (mm)
 Lungimea "i" a |___________________________________________
  intervalului  |    clasa          clasa          clasa
      ales      |de exactitate  de exactitate  de exactitate
                |      I             II             III
________________|___________________________________________
  i </= 1 mm    |     0,1            0,2            0,3
________________|___________________________________________
1 mm < i < 1 cm |     0,2            0,4            0,6
________________|___________________________________________

    In cazul intervalelor mai mari de 1 cm eroarea tolerata este exprimata in functie de lungimea respectiva prin formula (a + bL) mm, unde valorile coeficientilor a si b sunt egale cu cele din tabelul 1 si unde L este lungimea respectiva, aproximata in metri, prin adaos.
    7.2.2. Diferenta tolerata dintre lungimile "i" a doua intervale consecutive identice, care nu depasesc 1 cm, se stabileste pentru fiecare clasa de exactitate conform celor prezentate in tabelul 3.

    Tabelul 3
____________________________________________________________
                |    Diferenta de lungime tolerata (mm)
 Lungimea "i" a |___________________________________________
  intervalelor  |    clasa          clasa          clasa
   consecutive  |de exactitate  de exactitate  de exactitate
                |      I             II             III
________________|___________________________________________
  i </= 1 mm    |     0,1            0,2            0,3
________________|___________________________________________
1 mm < i < 1 cm |     0,2            0,4            0,6
________________|___________________________________________

    In cazul intervalelor mai mari de 1 cm diferenta tolerata dintre lungimile "i" a doua intervale consecutive identice este exprimata in functie de lungimea respectiva, prin formula (a + bL) mm, definita la pct. 7.2.1.
    7.3. Pentru masurile de lungime de capat sau pentru masurile combinate eroarea tolerata, pozitiva sau negativa, a lungimii intervalului terminal marginit de o suprafata trebuie marita cu:
    - 0,1 mm pentru masuri din clasa I;
    - 0,2 mm pentru masuri din clasa II;
    - 0,3 mm pentru masuri din clasa III.
    Prevederile pct. 7.1 si 7.2.2 nu se aplica atunci cand:
    - unul dintre reperele neconsecutive ale scarii gradate prevazut la pct. 7.1 lit. b) este format dintr-o suprafata;
    - unul dintre cele doua intervale consecutive prevazut la pct. 7.2.2 este un interval terminal, marginit de o suprafata.
    7.4. Eroarea tolerata la verificarea metrologica periodica a masurilor de lungime aflate in uz este egala cu dublul erorii tolerate la verificarea initiala CEE, stabilita la pct. 7.1.
    7.5. Erorile tolerate sunt stabilite pentru urmatoarele conditii de referinta:
    7.5.1. Temperatura de referinta trebuie sa fie in mod normal de 20 grade C. Pentru anumite masuri de lungime prevazute la pct. 9 se poate accepta, in mod exceptional, o alta temperatura de referinta, care este precizata de producator.
    7.5.2. Masurile de lungime pentru care la pct. 9 este indicata o forta de intindere trebuie supuse incercarilor asezate cu toata lungimea de observare pe o suprafata plana, sub actiunea fortei de intindere indicate pe masura si fara frecare.
    8. Marcajul de verificare initiala CEE
    8.1. Pe suprafata masurii de lungime, aproape de capatul de inceput al acesteia sau pe un dispozitiv de fixare auxiliar, trebuie sa existe un loc destinat aplicarii marcajului de verificare initiala CEE.
    8.2. Marcajele de verificare initiala CEE sunt aplicate in concordanta cu prevederile pct. 3.3 si 3.7 din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare.
    8.3. Prin derogare de la pct. 3.1 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001, marcajul de verificare initiala CEE poate consta dintr-un hexagon in care apare litera "e" avand in jumatatea de sus inscris simbolul literal al Romaniei, iar in partea de jos ultimele doua cifre ale anului verificarii, conform exemplului prezentat la pct. 12.
    8.4. Biroul Roman de Metrologie Legala are responsabilitatea de a alege forma marcajului.
    9. Clasificarea masurilor de lungime
    9.1. Masuri panglica de capat, cu repere sau combinate, executate din fibra de sticla ori din material plastic
    Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 100 m.
    Forta de intindere, de aproximativ 20 N, este indicata pe masura.
    Capetele libere ale masurilor de capat sau combinate sunt prevazute cu o armatura metalica ori cu un varf rezistent la uzura.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I, II sau III.
    9.2. Masuri executate din metal ori din alt material sub forma unei piese rigide sau semirigide
    Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 5 m.
    Temperatura de referinta poate fi in anumite cazuri alta decat 20 grade C si este precizata de producator.
    Aceste masuri sunt prevazute, de asemenea, cu tije de nivel pentru controlul nivelului la lichide.
    Capatul unei tije de nivel rigide trebuie sa fie prevazut cu un indicator sau un varf rezistent la uzura si lovire. Acesta nu produce scanteie la atingere.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
    9.3. Masuri pliante executate din metal sau din alt material
    Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 5 m.
    Partile componente ale masurii pliante au lungimi egale intre imbinari.
    Imbinarea si alinierea lor in pozitia orizontala trebuie sa fie asigurate din constructie astfel incat sa nu produca o eroare suplimentara care sa depaseasca 0,3 mm pentru masurile de lungime avand clasele de exactitate I si II, respectiv 0,5 mm pentru masurile de lungime avand clasa de exactitate III.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I, II sau III.
    9.4. Masuri banda din otel
    9.4.1. Masuri de capat, cu repere sau combinate, prinse la o extremitate intr-un dispozitiv de infasurat
    Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 10 m.
    Masurile banda avand lungimea nominala cuprinsa intre 5 m si 10 m au o sectiune transversala curbata.
    Aceste masuri pot fi inchise intr-o cutie, una dintre dimensiunile acesteia fiind inclusa in domeniul de masurare, in particular pentru masurari ale dimensiunilor interioare.
    Capatul liber al acestor masuri trebuie sa fie prevazut cu o limba sau cu o armatura, fixa ori mobila.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
    9.4.2. Masuri de capat sau cu repere, destinate masurarii unor lungimi mai mari decat lungimea nominala a masurii
    Lungimea nominala: 5, 10, 20, 50, 100 sau 200 m.
    Forta de intindere, de aproximativ 50 N, este indicata pe masura.
    Aceste masuri sunt prevazute la cele doua capete cu manere sau inele.
    Daca manerele sunt incluse in lungimea nominala, ele sunt executate astfel incat imbinarile lor sa nu introduca inexactitati de masurare.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
    9.4.3. Masuri cu repere sau combinate, prinse pe un dispozitiv de infasurat, destinate masurarii unor lungimi care nu depasesc lungimea nominala a masurii
    Lungimea nominala este cuprinsa intre 5 m si 200 m.
    Temperatura de referinta poate fi in anumite cazuri alta decat 20 grade C si este precizata de producator.
    Valoarea fortei de intindere, de aproximativ 50 N, este indicata pe masura.
    Capatul liber este prevazut cu un maner, carlig sau inel care nu este inclus in lungimea nominala.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
    9.5. Rulete de adancime combinate, din metal, cu lest, pentru verificarea nivelului lichidelor
    Lungimea nominala este cuprinsa intre 5 m si 50 m.
    Temperatura de referinta poate fi in anumite cazuri alta decat 20 grade C si este precizata de producator.
    Valoarea fortei de intindere, suficienta pentru intinderea corecta a benzii, este indicata pe masura de lungime.
    Aceasta forta de intindere se aplica masurii cu ajutorul unui lest, care are inscriptionata valoarea masei proprii.
    Reperul principal initial al scarii gradate este baza lestului, care are un profil adecvat si este executat dintr-un material care nu produce scanteie la contact.
    Lestul, fix sau detasabil, este atasat benzii astfel incat aceasta asamblare sa nu introduca inexactitati de masurare.
    Lungimea benzii este integral gradata in milimetri si gradarea continua pe suprafata plana a lestului.
    Celalalt capat al masurii poate fi prins intr-un dispozitiv de infasurare.
    Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
    Eroarea tolerata pentru masurile cu lest aflate in uz trebuie sa fie egala sau mai mare de 0,6 mm.
    10. Aprobarea de model CEE si verificarea initiala CEE
    Aprobarea de model CEE si verificarea initiala CEE a masurilor de lungime sunt efectuate conform procedurii prezentate in Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare.
    10.1. Examinarea modelului supus aprobarii de model CEE
    Examinarea cuprinde analiza documentatiei si verificari care atesta faptul ca modelul prezentat corespunde cerintelor pct. 2, 3, 4, 5, 6 (exceptand pct. 6.4), 7, 8 si 9.
    10.2. Verificarea initiala CEE
    10.2.1. Verificarea initiala CEE se efectueaza asupra tuturor masurilor de lungime prezentate sau asupra unor loturi, in concordanta cu prevederile pct. 11.
    10.2.2. Verificarea initiala CEE include inspectia vizuala a masurii de lungime, pentru a constata conformitatea cu modelul aprobat in ceea ce priveste prevederile pct. 3.6, 4.1 si 4.3.
    10.2.3. Se verifica, de asemenea, indeplinirea cerintelor privind erorile tolerate pentru lungimea nominala a masurii, luandu-se in considerare, cand este cazul, prevederile pct. 9.5.
    10.2.4. Pentru a verifica indeplinirea cerintelor pct. 7.1 lit. b), 7.2.1 si 7.2.2, luand in considerare, cand este cazul, si prevederile pct. 7.3 si 9.3, se efectueaza masurari in 5 zone diferite, alese in mod aleatoriu pe suprafata masurii, pentru a determina:
    - distanta dintre doua repere neconsecutive ale scarii gradate;
    - lungimea diviziunii;
    - diferenta dintre lungimile a doua intervale consecutive identice,
Biroul Roman de Metrologie Legala poate reduce sau mari numarul cerintelor care se verifica daca rezultatele verificarii o impun.
    10.2.5. Toate verificarile mentionate mai sus trebuie efectuate in conditiile de referinta specificate la pct. 7.5.
    11. Metode de control statistic aplicabile in cazul verificarii initiale CEE
    In cazul in care masurile de lungime sunt executate in productie de serie si solicitantul verificarii initiale CEE declara ca acestea au fost adecvat controlate, el poate cere Biroului Roman de Metrologie Legala aplicarea controlului statistic prin atribute asupra loturilor prezentate la verificarea initiala CEE, dupa cum urmeaza:
    11.1. Generalitati
    11.1.1. Lot
    Un lot este alcatuit din masuri de lungime care au acelasi model, se incadreaza in aceeasi clasa de exactitate si sunt fabricate prin acelasi proces tehnologic.
    Marimea lotului reprezinta numarul de masuri de lungime pe care acesta il contine. Marimea maxima a lotului prezentat pentru verificarea initiala CEE este de 10.000 bucati.
    11.1.2. Esantion
    Un esantion este alcatuit din n masuri de lungime selectate in mod aleatoriu dintr-un lot. Numarul n al masurilor de lungime dintr-un esantion este numit marimea esantionului.
    11.1.3. Control statistic prin atribute
    Controlul statistic prin atribute este acel control prin care masurile de lungime dintr-un esantion sunt considerate admise sau respinse in conformitate cu prevederile prezentei norme de metrologie legala CEE.
    11.1.4. Nivel de calitate minim (NC 5)
    Nivelul de calitate minim este nivelul de calitate al lotului supus verificarii, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 5% intr-un plan de esantionare.
    11.1.5. Nivel de calitate acceptabil (NCA)
    Nivelul de calitate acceptabil este nivelul de calitate al lotului supus verificarii, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 95% intr-un plan de esantionare.
    11.1.6. Numar de acceptare
    In cadrul unui control statistic prin atribute numarul de acceptare este cel mai mare numar de masuri de lungime respinse, depistate in esantionul examinat, care, daca este atins, conduce totusi la acceptarea lotului supus verificarii.
    11.1.7. Numar de respingere
    In cadrul unui control statistic prin atribute numarul de respingere este cel mai mare numar de masuri de lungime respinse, depistate in esantionul examinat, care, o data depasit, conduce la respingerea lotului supus verificarii.
    11.1.8. Plan de esantionare simpla
    Numarul de masuri de lungime examinate este egal cu marimea esantionului specificata in plan. Daca numarul de masuri de lungime respinse, depistate intr-un esantion, este mai mic sau egal cu numarul de acceptare, lotul este admis. Daca numarul de masuri respinse este mai mare sau egal cu numarul de respingere, lotul este respins.
    11.1.9. Plan de esantionare dubla
    Numarul de masuri de lungime examinate este egal cu marimea esantionului specificata in plan.
    Daca numarul de masuri respinse, depistate in primul esantion, este mai mic sau egal cu primul numar de acceptare, lotul este admis.
    Daca numarul de masuri respinse este mai mare sau egal cu primul numar de respingere, lotul este respins.
    Daca numarul de masuri respinse, depistate in primul esantion, este cuprins intre primul numar de acceptare si primul numar de respingere, se examineaza un al doilea esantion a carui marime este specificata in plan. Numarul de masuri de lungime respinse, depistate in primul si in cel de-al doilea esantion, se aduna.
    Daca numarul total al masurilor respinse este mai mic sau egal cu al doilea numar de acceptare, lotul este admis.
    Daca numarul total al masurilor respinse este mai mare sau egal cu al doilea numar de respingere, lotul este respins.
    11.2. Metode de examinare
    Metodele de examinare utilizate sunt descrise in continuare, responsabilitatea alegerii fiind a Biroului Roman de Metrologie Legala, care poate opta pentru utilizarea uneia sau a ambelor metode.
    Controlul consta in numararea masurilor de lungime respinse, depistate in esantionul luat in considerare, in cazul ambelor metode.
    11.2.1. Prima metoda, denumita in continuare metoda A, presupune o schema simpla de esantionare.
    In cazul alegerii metodei A Biroul Roman de Metrologie Legala va aplica, pentru admiterea sau respingerea lotului, un plan de esantionare avand urmatoarele caracteristici:
    - un nivel de calitate acceptabil (NCA) cuprins intre 0,40% si 0,90%;
    - un nivel de calitate minim (NC 5) cuprins intre 4,0% si 6,5% .

    Exemple de planuri de esantionare

    Plan de esantionare simpla
_____________________________________________________________
        Marimea       Numarul        Numarul
      esantionului  de acceptare  de respingere   NC 5    NCA
_____________________________________________________________
  a        80            1             2           5,8   0,44
  b       125            2             3           5,0   0,65
_____________________________________________________________

    Plan de esantionare dubla
________________________________________________________________________________
                           Marimea    Marimea   Numarul    Numarul
                        esantionului  totala       de         de      NC 5  NCA
                                               acceptare  respingere
________________________________________________________________________________
  a  Primul esantion         50         50         0          2       5,8   0,44
     Al doilea esantion      50        100         1          2
  b  Primul esantion         80         80         0          3       5,0   0,65
     Al doilea esantion      80        160         3          4
________________________________________________________________________________

    Daca lotul este respins, Biroul Roman de Metrologie Legala va efectua verificarea bucata cu bucata sau va lua masurile necesare pentru a preveni introducerea pe piata a acestuia.
    11.2.2. Cea de-a doua metoda, denumita in continuare metoda B, presupune o schema de esantionare multipla.
    In cazul alegerii metodei B Biroul Roman de Metrologie Legala va aplica, pentru respingerea sau acceptarea lotului supus verificarii, planuri de esantionare in concordanta cu urmatorul tabel:
______________________________________________________
  Ordinea      Marimea        Numarul       Numarul
verificarii  esantionului  de acceptare  de respingere
______________________________________________________
     1            70             0             1
     2            85             0             1
     3           105             0             1
     4           120             0             1
______________________________________________________

    Dupa ce un lot a fost acceptat urmatorul lot supus verificarii este examinat in conformitate cu prevederile liniei 1 din planul de esantionare.
    Daca un lot a fost respins, Biroul Roman de Metrologie Legala va lua masurile necesare pentru a preveni introducerea pe piata a lotului respins, iar solicitantul va decide daca va supune verificarii ulterioare acelasi lot sau altul. Lotul ales este supus verificarii in conformitate cu prevederile liniei de esantionare imediat urmatoare celei prin care a fost respins. Atunci cand lotul nu este acceptat nici dupa o examinare in conformitate cu linia 4 din planul de esantionare, Biroul Roman de Metrologie Legala va efectua verificarea bucata cu bucata a lotului.
    11.3. Consecintele respingerii frecvente a loturilor
    Biroul Roman de Metrologie Legala poate suspenda controlul statistic in cazul unor respingeri frecvente ale loturilor. Daca nu se observa nici o imbunatatire a nivelului calitativ al loturilor dupa ce deficientele au fost aduse la cunostinta detinatorului aprobarii de model CEE, Biroul Roman de Metrologie Legala poate incepe procedura de retragere a aprobarii de model CEE in conformitate cu prevederile art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare.
    12. Un exemplu de marcaj de verificare initiala CEE descris la pct. 8.3 este prezentat in desenul de mai jos.

    Figura 1, reprezentand un exemplu de marcaj de verificare initiala CEE, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175 din 13 martie 2002, la pagina 16.