Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 410 din 18 martie 2009

pentru aprobarea Normelor metodologice privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate

ACT EMIS DE: CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 241 din 10 aprilie 2009



Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Compartimentului audit public intern nr. Al/40 din 12 martie 2009;

- art. 281 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 294 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 11 lit. a) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa Ministerului Finanţelor Publice - Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern nr. 305.210 din 12 martie 2009, prin care sunt avizate Normele metodologice privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate,

în temeiul dispoziţiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,'

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică structurilor de audit public intern organizate la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate.

Art. 3. -Incepând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 38/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 şi 176 bis din 23 februarie 2006.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Irinel Popescu

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE

privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate

A. DISPOZIŢII GENERALE

In conformitate cu prevederile art. 281 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate „organizează şi coordonează activitatea de audit şi control în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuţiilor specifice ale CNAS şi ale caselor de asigurări (...)."

Prezentele norme metodologice au fost elaborate în temeiul prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, şi au avut în vedere prevederile pct. 4 lit. a) din Normele generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.702/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.

1. Definiţia auditului public intern

Auditul public intern reprezintă o activitate funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice. Ajută entitatea publică să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

2. Tipuri de audit public intern

Cadrul normativ în domeniul auditului public intern prevede următoarele forme de exercitare a auditului public intern:

2.1. Activităţi de asigurare:

a) auditul de sistem reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;

b) auditul performanţei examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c) auditul de regularitate reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice, conform normelor legale.

2.2. Activităţi de consiliere

a) consultanţă, având ca scop identificarea obstacolelor care împiedică desfăşurarea normală a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecinţelor, prezentând totodată soluţii pentru eliminarea acestora;

b) facilitarea înţelegerii, destinată obţinerii de informaţii suplimentare pentru cunoaşterea în profunzime a funcţionării unui sistem, standard sau a unei prevederi normative, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora;

c) formarea şi perfecţionarea profesională, destinate furnizării cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor şi controlul intern, prin organizarea de cursuri şi seminarii.

Activitatea de consiliere se organizează şi se desfăşoară prin mai multe tipuri de misiuni:

- misiuni de consiliere formalizate, cuprinse într-o secţiune separată a planului anual de audit public intern;

- misiuni de consiliere cu caracter informai, realizate prin participarea la lucrările unor comisii, comitete, schimburi de experienţă, sau derularea unor proiecte cu durată determinată;

- misiuni de consiliere pentru situaţii excepţionale, prin participarea în cadrul unor echipe constituite pentru desfăşurarea unor activităţi, ca urmare a unor situaţii neprevăzute sau de forţă majoră.

Activitatea de consiliere este menită să aducă plusvaloare şi să îmbunătăţească administrarea entităţii publice, gestiunea riscului şi controlul intern, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale.

B. STRUCTURILE DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN CADRUL SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

3. Cadrul organizatoric

Auditul public intern la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă o activitate funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile desfăşurate în cadrul sistemului. Acesta ajută Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi casele de asigurări de sănătate să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

Astfel, în organizarea funcţiei de audit public intern s-au avut în vedere următoarele caracteristici:

- universalitatea: auditul public intern se desfăşoară asupra tuturor activităţilor, ajutând astfel managerul instituţiei publice să stăpânească celelalte funcţii şi toate activităţile;

- independenţa: auditul public intern funcţionează subordonat direct preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al casei de asigurări de sănătate (CAS), după caz, iar auditorii publici interni nu trebuie implicaţi în activităţile auditate;

- periodicitatea: pentru entitatea auditată este o activitate ciclică, a cărei frecvenţă este determinată de procesul de evaluare a riscurilor, dar care nu poate fi mai mare de 3 ani.

In ceea ce priveşte standardele profesionale, acestea reprezintă un set de reguli a căror aplicare asigură:

- definirea unitară a activităţilor auditului public intern;

- stabilirea criteriilor de apreciere că auditul public intern funcţionează şi că aduce plusvaloare instituţiei publice;

- definirea valorilor şi principiilor care trebuie respectate în activitatea practică de auditorii publici interni.

Preşedintele CNAS/Preşedintele-director general al CAS, după caz, are obligaţia instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern.

La nivelul CNAS activitatea de audit public intern este asigurată de structura de audit public intern care funcţionează în subordinea directă a preşedintelui.

La CAS auditul este organizat sub formă de structuri subordonate direct preşedinţilor-directori generali, cu acordul structurii de audit public intern a CNAS sub a cărei coordonare metodologică se află.

Structurile de audit public intern de la nivelul CAS trebuie să funcţioneze cu cel puţin două posturi de auditori publici interni.

La CAS care nu au personal angajat în cadrul structurii de audit public intern, această activitate este efectuată de structura de audit public intern a CNAS.

Structura de audit public intern nu trebuie implicată în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern.

4. Obiectivele auditului public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

4.1. Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile desfăşurate de CNAS şi CAS;

b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituţiei publice printr-o abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare;

c) sprijinirea conducerii CNAS în ansamblul său şi a conducerilor CAS prin intermediul opiniilor şi recomandărilor formulate în timpul auditărilor, urmărindu-se:

- gestionarea mai bună a riscurilor;

- asigurarea unei mai bune administrări şi păstrări a patrimoniului;

- asigurarea unei mai bune monitorizări a conformităţii cu regulile şi procedurile existente;

- asigurarea unei evidenţe contabile corecte, conforme cu legislaţia în vigoare, şi un management informatic fiabil şi coerent;

- îmbunătăţirea calităţii managementului, a controlului şi auditului public intern;

- îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii operaţiilor.

4.2. Obiectivele misiunii de audit public intern

a) In cazul misiunilor de asigurare:

- evaluarea sistemului de management şi control intern - auditul de sistem;

- asigurarea conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor cu reglementările legale în vigoare - auditul de regularitate;

- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmărite şi examinarea impactului efectiv - auditul de performanţă.

b) In cazul misiunilor de consiliere: să aducă plusvaloare şi să îmbunătăţească administrarea entităţii auditate, gestiunea riscului şi controlul intern, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale.

4.3. Obiectivele activităţii de audit public intern

a) evaluarea managementului riscului

Auditul public intern trebuie să sprijine conducerea instituţiei publice în identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative, contribuind la îmbunătăţirea sistemelor de management al riscurilor. Auditul public intern trebuie să supravegheze şi să evalueze eficacitatea acestui sistem.

In cursul misiunilor, auditorii publici interni vor identifica riscurile, inclusiv cele care excedează perimetrului misiunii, în cazul în care acestea sunt semnificative.

b) evaluarea sistemelor de control

Pentru evaluarea sistemului de control intern, auditorul public intern trebuie să determine măsura în care conducătorul entităţii auditate a definit criterii adecvate de apreciere şi dacă obiectivele au fost realizate. Dacă aceste criterii sunt adecvate, acestea pot fi utilizate şi de auditorii publici interni în evaluarea sistemului de control intern. Dacă acestea sunt inadecvate, auditorii publici interni vor recomanda conducerii instituţiei publice să elaboreze sau să adapteze în mod corespunzător aceste criterii la cerinţele impuse de legislaţia în vigoare.

Evaluarea pertinenţei şi eficacităţii sistemului de control intern se va face pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi va viza operaţiile şi sistemele informatice ale entităţii publice din următoarele puncte de vedere:

- fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;

- eficacitatea şi eficienţa operaţiilor;

- protejarea patrimoniului;

- respectarea legilor şi reglementărilor în vigoare;

- respectarea prevederilor contractuale încheiate atât cu furnizorii de asistenţă medicală, cât şi cu ceilalţi furnizori de servicii.

In cursul misiunilor, auditorii publici interni trebuie să examineze dacă formele de control intern sunt în concordanţă cu obiectivele misiunii, în vederea identificării eventualelor deficienţe specifice sistemului/entităţii auditat/auditate.

Auditorii publici interni trebuie să analizeze operaţiile şi activităţile auditate şi să determine măsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi dacă operaţiile/activităţile sunt aplicate sau realizate conform prevederilor legale în vigoare.

5. Atribuţiile auditului public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

5.1. Atribuţiile structurilor de audit public intern de la nivelul CNAS şi al CAS:

a) structura de audit public intern organizată la nivelul CNAS elaborează norme metodologice pentru exercitarea auditului public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, care se aprobă de preşedintele CNAS cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). In exercitarea activităţii de audit, structurile de audit public intern de la nivelul CAS aplică normele, metodologiile şi ghidurile elaborate de structura de audit de la nivelul CNAS;

b) elaborează, în baza referatului de justificare, proiectul planului anual de audit public intern, pe care îl supune aprobării preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al CAS, după caz. La nivelul CNAS acesta se elaborează până la data de 30 noiembrie şi se aprobă până la data de 20 decembrie a anului precedent celui planificat. La nivelul CAS acesta se aprobă de către preşedintele-director general al CAS până cel târziu la data de 10 decembrie a anului precedent celui planificat, după care se înaintează şi structurii de audit public intern a CNAS, însoţit de referatul de justificare;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale CNAS şi ale CAS sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în CNAS şi în instituţiile subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

Structurile de audit public intern de la nivelul CNAS şi al CAS auditează cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

- angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

- plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

- vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri;

- constituirea veniturilor publice;

- alocarea creditelor bugetare;

- sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

- sistemul de luare a deciziilor;

- sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

- sistemele informatice;

d) informează UCAAPI/structura de audit public intern de la nivelul CNAS, după caz, despre recomandările neînsuşite de către preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, la care s-a efectuat misiunea de audit public intern, precum şi despre consecinţele acestora, astfel:

- structurile de audit public intern de la CAS vor transmite trimestrial, în maximum 5 zile de la încheierea trimestrului, sinteza recomandărilor neînsuşite de către preşedintele-director general al CAS şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă;

- structura de audit public intern a CNAS transmite trimestrial la UCAAPI, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului, sinteza recomandărilor neînsuşite de preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, la care s-au desfăşurat misiunile de audit public intern şi consecinţele neimplementării acestora;

e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

Structurile de audit public intern transmit la UCAAPI/structura de audit public intern de la nivelul CNAS, după caz, la cererea acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile lor de audit;

f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern; Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele constatări, concluzii şi recomandări rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, eventualele iregularităţi/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum şi informaţii referitoare la pregătirea profesională.

Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit conform următorului calendar:

- structurile de audit public intern ale CAS transmit rapoartele anuale până la data de 10 ianuarie a anului ulterior celui de raportare la structura de audit public intern a CNAS;

- structura de audit public intern a CNAS transmite raportul anual la UCAAPI până la data de 25 ianuarie a anului ulterior celui de raportare.

Raportul anual privind activitatea de audit public intern transmis la UCAAPI reprezintă sinteza rapoartelor anuale ale structurilor de audit public intern din CNAS şi CAS elaborate conform structurii minimale solicitate de UCAAPI;

g) în cazul identificării unor iregularităţi semnificative, raportează imediat constatările efectuate astfel:

- în situaţia în care în timpul misiunilor de audit public intern se constată abateri de la regulile procedurale şi metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile structurii/activităţii/ operaţiunii auditate, auditorii publici interni trebuie să înştiinţeze preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, la care se efectuează misiunea, în termen de 3 zile;

- în cazurile de identificare a iregularităţilor auditorii publici interni raportează imediat conducătorului structurii de audit public intern, care, la rândul său, îl informează pe preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, care a aprobat misiunea.

In aceste cazuri, auditorul public intern poate continua misiunea sau poate să o suspende numai cu acordul preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al CAS, după caz, care a aprobat misiunea şi numai dacă din rezultatele preliminare ale auditării se estimează că, prin continuarea acesteia, nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informaţii insuficiente);

h) structura de audit public intern a CNAS verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către structurile de audit public intern din CAS şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, în cauză.

5.2. Atribuţiile conducătorului structurii de audit public intern:

a) organizează şi răspunde de desfăşurarea activităţilor de audit public intern;

b) elaborează Carta auditului intern;

c) elaborează Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern;

d) face evaluarea internă a Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern;

e) asigură la fiecare misiune de audit public intern desemnarea persoanelor care posedă cunoştinţele necesare din domeniul auditat;

f) asigură resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient;

g) asigură măsuri pentru pregătirea profesională a auditorilor publici interni;

h) propune contractarea unor servicii de expertiză/consultanţă din afara instituţiei publice şi supervizează lucrările întocmite de acestea;

i) supervizează toate etapele de desfăşurare a misiunii de audit public intern pe aspectele ce revin conducătorului structurii de audit public intern din fiecare procedură aplicabilă în procesul de audit public intern;

j) avizează numirea/revocarea auditorilor publici interni din structura de audit public intern pe care o conduce.

5.3. Auditorii publici interni

Personalul din cadrul structurilor de audit public intern din sistemul asigurărilor sociale de sănătate cu atribuţii în efectuarea misiunilor de audit public intern este format din funcţionari publici, cu studii superioare de lungă durată în una dintre următoarele specialităţi: administraţie publică, economică, medicală, farmaceutică, tehnică sau juridică.

Auditorii publici interni au drepturile, obligaţiile şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor publici.

5.3.1. Numirea/destituirea conducătorilor structurilor de audit public intern de la nivelul CNAS şi CAS

Conducătorii structurilor de audit public intern sunt numiţi/destituiţi de către preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, cu avizul UCAAPI/CNAS, după caz, în conformitate cu procedura următoare:

Numirea:

- candidaţii depun la UCAAPI/CNAS, după caz, următoarele documente: curriculum vitae; minimum două scrisori de recomandare de la persoane calificate, prin care să li se ateste calităţile profesionale, manageriale şi morale, o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului public intern într-o entitate publică din domeniul căreia îi aparţine entitatea unde concurează, o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 672/2002, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la incompatibilităţile auditorilor publici interni;

- avizarea candidaţilor se face de către UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS, după caz, în termen de 10 zile de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin consultări directe;

- după obţinerea avizului favorabil de la UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS, după caz, numirea se face de către preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii;

- în cazul în care avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concursul/examenul organizat pentru ocuparea acestei funcţii.

Destituirea:

- preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, notifică UCAAPI/CNAS, după caz, despre intenţia şi motivele destituirii;

- directorul general al UCAAPI/conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS, după caz, dispune analizarea motivelor, efectuarea investigaţiilor, are consultări directe cu conducătorul structurii de audit public intern care este propus pentru destituire şi în termen de 10 zile prezintă în scris avizul favorabil/nefavorabil privind destituirea;

- în cazul obţinerii unui aviz favorabil destituirii, preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, procedează în conformitate cu prevederile legale;

- în cazul obţinerii unui aviz nefavorabil, destituirea nu este posibilă.

5.3.2. Numirea/Revocarea auditorilor publici interni de la nivelul CNAS şi CAS

Numirea/Revocarea auditorilor publici interni se face de către preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, cu avizul conducătorului structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz.

Numirea:

- pentru acordarea avizului în vederea numirii auditorilor publici interni, conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS/CAS, după caz, analizează dosarele de înscriere depuse de candidaţii pentru ocuparea funcţiei de auditor public intern şi poate avea consultări directe cu aceştia, cu 5-10 zile înainte de data susţinerii concursului/examenului. Dosarele de înscriere vor cuprinde în mod obligatoriu declaraţiile candidaţilor privind respectarea prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 672/2002, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni, precum şi două scrisori de recomandare;

- în cazul obţinerii unui aviz favorabil, numirea în funcţie se face de către preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcţii. Din comisiile de examinare a candidaţilor pentru funcţiile de auditori publici interni de la nivelul CAS face parte şi un reprezentant desemnat de structura de audit public intern a CNAS.

Transferul:

- auditorii publici interni se pot transfera de la o structură de audit public intern a unei entităţi publice la alta, numai cu avizul conducătorului structurii de audit public intern al entităţii publice la care se transferă.

Revocarea:

- pentru revocarea auditorilor publici interni, preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, îl înştiinţează pe conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS/CAS, după caz, despre intenţia de revocare a unui auditor public intern şi despre motivele acesteia. Conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS/CAS, după caz, dispune analizarea motivelor, efectuarea investigaţiilor, are consultări directe cu aceştia şi în termen de 10 zile prezintă avizul favorabil/nefavorabil revocării.

Funcţia de auditor public intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

5.3.3. Reguli de lucru şi conduită ale auditorului public intern Auditorii publici interni trebuie să respecte în activitatea lor următoarele reguli de lucru şi conduită:

a) auditorii publici interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor Legii nr. 672/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern;

b) pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora, auditorii publici interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie;

c) auditorii publici interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern;

d) auditorii publici interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern desfăşurat la o entitate publică;

e) răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii auditate;

f) auditorii publici interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern;

g) auditorii publici interni au obligaţia autoperfecţionării cunoştinţelor profesionale;

h) persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, nu pot fi auditori publici interni în cadrul instituţiei respective;

i) auditorii publici interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la CNAS/CAS, după caz, dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, sau cu membrii organului de conducere colectivă;

j) auditorii publici interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale instituţiei publice respective;

k) auditorii publici interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe;

l) auditorilor publici interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani;

m) auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. h)-l) au obligaţia de a-l informa de îndată, în scris, pe preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, şi pe conducătorul structurii de audit public intern.

C. NORMELE APLICABILE STRUCTURILOR DE AUDIT PUBLIC INTERN ŞI AUDITORILOR PUBLICI INTERNI ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE

6. Independenţă şi obiectivitate

Garanţia obiectivitătii şi independenţei activităţii de audit public intern este dată de asigurarea independenţei organizatorice şi a auditorilor publici interni.

6.1. Independenţa organizatorică

Prin statutul său, structura de audit public intern exercită o funcţie distinctă şi independentă de activităţile instituţiei publice, garanţia fiind asigurată prin subordonarea acesteia direct preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al CAS, după caz.

Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea rezultatelor acesteia.

6.2. Independenţa auditorilor

Independenţa auditorilor publici interni este asigurată de regulile aplicabile acestei funcţii în ceea ce priveşte încadrarea auditorilor şi efectuarea misiunilor.

In scopul evitării prejudicierii independenţei şi obiectivitătii auditorilor publici interni, atunci când misiunile de asigurare sunt realizate în urma unei misiuni de consiliere, se vor desemna auditori publici interni şi supervizori diferiţi pentru efectuarea acestora.

Independenţa auditorilor publici interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată, In acest sens, fiecare auditor public intern, la începutul misiunii, trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă.

Auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 5.3.3 au obligaţia de a-l informa de îndată, în scris, pe preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, şi pe conducătorul structurii de audit public intern.

6.3. Obiectivitatea individuală

Auditorii publici interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite conflictele de interese. Auditorii publici interni trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.

In activitatea desfăşurată, auditorii publici interni acţionează pentru prevenirea riscurilor în luarea unor decizii greşite, prin înlăturarea fenomenelor de individualism, de infatuare şi autoapreciere excesivă, stimulând colegialitatea în muncă şi întrajutorarea permanentă, pârghii ce trebuie să conducă la creşterea prestigiului echipei de audit şi la eficienţa activităţilor de auditare.

Conducătorul structurii de audit public intern trebuie să se asigure că pentru fiecare misiune de audit public intern auditorii publici interni desemnaţi deţin cunoştinţele, îndemânarea şi competenţele necesare pentru desfăşurarea corectă a misiunii.

Pentru cunoştinţe de strictă specialitate, conducătorul structurii de audit public intern a CNAS, din proprie iniţiativă sau la solicitarea conducătorilor structurilor de audit public intern de la nivelul CAS, poate solicita preşedintelui CNAS contractarea unor servicii de expertiză/consultanţă din afara instituţiei publice sau a unor specialişti în domeniu.

7. Competenţă şi conştiinţă profesională

7.1. Competenţa

Pregătirea şi experienţa auditorilor publici interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii activităţii de audit public intern.

Auditorii publici interni trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare pentru a-şi exercita responsabilităţile individuale, cele mai semnificative fiind:

- competenţă în vederea aplicării normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit;

- competenţă în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile contabile;

- cunoaşterea principiilor de bază în economie, în domeniul juridic şi în domeniul tehnologiilor informatice;

- cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate, nefiind în sarcina auditorilor publici interni investigarea acestora;

- capacitatea de a comunica oral şi în scris, de a putea expune clar şi convingător obiectivele, constatările şi recomandările fiecărei misiuni de audit public intern;

- cunoştinţe privind activităţile specifice sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

Structura de audit public intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT adecvate, de metode de analiză analitică, eşantioane statistice şi instrumente de control al sistemelor informatice.

Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern sunt încredinţate acelor persoane care au pregătirea şi experienţa corespunzătoare nivelului de complexitate a sarcinilor.

In cazul în care pentru finalizarea unei misiuni de audit public intern este nevoie de servicii de expertiză din afară, acestea sunt supervizate de conducătorul structurii de audit public intern.

7.2. Conştiinţa profesională

Auditorul public intern trebuie să depună toate eforturile în decursul exercitării funcţiei sale şi să ia în consideraţie următoarele elemente:

- perioada de lucru necesară pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit public intern;

- complexitatea şi importanţa domeniilor auditate;

- pertinenţa şi eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor şi de control;

- probabilitatea existenţei erorilor, iregularităţilor şi a unor disfuncţionalităţi semnificative;

- costurile implementării unor controale suplimentare în raport cu avantajele preconizate.

Fiind conştient că procedurile de audit public intern nu pot garanta că toate riscurile semnificative au fost detectate, auditorul public intern trebuie să dea dovadă de o vigilenţă sporită în ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activităţile şi resursele entităţii publice.

7.3. Pregătirea profesională continuă

Auditorii publici interni trebuie să-şi îmbunătăţească permanent cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregătire continuă, atât personală, cât şi organizată.

Conducătorul structurii de audit public intern trebuie să acţioneze permanent pentru continua îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern, sub toate aspectele, şi să se asigure că normele, instrucţiunile şi codul etic sunt respectate de auditorii publici interni.

Auditorii publici interni au obligaţia perfecţionării cunoştinţelor profesionale; conducătorul structurii de audit public intern şi conducerea CNAS/CAS, după caz, vor asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minimum 15 zile pe an.

7.4. Confidenţialitate

Auditorii publici interni sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele la care au acces în exercitarea atribuţiilor lor.

Este interzis ca auditorii publici interni să utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

In cazuri excepţionale, auditorii publici interni pot furniza aceste informaţii numai în condiţiile expres prevăzute de lege.

7.5. Neutralitate politică

Auditorii publici interni trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor, In acest sens, ei trebuie să-şi menţină independenţa faţă de orice influenţe politice.

Auditorii publici interni au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

8. Asigurarea calităţii în activitatea de audit public intern

Asigurarea calităţii activităţii de audit public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate se realizează prin aplicarea Cartei auditului intern, implementarea principiilor Codului privind conduita etică a auditorului intern şi urmărirea respectării acestora prin Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern.

8.1. Carta auditului intern

Carta auditului intern defineşte obiectivele, drepturile şi obligaţiile auditului intern şi este elaborată de către fiecare conducător al structurii de audit public intern şi aprobată de preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz. Carta auditului intern informează despre obiectivele şi metodele de audit, clarifică misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor şi auditat şi promovează regulile de conduită.

8.2. Codul privind conduita etică a auditorului intern

Codul privind conduita etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor publici interni. Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este de a promova cultura etică în viziunea globală a profesiei de auditor public intern. Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii publici interni trebuie să le respecte în exercitarea atribuţiilor.

8.3. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern

Eficacitatea activităţii de audit public intern se urmăreşte prin Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern elaborat de conducătorul fiecărei structuri de audit public intern.

Programul trebuie să asigure ca normele, instrucţiunile şi codul etic să fie respectate de auditori.

Auditul public intern este supravegheat şi evaluat în permanenţă, prin evaluări interne şi externe.

8.3.1. Evaluarea internă

Evaluarea internă presupune efectuarea de controale permanente, prin care se examinează eficacitatea normelor de audit public intern pentru a se verifica dacă procedurile de asigurare a calităţii misiunilor de audit public intern sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit public intern. In acest cadru, supervizarea realizării misiunilor de audit public intern va permite depistarea deficienţelor, iniţierea îmbunătăţirilor necesare unor derulări corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit public intern şi planificarea activităţilor de perfecţionare profesională.

8.3.2. Evaluarea externă

Evaluarea externă este efectuată de către UCAAPI pentru structura de audit public intern a CNAS, cel puţin o dată la 5 ani.

Structura de audit public intern a CNAS evaluează structurile de audit din CAS, cel puţin o dată la 3 ani, prin verificarea respectării normelor, instrucţiunilor şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, iniţiindu-se măsurile corective necesare, în colaborare cu preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz.

Evaluarea externă se efectuează şi prin avizarea numirii/destituirii conducătorilor structurilor de audit public intern de către UCAAPI/CNAS, după caz.

9. Norme de funcţionare a auditului public intern

9.1. Planificarea auditului public intern

Planificarea activităţii de audit public intern se realizează pe 3 niveluri:

- planificarea strategică pe termen lung, care are în vedere definirea obiectivelor pe o perioadă de 5 ani;

- planificarea strategică pe termen mediu, care are la bază prevederile legale conform cărora toate activităţile auditabile trebuie să fie auditate cel puţin o dată la 3 ani;

- planificarea anuală, care constă în definirea obiectivelor şi a resurselor necesare, concretizată în Planul de audit public intern anual.

Selectarea misiunilor de audit public intern se face în funcţie de următoarele elemente de fundamentare:

a) evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni;

b) criteriile-semnal/sugestiile preşedintelui CNAS/ presedintelui-director general al CAS, după caz, respectiv: deficienţe constatate anterior în rapoartele de audit, deficienţe constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor, deficienţe consemnate în rapoartele Curţii de Conturi, alte informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri, aprecieri ale unor specialişti, experţi, cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem, analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale funcţionării sistemului, evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat;

c) temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducerea CNAS/CAS, după caz, va asigura toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI/CNAS, după caz, să fie introduse în planul anual de audit public intern, să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat;

d) numărul CAS subordonate;

e) respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin o dată la 3 ani;

f) tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate auditată;

g) recomandările Curţii de Conturi.

Planul anual de audit public intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în arhiva instituţiei publice împreună cu referatul de justificare, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale.

9.2. Referatul de justificare

Proiectul planului anual de audit public intern este însoţit de un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile de audit public intern cuprinse în plan.

Referatul de justificare trebuie să cuprindă, pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexă la referatul de justificare), criteriile-semnal şi alte elemente de fundamentare, care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective.

9.3. Structura planului de audit public intern

Planul anual de audit intern are următoarea structură:

- scopul acţiunii de auditare;

- obiectivele acţiunii de auditare;

- identificarea/descrierea activităţii/operaţiunii supuse auditului public intern;

- identificarea/descrierea entităţii/entităţilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfăşura acţiunea de auditare;

- durata acţiunii de auditare;

- perioada supusă auditării;

- numărul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare;

- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiză/consultanţă (dacă este cazul);

- numărul de auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.

9.4. Actualizarea planului de audit public intern

Actualizarea planului de audit public intern se face în funcţie de:

- modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului;

- solicitările UCAAPI/CNAS, după caz, de a introduce misiuni, de a înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern.

Actualizarea planului de audit public intern se realizează prin întocmirea unui referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz.

9.5. Gestiunea resurselor umane

Conducătorul structurii de audit public intern din CNAS/CAS, după caz, este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern şi trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient.

D. METODOLOGIE

10. Forme de exercitare a auditului public intern

Auditul public intern este o activitate funcţional independentă care dă asigurări şi consiliere conducerii.

10.1. Asigurarea reprezintă activitatea desfăşurată de auditorii publici interni în vederea îmbunătăţirii sistemelor de control intern şi creşterii eficienţei şi eficacităţii muncii.

Misiunile de audit public intern de asigurare se organizează sub formă de misiuni de audit formalizate, ce se desfăşoară în baza planului anual de audit public intern şi conform graficului derulării misiunii de audit public prezentate mai jos:

Derularea misiunii de audit public intern de asigurare*)

*) Graficul derulării misiunii de audit public intern de asigurare este reprodus în facsimil.

De asemenea, auditorii publici interni pot efectua misiuni de audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern, care parcurg etapele de derulare a unei misiuni de audit formalizate.

10.2. Consilierea reprezintă activitatea desfăşurată de auditorii publici interni, menită să îmbunătăţească activitatea entităţii auditate şi să adauge valoare, fără ca auditorul să-şi asume responsabilităţi manageriale.

Activităţile de consiliere se efectuează potrivit programului anual, alături de activităţile de asigurare, precum şi la cererea expresă a conducerii instituţiei publice şi respectă graficul derulării misiunii prezentat mai jos:

Derularea misiunilor de audit public intern de consiliere*)

*) Graficul derulării misiunilor de audit public intern de consiliere este reprodus în facsimil.

11. Pregătirea misiunii de audit public intern

Activitatea de audit public intern este o activitate planificată, care se realizează conform unor proceduri stricte ce reglementează conţinutul, modul de desfăşurare şi supervizare a misiunii de audit public intern, precum şi responsabilităţile şi relaţiile dintre persoanele implicate: auditor şi auditat.

In derularea misiunii de audit public intern auditorii publici interni din sistemul asigurărilor sociale de sănătate vor aplica metodele şi instrumentele conform ghidului procedural prezentat în anexa la prezentele norme metodologice.

Respectarea etapelor, procedurilor, precum şi a modului de întocmire, avizare, revizuire/supervizare şi aprobare a documentelor din ghidul procedural este obligatorie şi constituie element al evaluării calităţii activităţii de audit public intern.

11.1. Ordinul de serviciu

Ordinul de serviciu se întocmeşte de conducătorul structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de structura de audit public intern.

Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor publici interni, astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit.

11.2. Declaraţia de independenţă

Independenţa auditorilor publici interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată, In acest sens fiecare auditor public intern trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă.

11.3. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern

Structura de audit public intern notifică entitatea auditată, cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele obiective, durata acesteia, precum şi despre faptul că, pe parcursul misiunii, vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.

11.4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

11.4.1. Colectarea informaţiilor

In această etapă auditorii publici interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea auditată. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a atinge următoarele scopuri:

a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socioeconomic în care entitatea auditată îşi desfăşoară activitatea;

b) cunoaşterea organizării entităţii auditate, a tehnicilor sale de lucru şi a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;

c) identificarea punctelor-cheie ale funcţionării entităţii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;

d) identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;

e) identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor auditării şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.

11.4.2. Prelucrarea informaţiilor

Prelucrarea informaţiilor constă în:

a) analiza entităţii auditate şi a activităţii sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, circuitul documentelor);

b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii auditate;

c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;

d) analiza rezultatelor controalelor precedente;

e) analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea auditată.

11.5. Identificarea obiectelor auditabile

11.5.1. Obiectul auditabil

Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.

11.5.2. Etapele identificării obiectelor auditabile

Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape:

a) detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului);

b) definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punctul de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate);

c) determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul şi să elimine riscul.

11.5.3. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile

Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor specifice şi ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.

11.6. Analiza riscurilor

11.6.1. Definirea riscului

Riscul reprezintă orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a realiza obiectivele.

11.6.1.1. Categorii de riscuri

Categorii de riscuri:

a) riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilităţi precise, insuficienta organizare a resurselor umane, documentaţia insuficientă, neactualizată;

b) riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile, arhivarea necorespunzătoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat;

c) riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar;

d) riscuri generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc.

11.6.1.2. Componentele riscului

Componentele riscului sunt:

- probabilitatea de apariţie;

- nivelul impactului, respectiv gravitatea consecinţelor şi durata acestora.

11.6.2. Scopul analizei riscurilor

Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri:

a) să identifice pericolele din entitatea auditată;

b) să identifice dacă controalele interne ori procedurile entităţii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele;

c) să evalueze structura/evoluţia controlului intern al entităţii auditate.

11.6.3. Fazele analizei riscurilor

Fazele analizei riscurilor sunt următoarele:

a) analiza activităţii entităţii auditate;

b) identificarea şi evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor, de eroare semnificativă a activităţilor entităţii auditate, cu incidenţă asupra operaţiilor financiare;

c) verificarea existenţei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum şi evaluarea acestora;

d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc.

Auditorii publici interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor semnificative şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.

11.6.4. Măsurarea riscurilor

Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea consecinţelor evenimentului. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept instrumente de măsurare criteriile de apreciere.

11.6.4.1. Măsurarea probabilităţii

Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt:

a) aprecierea vulnerabilităţii entităţii;

b) aprecierea controlului intern.

Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este exprimată pe o scară de valori pe 3 nivele:

- probabilitate mică;

- probabilitate medie;

- probabilitate mare.

a) Aprecierea vulnerabilităţii entităţii

Pentru a efectua aprecierea vulnerabilităţii entităţii, auditorul va examina toţi factorii cu incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil, cum ar fi:

- resursele umane;

- complexitatea prelucrării operaţiilor;

- mijloacele tehnice existente.

Vulnerabilitatea se exprimă pe 3 nivele:

- vulnerabilitate redusă;

- vulnerabilitate medie;

- vulnerabilitate mare.

b) Aprecierea controlului intern

Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calităţii controlului intern al entităţii, pe 3 nivele:

- control intern corespunzător;

- control intern insuficient;

- control intern cu lipsuri grave.

11.6.4.2. Măsurarea gravităţii consecinţelor evenimentului (nivelul impactului)

Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate exprima pe o scară valorică, pe 3 nivele:

- impact scăzut;

- impact moderat;

- impact ridicat.

11.6.5. Metoda - model de analiză a riscurilor

Prezentele norme metodologice exemplifică efectuarea analizei riscurilor prin parcurgerea următorilor paşi:

a) identificarea (listarea) operaţiilor/activităţilor auditabile, respectiv a obiectelor auditabile. In această fază se analizează şi se identifică activităţile/operaţiile, precum şi interdependenţele existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;

b) identificarea ameninţărilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor operaţiuni/activităţi, prin determinarea impactului financiar al acestora;

c) stabilirea criteriilor de analiză a riscului. Recomandăm utilizarea criteriilor: aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativă şi aprecierea calitativă;

d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori pe 3 nivele, astfel:

d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern corespunzător - nivel 1; control intern insuficient - nivel 2; control intern cu lipsuri grave - nivel 3;

d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar mediu - nivel 2; impact financiar important - nivel 3;

d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă - nivel 1; vulnerabilitate medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.

e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor 2 factori dă punctajul pentru criteriul respectiv, iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al riscului se obţine utilizându-se formula:

unde:

P_i - ponderea riscului pentru fiecare criteriu;

N_i- nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

f) clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obţinute anterior, în: risc mic, risc mediu, risc mare;

g) ierarhizarea operaţiunilor/activităţilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborarea tabelului punctelor tari şi punctelor slabe. Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activităţii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu. Tabelul prezintă în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori şi indici), iar în partea dreaptă opinia şi comentariile auditorului intern.

Domeniul

Obiective

Riscuri

Opinie

Comentariu

T/S

Consecinţe

Gradul de încredere

NOTA:

T - tare

S -slab

11.7. Elaborarea tematicii în detaliu a misiunii de audit public intern

Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit), este semnată de conducătorul structurii de audit public intern şi adusă la cunoştinţa principalilor responsabili ai entităţii/structurii auditate în cadrul şedinţei de deschidere.

11.7.1. Programul de audit public intern

Programul de audit public intern este un document intern de lucru al structurii de audit public intern, care se întocmeşte în baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor public intern.

Programul de audit public intern are următoarele scopuri:

a) asigură conducătorul structurii de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;

b) asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor de către supervizor.

11.7.2. Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului

Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza programului de audit public intern şi prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii publici interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.

11.8. Deschiderea intervenţiei la faţa locului

11.8.1. Şedinţa de deschidere

Şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor publici interni şi a personalului entităţii auditate.

Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă:

a) prezentarea auditorilor publici interni;

b) prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;

c) stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;

d) prezentarea tematicii în detaliu;

e) acceptarea calendarului întâlnirilor;

f) asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern.

Entitatea auditată poate solicita amânarea misiunii de audit public intern, în cazuri justificate (interese speciale, lipsa de timp, alte circumstanţe). Amânarea trebuie discutată cu conducătorul structurii de audit public intern şi notificată la preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz.

11.8.2. Minuta şedinţei de deschidere

Data şedinţei de deschidere, participanţii, aspectele importante discutate trebuie consemnate în minuta şedinţei de deschidere.

11.9. Notificarea privind realizarea intervenţiilor la faţa locului

Structura de audit public intern trebuie să notifice entitatea auditată despre programul verificărilor la faţa locului, inclusiv perioadele de desfăşurare. Odată cu această notificare trebuie să se transmită şi Carta auditului intern.

12. Intervenţia la faţa locului

12.1. Definire şi etape

Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor, analiza şi evaluarea acestora.

Intervenţia la faţa locului cuprinde următoarele etape:

a) cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea procedurilor aferente;

b) intervievarea personalului auditat;

c) verificarea înregistrărilor contabile;

d) analiza datelor şi informaţiilor;

e) evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne;

f) realizarea de testări;

g) verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările precedente (verificarea realizării corectării).

12.2. Tehnici şi instrumente de audit public intern

12.2.1. Principalele tehnici de audit public intern

12.2.1.1. Verificarea asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor, documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a) comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;

b) examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor;

c) recalcularea: verificarea calculelor matematice;

d) confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente (a treia parte), în scopul validării acesteia;

e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;

f) garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative;

g) urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate.

12.2.1.2. Observarea fizică reprezintă modul prin care auditorii publici interni îşi formează o părere proprie.

12.2.1.3. Interviul se realizează de către auditorii publici interni prin intervievarea persoanelor auditatelimplicatelinteresate. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente.

12.2.1.4. Analiza constă în descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate şi măsurate distinct.

12.2.2. Principalele instrumente de audit public intern

12.2.2.1. Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii publici interni.

Tipurile de chestionare sunt:

a) chestionarul de luare la cunoştinţă (CLC) - cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate;

b) chestionarul de control intern (CCI) - ghidează auditorii publici interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;

c) chestionarul-listă de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări-standard privind obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele şi mijloacele financiare, tehnice şi de informare, resursele umane existente.

12.2.2.2. Tabloul de prezentare a circuitului auditului public intern (pista de audit), care permite:

- stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea;

- stabilirea documentaţiei justificative complete;

- reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.

12.2.2.3. Formularele constatărilor de audit public intern se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern.

a) Fişa de identificare şi analiză a problemelor (FIAP) se întocmeşte pentru fiecare disfuncţionalitate constatată, prezintă rezumatul acesteia, cauzele şi consecinţele, precum şi recomandările pentru rezolvare. FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul misiunii, confirmată de reprezentanţii entităţii auditate şi supervizată de conducătorul structurii de audit public intern (sau de către înlocuitorul acestuia).

b) Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor (FCRI) se întocmeşte în cazul în care auditorii publici interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi. Se transmite imediat conducătorului structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, care îl va informa în termen de 3 zile pe preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz, pentru continuarea verificărilor.

12.3. Dosarele de audit public intern

Dosarele de audit public intern, prin informaţiile conţinute, asigură legătura dintre sarcina de audit, intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Dosarele stau la baza formulării concluziilor auditorilor publici interni. Tipuri de dosare de audit public intern:

a) Dosarul permanent cuprinde următoarele secţiuni:

Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele acestuia:

- ordinul de serviciu;

- declaraţia de independenţă;

- rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandărilor);

- fişele de identificare şi analiză a problemelor (FIAP);

- formularele de constatare a iregularităţilor (FCRI);

- programul de audit public intern.

Secţiunea B - Administrativă:

- notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern;

- minuta şedinţei de deschidere;

- minuta reuniunii de conciliere;

- minuta şedinţei de închidere;

- corespondenţă cu entitatea auditată.

Secţiunea C - Documentaţia misiunii de audit public intern:

- strategii interne;

- reguli, regulamente şi legi aplicabile;

- proceduri de lucru;

- materiale despre entitatea auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile);

- informaţii financiare;

- rapoarte de audit public intern anterioare şi externe;

- informaţii privind posturile-cheie/fluxuri de operaţii;

- documentaţia analizei riscului.

Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a rezultatelor acesteia:

- revizuirea raportului de audit public intern;

- răspunsurile auditorilor publici interni la revizuirea raportului de audit public intern.

b) Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox ale documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor publici interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre (E, F, G,...) pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit.

12.4. Revizuirea

Revizuirea se efectuează de către auditorii publici interni, înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător.

12.5. Păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern

Dosarele de audit public intern sunt proprietatea CNAS/CAS, după caz, care a dispus auditarea şi sunt confidenţiale. Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din Raportul de audit public intern, după care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale privind arhivarea.

12.6. Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului

Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor publici interni, a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a calendarului de implementare a recomandărilor. Se întocmeşte o minuta a şedinţei de închidere.

13. Raportul de audit public intern

13.1. Elaborarea proiectului Raportului de audit public intern (raport intermediar)

In elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:

a) constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare;

b) recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea riscurilor potenţiale;

c) proiectul Raportului de audit public intern trebuie să exprime opinia auditorului public intern, bazată pe constatările efectuate;

d) se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.

In redactarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele principii:

a) constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;

b) evitarea utilizării expresiilor imprecise (separe, în general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract;

c) promovarea unui limbaj cât mai uzual şi a unui stil de exprimare concret;

d) evitarea tonului polemic, jignitor, tendenţios;

e) ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii);

f) evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern.

13.2. Structura proiectului Raportului de audit public intern

Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern;

b) date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu, echipa de audit, structura organizatorică auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată);

c) modul de desfăşurare a acţiunii de audit public intern (sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode şi tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern);

d) constatări efectuate;

e) concluzii şi recomandări;

f) documentaţia-anexă (notele explicative; note de relaţii; situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau justificativ).

13.3. Transmiterea proiectului Raportului de audit public intern

Proiectul Raportului de audit public intern se transmite la entitatea auditată, iar aceasta trimite în maximum 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii publici interni.

13.4. Reuniunea de conciliere

In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii publici interni organizează reuniunea de conciliere cu entitatea auditată, în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate. Se întocmeşte o minută privind desfăşurarea reuniunii de conciliere.

13.5. Definitivarea Raportului de audit public intern

Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit public intern va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.

Raportul de audit public intern este semnat de fiecare membru al echipei de audit pe fiecare pagină a acestuia, iar ultima pagină este semnată şi de către conducătorul structurii de audit public intern.

Conducătorul structurii de audit public intern a CAS/CNAS, după caz, trebuie să informeze structura de audit public intern a CNAS sau UCAAPI, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate de preşedintele-director general al CAS/preşedintele CNAS, după caz. Aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de susţinere.

13.6. Difuzarea Raportului de audit public intern

Conducătorul structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, trimite Raportul de audit public intern, finalizat, împreună cu rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii auditate preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al CAS, după caz, care a aprobat misiunea, pentru analiză şi aprobare.

După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern, acestea vor fi comunicate entităţii auditate.

Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează.

Accesul altor instituţii abilitate la Raportul de audit public intern şi la dosarele de lucru se face numai cu acordul preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al CAS, după caz.

Când accesul este permis, se transmit solicitantului doar copii ale documentelor respective.

14. Urmărirea recomandărilor

Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menţionate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite, în mod eficace şi că managementul a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări.

Entitatea auditată trebuie să informeze structura de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, asupra modului de implementare a recomandărilor.

14.1. Responsabilitatea entităţii auditate

Responsabilitatea entităţii auditate în aplicarea recomandărilor constă în:

- elaborarea unui plan de acţiune, însoţit de un calendar privind îndeplinirea acestuia;

- stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;

- punerea în practică a recomandărilor;

- comunicarea periodică a stadiului progresului îndeplinirii recomandărilor;

- evaluarea rezultatelor obţinute.

14.2. Responsabilitatea structurii de audit public intern

Structura de audit public intern a CAS/CNAS, după caz, verifică şi raportează CNAS/UCAAPI, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

Structura de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, va comunica preşedintelui CNAS/preşedintelui-director general al CAS, după caz, stadiul implementării recomandărilor.

15. Supervizarea misiunii de audit public intern

Conducătorul structurii de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern, cu următoarea excepţie:

- în cazul în care conducătorul structurii de audit public intern face parte din echipa de audit, supervizarea este asigurată de un auditor public intern desemnat de acesta.

Scopul acţiunii de supervizare este de a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate, astfel:

a) oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit public intern;

b) verifică executarea corectă a programului misiunii de audit public intern;

c) verifică existenţa elementelor probante;

d) verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern, atât ca proiect, cât şi cel final, este exactă, clară, concisă şi se efectuează în termenele fixate.

Pentru fiecare acţiune de supervizare se întocmeşte Fişa de supervizare, în care se consemnează: misiunea, etapa, supervizorul, data supervizării, problema, observaţii.

ANEXĂ la normele metodologice

GHID PROCEDURAL

PROCEDURA P-01 - ORDINUL DE SERVICIU

Scopul:

De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori publici interni, astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit public intern.

Premise:

Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de structura de audit public intern şi se întocmeşte de către conducătorul acesteia, pe baza planului anual de audit public intern.

Procedura:

Conducătorul structurii de audit public intern

1. repartizează sarcinile de serviciu pe fiecare auditor în parte;

2. întocmeşte Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern.

Personalul de secretariat

3. alocă un număr Ordinului de serviciu;

4. asigură copii ale Ordinului de serviciu fiecărui membru al echipei de audit.

Auditorii

5. iau cunoştinţă de Ordinul de serviciu şi de sarcinile repartizate.

Entitatea publică..........................

Nr....................Data....................

Aprobat

....................................................

Ordin de serviciu - Model A-01

In conformitate cu prevederile........şi cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de audit public intern la....................în perioada..............Scopul misiunii de audit public intern este..................................., iar obiectivele acesteia sunt:......................................................................

Menţionăm că se va efectua un audit de.......................................................................................................................................................................

Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori:...................................................................................................................................

Conducătorul structurii de audit public intern

......................................................................,

PROCEDURA P-02 - DECLARAREA INDEPENDENŢEI

Scopul:

De a demonstra independenţa auditorilor publici interni faţă de entitatea auditată.

Premise:

In vederea desemnării auditorilor publici interni pentru efectuarea misiunii de audit public intern vor fi verificate incompatibilităţile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde există incompatibilităţi personale, doar dacă repartizarea lui este imperios necesară, fiind furnizată în acest sens o justificare din partea conducătorului structurii de audit public intern. Dacă în timpul efectuării misiunii de audit public intern apare o incompatibilitate reală sau presupusă, auditorii sunt obligaţi să informeze de urgenţă conducerea.

Procedura:

Auditorii

1. completează Declaraţia de independenţă - Model A-02.

Conducătorul structurii de audit public intern

2. verifică Declaraţia de independenţă;

3. identifică incompatibilitatea semnalată de către auditori şi stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi atenuată;

4. aprobă declaraţiile de independenţă.

Auditorii

5. îndosariază Declaraţia de independenţă în dosarul de audit;

6. dacă în timpul misiunii apare o incompatibilitate reală sau presupusă, informează de urgenţă conducerea.

Declaraţia de independenţă - Model A-02

Entitatea publică.......................................................

A fi completată de către auditori, inclusiv consultanţii:

Numele...............................Data...............................

Misiunea de audit public intern...................................

Incompatibilităţi

In legătură cu entitatea auditată.......................................................

Da

Nu

Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni de audit în orice fel?

Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit?

Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată?

Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană?

Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată?

Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă?

Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume sau organizaţie ori nivel guvernamental?

Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plată şi alte instrumente de plată pentru entitatea ce va fi auditată?

Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea ce va fi auditată?

Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea ce va fi auditată?

Dacă în timpul misiunii de audit public intern apare orice incompatibilitate personală, externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale, notificaţi conducătorului structurii de audit public intern de urgenţă?

Auditor,

.................................................................       

Conducătorul structurii de audit public intern,

.................................................................       

Model A-02

Entitatea publică

Se completează de către conducătorul structurii de audit public intern

1. Incompatibilităţi personale (a se trece din pagina anterioară)

2. Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, explicaţi cum anume.

Data şi semnătura

.................................................................       

PROCEDURA P-03 - NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Scopul:

Să informeze entitatea auditată despre declanşarea misiunii de audit public intern.

Premise:

Se intenţionează ca prin notificarea entităţii/structurii auditate să se asigure desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor de audit.

Procedura:

Auditorii

1. pregătesc adresa de notificare către părţile interesate în vederea transmiterii acesteia cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern.

Conducătorul structurii de audit public intern

2. verifică adresa de notificare;

3. semnează adresa de notificare.

Personalul de secretariat

4. alocă un număr adresei de notificare şi o transmite entităţii/structurii auditate.

Auditorii

5. includ domeniile de interes (dacă se comunică) în programul de audit;

6. îndosariază copia adresei de notificare în dosarul permanent.

Entitatea publică..................

Data.................................

Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern - Model B-01

Către părţile interesate

De la conducătorul structurii de audit public intern

Ref. Denumirea misiunii de audit public intern

Stimate(ă)..........................

In conformitate cu Planul anual de audit public intern, urmează ca în perioada...............să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema................................

Auditul va examina responsabilităţile asumate de ...........................(numele entităţii/structurii auditate) şi va determina dacă aceasta îşi îndeplineşte obligaţiile sale într-un mod eficient şi efectiv.

Vă vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o şedinţă de deschidere în vederea discutării diverselor aspecte ale misiunii de audit public intern, cuprinzând:

- prezentarea auditorilor;

- prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern;

- programul intervenţiei la faţa locului;

- scopul misiunii de audit public intern;

- alte aspecte.

Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară:........................

Dacă aveţi unele întrebări privind această acţiune, vă rog să contactaţi pe...................................................sau pe mine.

                                                                                                                        (numele auditorului)

Cu stimă,

Conducătorul structurii de audit public intern,

............................................................................

PROCEDURA P-04 - COLECTAREA Şl PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

Scopul:

Cunoaşterea domeniului auditabil îl ajută pe auditor să se familiarizeze cu entitatea auditata. Colectarea informaţiilor facilitează procedurile de analiză de risc şi cele de verificare.

Premise:

Colectarea este, în fapt, pregătirea informaţiilor în vederea efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţiilor necesare, fiabile, pertinente şi utile pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern. Colectarea informaţiilor presupune:

- identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socioeconomic în care entitatea auditata îşi desfăşoară activitatea;

- analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii auditate;

- analiza entităţii auditate şi activităţile sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, procedurile scrise);

- analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;

- identificarea punctelor-cheie ale funcţionării entităţii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;

- identificarea constatărilor semnificative şi a recomandărilor din rapoartele de audit precedente care ar putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern;

- identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;

- identificarea surselor potenţiale de informaţii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului şi considerarea validităţii şi credibilităţii acestor informaţii.

Procedura:

Auditorii

1. identifică legile şi regulamentele aplicabile entităţii/structurii auditate;

2. obţin organigrama, regulamentele de funcţionare, fişe ale posturilor, proceduri scrise ale entităţii/structurii auditate;

3. identifică personalul responsabil;

4. identifică circuitul documentelor;

5. obţin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare;

6. adună date statistice asupra performanţei pentru a-i sprijini în faza de analiză a riscului;

7. se familiarizează cu activitatea entităţii/structurii auditate.

Conducătorul structurii de audit public intern

8. revede documentaţia;

9. organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor auditabile şi a criteriilor de analiză de risc; reevaluează stabilirea obiectivelor, a scopului auditului şi a metodologiei, după caz.

PROCEDURA P-05 - ANALIZA RISCURILOR

Scopul:

Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri: identificarea pericolelor din entitatea auditata, dacă controalele interne ori procedurile entităţii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele, evaluarea controlului intern al entităţii auditate.

Premise:

Reprezintă un punct de pornire în elaborarea tabelului „Puncte tari şi puncte slabe". Aprecierea unui risc are la bază două estimări:

- gradul de gravitate al pierderii care poate să rezulte ca urmare a riscului (sau al consecinţelor directe şi indirecte);

- probabilitatea ca riscul să revină (noţiune cuantificată formal).

Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit, acestea depinzând de rezultatele de la controalele, testările şi verificările anterioare.

Punctele tari şi punctele slabe se exprimă calitativ şi cantitativ, în funcţie de rezultatele aşteptate şi de condiţiile de obţinere a acestora.

Un punct tare sau un punct slab trebuie să fie exprimat în funcţie de un obiectiv de control intern ori de o caracteristică urmărită, pentru a asigura buna funcţionare a entităţii/structurii auditate sau atingerea unui rezultat scontat.

Procedura:

Auditorii

1. din activitatea desfăşurată în timpul colectării şi prelucrării informaţiilor, pregătesc o listă centralizatoare a obiectelor auditabile;

2. identifică ameninţările (riscurile) asociate acestor operaţiuni/activităţi;

3. stabilesc criteriile de analiză a riscurilor;

4. stabilesc ponderea fiecărui criteriu al riscului;

5. stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

6. stabilesc punctajul total al criteriului utilizat;

7. clasează riscurile pe baza punctajelor totale obţinute;

8. ierarhizează operaţiunile activităţilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborează tabelul „Puncte tari şi puncte slabe";

9. transmit tabelul „Puncte tari şi puncte slabe" şi constatările făcute către conducătorul structurii de audit public intern.

Conducătorul structurii de audit public intern

10. organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor de audit şi a criteriilor de analiză de risc; reevaluează stabilirea obiectivelor, a scopului auditului şi a metodologiei, după caz;

11. avizează tabelul „Puncte tari şi puncte slabe" şi fişele de constatare şi analiză a problemelor iniţiate pentru fiecare control potenţial.

Auditorii

12. îndosariază tabelul „Puncte tari şi puncte slabe" în dosarul permanent, secţiunea C.

Entitatea publică

Tabelul „Puncte tari şi puncte slabe" - Model C-01

Denumirea misiunii de audit public intern.........................

Perioada supusă auditului public intern............................

Intocmit de.................................              Data..........................

Aprobat de.................................              Data..........................

Domeniul

Obiective

Riscuri

Opinie

Comentariu

T/S

Consecinţe

Gradul de încredere

Unde: T - tare,

S - slab

Ghidul de evaluare a controlului intern

Controlul intern este

dacă:

slab

- conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine necooperantă şi nepăsătoare cu privire la conformitate, păstrarea dosarelor sau reviziile externe;

- auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme deosebite;

- analiza dezvăluie că nu sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente;

- procedurile de control intern lipsesc sau sunt puţin utilizate;

potrivit

- conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire la conformitate, păstrarea dosarelor şi reviziile externe;

- auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite probleme, dar conducerea a luat măsuri de remediere şi a răspuns satisfăcător la recomandările auditului;

- analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente;

puternic

- conducerea şi personalul demonstrează o atitudine constructivă, existând preocuparea de a anticipa şi de a înlătura problemele;

- auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit niciun fel de probleme;

- analiza arată că sunt'în funcţiune numeroase şi eficiente tehnici de control intern;

- procedurile sunt bine susţinute de documente.'

PROCEDURA P-06 - ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT

Scopul:

Asigură conducătorul structurii de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern şi asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor de către supervizor.

Premise:

Programul de audit public intern este un document intern de lucru al structurii de audit public intern, care se întocmeşte în baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.

Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza Programului de audit public intern şi prezintă detaliat lucrările pe care auditorii publici interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.

Procedura:

Auditorii

1. pregătesc programul de audit public intern, incluzând următoarele elemente:

- obiectivele auditului;

- testările care se vor efectua;

- alte proceduri de audit şi teste, după caz;

2. pregătesc o notă cu următoarele anexe:

- colectarea şi prelucrarea datelor;

- tabelul „Puncte tari şi puncte slabe";

- programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului.

Conducătorul structurii de audit

3. organizează şedinţa de analiză;

4. verifică nota şi anexele acesteia;

5. analizează şi'modifică, după caz, documentele prezentate;

6. aprobă nota şi anexele.

Auditorii

7. îndosariază programul de audit - Model A-03;

8. utilizează programul de audit în efectuarea misiunii.

Entitatea publică

A. Programul de audit - Model A-03

Denumirea misiunii de audit public intern.........................

Perioada supusă auditului public intern............................

Intocmit de.................................              Data..........................

Aprobat de.................................               Data..........................

Obiective

Activităţi

Durata

Persoanele implicate

Locul desfăşurării

Tema generală

………………

Obiective

Activităţi

Durata

Persoanele implicate

Locul desfăşurării

Obiective:

A. Enunţarea obiectivului (A)

B. Enunţarea obiectivului (B)

1. Ordinul de serviciu

Conducătorul structurii de audit public intern

Entitatea publică

2. Declaraţia de independenţă

Auditorii

Entitatea publică

3. Notificarea

Auditorii

Entitatea publică

Obiectivul A

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

- testul 1

- testul 2

Prelucrarea testelor

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

Elaborarea FIAP-urilor

Adunarea dovezilor

Constatarea şi raportarea iregularităţilor

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

Intocmirea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor

Auditorii

Entitatea publică

Revizuirea documentelor

Auditorii

Entitatea publică

Indosarierea

Auditorii

Entitatea publică

Obiectivul B

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

- testul 1

- testul 2

Prelucrarea testelor

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

Elaborarea FIAP-urilor

Adunarea dovezilor

Constatarea şi raportarea iregularităţilor

Auditorii

Entitatea publică

Intocmirea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor

Revizuirea documentelor

Auditorii

Entitatea publică

Indosarierea

Auditorii

Entitatea publică

4. Şedinţa de închidere

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

Obiective

Activităţi

Durata

Persoanele implicate

Locul desfăşurării

5. Elaborarea proiectului raportului de audit

Auditorii

Entitatea publică

6. Transmiterea proiectului raportului de audit

Conducătorul structurii de audit public intern

Entitatea publică

7. Reuniunea de conciliere

Auditorii

Entitatea publică/ Entitatea auditată

8. Raportul de audit final

Auditorii

Entitatea publică

9. Difuzarea raportului de audit

Auditorii

Entitatea publică

10. Urmărirea recomandărilor

Auditorii

Entitatea publică

B. Programul intervenţiei la faţa locului - Model A03-1

Denumirea misiunii de audit public intern..............................

Perioada supusă auditului public intern..............................

Intocmit de..............................              Data..............................

Aprobat de..............................              Data..............................

Obiectivele

Tipul verificării

Locul testării

Durata testării

Auditorii

PROCEDURA P-07 - ŞEDINŢA DE DESCHIDERE

Scopul:

Să efectueze o şedinţă de deschidere cu reprezentanţii..............................................................................pentru a discuta

(denumirea entităţii/structurii auditate) scopul auditului, obiectivele urmărite şi modalităţile de lucru privind auditul.

Premise:

Şedinţa de deschidere serveşte ca întâlnire de început a misiunii de audit public intern. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere va cuprinde:

- prezentarea auditorilor;

- prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;

- stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;

- prezentarea în detaliu a tematicii;

- acceptarea calendarului întâlnirilor;

- prezentarea Cartei auditului intern;

- asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern.

Procedura:

Auditorii

1. contactează telefonic entitatea auditată pentru a stabili data întâlnirii.

Conducătorul structurii de audit public intern, auditorii, reprezentanţii entităţii/structurii auditate

2. participă la desfăşurarea şedinţei de deschidere.

Auditorii

3. întocmesc minuta şedinţei de deschidere (Model B-02), cu următoarea structură:

A. Menţiuni generale:

- tema misiunii de audit public intern;

- perioada auditată;

- numele celor care întocmesc minuta şedinţei de deschidere;

- numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii minutei şedinţei de deschidere conform prezentei proceduri;

- lista participanţilor la şedinţa de deschidere, cu menţionarea numelui, funcţiei, direcţiei şi a numărului de telefon.

B. Stenograma şedinţei de deschidere:

- cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor şedinţei de deschidere;

4. îndosariază minuta şedinţei de deschidere în dosarul permanent - Model B-02.

Minuta şedinţei de deschidere - Model B-02

Entitatea publică

A. Menţiuni generale

Tema misiunii de audit public intern: uditul.............

Perioada auditată......................................................

Intocmit de............

Data.........

Verificat de............

Data.........

Lista participanţilor:

Numele

Funcţia

Direcţia/Serviciul

Nr. de telefon

B. Stenograma şedinţei de deschidere

PROCEDURA P-08 - COLECTAREA INFORMAŢIILOR

Scopul:

Informaţiile colectate asigură o evidenţă suficientă, competentă şi relevantă şi oferă o bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile auditorilor.

Premise:

In timpul fazei de colectare şi prelucrare a informaţiilor, auditorii efectuează testări în concordanţă cu programul de audit aprobat. Munca în cadrul acestei faze produce dovezi de audit în baza cărora auditorii formulează constatări, concluzii şi recomandări cuprinse în FIAP (Formular de identificare şi analiză a problemei).

In cazul în care FIAP-ul nu este semnat pentru conformitate de către conducătorul entităţii auditate, constatările, concluziile şi recomandările formulate de echipa de audit primează.

Procedura:

Auditorii

1. efectuează testările şi procedurile stabilite în programul de audit;

2. apreciază dacă dovezile obţinute sunt suficiente, relevante, competente şi folositoare;

3. colectează documente pentru toată misiunea de audit;

4. etichetează şi numerotează toate documentele;

5. pregătesc fişele de identificare şi analiză a problemelor;

6. la sfârşitul fazei de colectare a informaţiilor, finalizează fişele de identificare şi analiză a problemelor;

7. transmit fişele de identificare şi analiză a problemelor conducătorului structurii de audit public intern;

8. îndosariază documentele utilizate în cadrul misiunii de audit.

Conducătorul structurii de audit

9. analizează şi aprobă testele - Model A-04;

10. revede şi aprobă fişele de identificare şi analiză a problemelor - Model A-05;

Auditorii

11. etichetează, numerotează şi îndosariază testele - Model A-04 şi fişele de identificare şi analiză a problemelor- Model A-05 în dosarul permanent.

Entitatea publică

Chestionarul - lista de verificare - Model A-04

Denumirea misiunii de audit public intern.........................

Perioada supusă auditului public intern............................

Intocmit de.................................            Data..........................

Aprobat de.................................            Data..........................

Obiectivul 1

Să evalueze eficienţa şi eficacitatea controalelor interne asupra operaţiunilor entităţii/structurii auditate în următorul ciclu de operaţiuni:

- plăţi;

- contabilitate.

Activitatea de audit

Da

Nu

Auditori

Plăţi

1. Verificaţi dacă există proceduri scrise

2. Verificaţi dacă atribuirea responsabilităţilor şi delegarea competenţelor sunt declarate în proceduri

3. Controlaţi dacă angajaţii sunt informaţi despre procedurile care se aplică

4. Verificaţi dacă procedurile asigură separarea sarcinilor

5. Verificaţi dacă procedurile sunt aprobate

6. Verificaţi dacă procedurile sunt actualizate

7. Verificaţi dacă operaţiile de control sunt însoţite de liste de verificare (check-list)

8. Apreciaţi calitatea listelor de verificare

9. Verificaţi dacă controalele efectuate au fost formalizate (data, semnătura)

10. Controlaţi conformitatea plăţii cu procedurile privind cursul de schimb

11. Urmăriţi plăţile cu extrasele de cont

12. Urmăriţi plăţile în cartea mare, asigurându-vă că sunt transcrise corect

13. Revizuiţi procedurile referitoare la plăţile care nu sunt efectuate

14. Verificaţi dacă este stabilită atribuirea responsabilităţilor

15. Verificaţi dacă procedurile asigură separarea responsabilităţilor

16. Verificaţi dacă contabilul principal are o autoritate adecvată asupra angajaţilor din compartimentul contabil

17. Verificaţi dacă procedurile stabilesc şi explică politica contabilă şi procedurile

18. Verificaţi dacă numai persoanele autorizate pot să modifice sau să stabilească noi politici ori proceduri

19. Controlaţi ca procedurile de declaraţii să includă:

a) planul de conturi însoţit de explicaţii ale operaţiunilor;

b) identificarea şi descrierea principalelor înregistrări contabile, intrările periodice;

c) identificarea posturilor care au autoritatea să aprobe că intrările sunt efectuate;

d) explicaţii pentru documentele şi necesităţile de aprobare pentru diversele tipuri de tranzacţii periodice şi neperiodice şi intrările în jurnal;

20. Verificaţi pregătirea şi aprobarea funcţiilor pentru intrările în jurnal pentru a controla că ele sunt separate

21. Verificaţi că toate intrările în jurnal sunt revăzute şi aprobate de către persoanele competente la nivelurile adecvate

22. Toate intrările în jurnal sunt explicate corespunzător şi justificate

23. Rapoartele financiare sunt pregătite pentru perioadele contabile solicitate

24. Revedeţi procedurile privind corectarea rapoartelor

25. Verificaţi dacă fiecare cont bancar corespunde unui cont în registre

26. Revizuiţi cartea mare pentru a verifica dacă tranzacţiile sunt trecute în contul corect

27. Verificaţi sumele defalcate pe creditori şi debitori

28. Verificaţi dacă cecurile din jurnal sunt trecute în ordine numerică şi dacă cele care lipsesc sunt semnalate

Fişa de identificare şi analiză a problemei - Model A-05

Entitatea publică:..........................

Tema misiunii de audit public intern:

Numele auditorului: Data realizării:

FISĂ DE IDENTIFICARE SI ANALIZĂ A PROBLEMEI

Nr. .............

1. Problema:.................................

2. Constatări:...............................

3. Cauze:....................................

4. Consecinţe:...............................

Recomandări si soluţii propuse:..............

Intocmit de:

...........................

Supervizat

........................

Pentru conformitate: Entitatea auditată

...........................

PROCEDURA P-09 - CONSTATAREA Şl RAPORTAREA IREGULARITĂŢILOR

Scopul:

De a furniza un ghid în cazurile de descoperire de iregularităţi.

Premise:

Când auditorii ajung la concluzia, bazată pe FIAP-uri, că s-a comis o iregularitate, ei vor trebui să raporteze, cel mai târziu a doua zi, conducătorului structurii de audit public intern prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.

Procedura:

Auditorii

1. raportează, cel mai târziu a doua zi, conducătorului structurii de audit public intern orice iregularitate constatată prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.

Conducătorul structurii de audit public intern

2. informează în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice pentru continuarea verificărilor.

Entitatea publică

Formular de constatare şi raportare a iregularităţilor - Model A-06

Către:

Conducătorul structurii de audit public intern

In urma misiunii de audit public intern..........................efectuate la...................................s-au constatat următoarele:

a) constatarea (abaterea);

b) actul sau actele normativ/normative încălcat/încălcate;

c) recomandări;

d)anexe.

Auditor..............

Data...../..../......

PROCEDURA P-10 - REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU

Scopul:

Să asigure că documentele sunt pregătite în mod corespunzător şi că acestea furnizează un sprijin adecvat pentru munca efectuată şi pentru dovezile adunate în timpul misiunii de audit public intern.

Premise:

Auditorii revăd FIAP-urile şi documentele de lucru din punctul de vedere al formatului şi al conţinutului, asigurându-se că dovezile de audit prezentate în actele dosarului pot trece testul de evidenţă. Pentru a trece testul, evidenţa trebuie să fie suficientă, concludentă şi relevantă.

Procedura:

Auditorii

1. pe măsură ce auditul progresează, etichetează şi numerotează toate documentele;

2. apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru asigură un sprijin corespunzător pentru misiunea de audit public intern;

3. revizuiesc lucrările din punctul de vedere al conţinutului şi al formei şi apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru pot trece testul de evidenţă;

4. efectuează modificările necesare la documente;

5. întocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru - model C-02.

Entitatea publică

Nota centralizatoare a documentelor de lucru - Model C-02

Denumirea misiunii de audit public intern..........

Perioada auditată................

Intocmit de.........

Data.......

Constatarea

Documentul justificativ

Există

Auditori

Da

Nu

Secţiunea E

..........................

Secţiunea F

................................

Auditori,

.................

PROCEDURA P-11 - ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE

Scopul:

Permite prezentarea opiniei auditorilor interni către entitatea auditată a recomandărilor ce vor fi cuprinse în proiectul Raportului de audit public intern. Premise:

Să se asigure că Raportul de audit public intern este clar, obiectiv, fundamentat, relevant, respectiv:

- clar: să fie uşor de înţeles, evident, să nu permită interpretări;

- obiectiv: să nu fie părtinitor;

- fundamentat: fiecare constatare să aibă la bază documente doveditoare şi să facă trimiteri la textul legal incident;

- relevant: aspectele semnalate să ajute conducerea entităţii/structurii auditate în luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficienţelor constatate.

Procedura:

Secretariatul

1. planifică şedinţa de închidere.

Conducătorul structurii de audit public intern, auditorii, conducătorii entităţii auditate

2. participă la desfăşurarea şedinţei de închidere.

Conducătorii entităţii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor

auditorilor, a concluziilor şi recomandărilor, precum şi a corecţiilor de efectuat.

Auditorii

3. fac rezumatul discuţiilor într-o minută a şedinţei de închidere.

Conducătorul structurii de audit public intern, auditorii

4. cad de acord asupra modificărilor Raportului de structurii de audit public intern, dacă este nevoie.

Auditorii

5. pregătesc acte suplimentare necesare pentru a justifica modificările la Raportul de audit public intern;

6. îndosariază toate modificările aprobate la Raportul de audit public intern, minuta şedinţei de închidere - Model B-03 şi revăd proiectul Raportului de audit public intern.

Minuta şedinţei de închidere - Model B-03

Entitatea publică

A. Menţiuni generale

Tema misiunii de audit public intern:    Auditul.............

Perioada auditată......................................................

Intocmit de............

Data

Verificat de............

Data

Lista participanţilor:

Numele

Funcţia

Direcţia/Serviciul

Nr. de telefon

B. Concluzii

PROCEDURA P-12 - ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT

Scopul:

Prezintă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici interni.

Premise:

In elaborarea proiectului de Raport de audit public intern, auditorul foloseşte dovezile de audit raportate în fişele de identificare şi analiză a problemelor şi în Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor.

Procedura:

Auditorii

1. redactează proiectul Raportului de audit public intern utilizând formatul prezentat mai jos;

2. indică pentru fiecare constatare din proiectul Raportului de audit public intern dovada corespunzătoare;

3. transmit conducătorului structurii de audit public intern proiectul Raportului de audit public intern, împreună cu dovezile constatărilor.

Conducătorul structurii de audit public intern

4. analizează proiectul Raportului de audit public intern;

5. stabileşte dacă proiectul în întregime sau doar părţi din el trebuie să fie transmis(e) la compartimentul juridic pentru revizuirea lui din punct de vedere juridic.

Auditorii

6. efectuează schimbările propuse de către conducătorul structurii de audit public intern;

7. îndosariază proiectul Raportului de audit public intern - model A-07, incluzând corecţiile aprobate de către conducătorul structurii de audit public intern.

Model A-07-1

Entitatea publică

Pagina de titlu şi cuprinsul

Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern.

Semnătura

Proiectul Raportului de audit public intern este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a acestuia. Ultima pagină a proiectului Raportului de audit public intern este semnată şi de către conducătorul structurii de audit public intern.

Introducere

Descrie tipul de audit şi baza legală a misiunii de audit public intern (planul anual de audit, solicitări speciale).

Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată).

Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern.

Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici utilizate; documente/materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern).

Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care, până la momentul prezentei misiuni de audit public intern, nu au fost implementate.

Stabilirea obiectivelor

Obiectivele de audit prezentate în proiectul Raportului de audit public intern coincid cu cele înscrise în Programul de audit.

Stabilirea metodologiei

Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern.

Constatările şi recomandările auditului

Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit.

Constatările efectuate trebuie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit public intern. Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite, pe de altă parte.

Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează.

Recomandările din proiectul Raportului de audit public intern trebuie să fie fezabile şi economice şi să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, de prevenire a eventualelor disfuncţionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de creştere a performanţei de management.

Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după următoarea structură:

1. faptele;

2. criteriile, cauzele, efectele;

3. recomandările.

Vor fi redactate clar şi concis pentru fiecare deficienţă constatată. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în fişa de identificare şi analiză a problemelor: majore, medii şi minore.

PROCEDURA P-13 - TRANSMITEREA PROIECTULUI RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

Scopul:

Să-i asigure entităţii auditate posibilitatea de a analiza proiectul Raportului de audit public intern şi de a formula un punct de vedere la constatările şi recomandările auditului.

Premise:

Proiectul Raportului de audit public intern transmis entităţii auditate trebuie să fie complet, cu toate dovezile asupra faptelor, opiniilor şi concluziilor la care se face referire.

Procedura:

Conducătorul structurii de audit public intern

1. transmite proiectul Raportului de audit public intern entităţii auditate.

Entitatea auditată

2. analizează proiectul Raportului de audit public intern;

3. solicită, dacă este cazul, o reuniune de conciliere;

4. transmite punctul de vedere asupra proiectului Raportului de audit public intern în termen de 15 zile de la primirea acestuia.

Auditorii

Conducătorul structurii de audit public intern

5. revăd răspunsurile de la entitatea auditată;

6. discută, dacă este cazul, pregătirea unei reuniuni de conciliere.

Auditorii

7. precizează în Raportul de audit public intern aspectele reţinute din punctul de vedere al entităţii/structurii auditate, dacă este cazul;

8. îndosariază punctul de vedere al entităţii/structurii auditate.

PROCEDURA P-14- REUNIUNEA DE CONCILIERE

Scopul:

Acceptarea constatărilor şi recomandărilor formulate de către auditori în proiectul Raportului de audit public intern.

Premise:

Auditorii pregătesc reuniunea de conciliere.

Procedura:

Auditorii

1. pregătesc, în termen de 10 zile de la primirea punctului de vedere de la entitatea auditată, reuniunea de conciliere;

2. informează entitatea/structura auditată asupra locului şi datei reuniunii de conciliere;

3. întocmesc o minută a reuniunii de conciliere.

Auditorii Entitatea auditată

4. analizează constatările şi concluziile din proiectul Raportului de audit public intern în vederea acceptării recomandărilor formulate.

Minuta reuniunii de conciliere - Model B-04

Entitatea publică

A. Menţiuni generale

Tema misiunii de audit public intern:   Auditul.............

Perioada auditată......................................................

Intocmit de............

Data.........

Verificat de............

Data.........

Lista participanţilor:

Numele

Funcţia

Direcţia/Serviciul

Nr. de telefon

B. Rezultatele concilierii:

PROCEDURA P-15 - RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Scopul:

Să prelucreze Raportul de audit public intern pentru redactarea finală şi pentru tipărire.

Să constate că Raportul de audit public intern este complet, incluzând şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate.

Premise:

Auditorii sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentări de înaltă calitate a Raportului de audit public intern şi întocmirea unei liste corecte şi complete de difuzare.

Procedura:

Auditorii

1. constată că toate modificările aprobate la proiectul Raportului de audit public intern sunt efectuate;

2. finalizează Raportul de audit public intern;

3. constată dacă lista de difuzare este completă şi corectă.

Model A07-2

Entitatea publică

Pagina de titlu şi cuprinsul

Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. Rapoartele vor conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor.

Semnătura

Raportul de audit public intern este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a acestuia. Ultima pagină a Raportului de audit public intern este semnată şi de către conducătorul structurii de audit public intern.

Introducere

Descrie tipul de audit şi baza legală a misiunii de audit public intern (planul anual de audit, solicitări speciale).

Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată).

Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern.

Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici utilizate; documente/materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern).

Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care, până la momentul prezentei misiuni de audit public intern, nu au fost implementate.

Stabilirea obiectivelor

Obiectivele de audit prezentate în Raportul de audit public intern coincid cu cele înscrise în Programul de audit.

Stabilirea metodologiei

Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern.

Constatările şi recomandările auditului

Eventualele modificări stabilite la reuniunea de conciliere, precum şi cele propuse de către conducătorul structurii de audit public intern vor fi cuprinse în Raportul de audit public intern final.

Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit.

Constatările efectuate sunt prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit public intern. Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite, pe de altă parte.

Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează.

Recomandările din Raportul de audit public intern trebuie să fie fezabile şi economice şi să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, unul de prevenire a eventualelor disfunctionalităti sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de creştere a performanţei de management.

Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după următoarea structură:

1. faptele;

2. criteriile, cauzele, efectele;

3. recomandările.

Vor fi redactate clar şi concis pentru fiecare deficienţă constatată. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în fişa de identificare şi analiză a problemelor: majore, medii şi minore.

PROCEDURA P-16 - SUPERVIZAREA

Scopul:

De a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate.

Premise:

Conducătorul structurii de audit public intern este responsabil cu supervizarea misiunii de audit public intern.

Procedura:

Auditorii

1. prezintă conducătorului structurii de audit public intern documentele din dosarul permanent al misiunii de audit public intern.

Conducătorul structurii de audit public intern

2. oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit public intern;

3. verifică executarea corectă a Programului de audit public intern;

4. verifică existenţa elementelor probante;

5. supervizează FIAP-urile;

6. verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă, clară şi concisă;

7. verifică dacă Raportul de audit public intern este elaborat la termenul fixat.

PROCEDURA P-17 - DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

Scopul:

Analizarea şi avizarea recomandărilor din Raportul de audit public intern.

Premise:

Raportul de audit final trebuie să conţină şi o sinteză a constatărilor şi recomandărilor.

Proceduri:

Auditorii

1. transmit Raportul de audit public intern, rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii auditate la conducătorul structurii de audit care a aprobat misiunea de audit public intern.

Conducătorul structurii de audit public intern

2. semnează şi transmite Raportul de audit public intern conducătorului entităţii care a dispus auditarea.

Conducătorul entităţii care a dispus auditarea

3. analizează şi avizează Raportul de audit public intern şi sinteza cu principalele constatări şi recomandări.

Auditorii

4. transmit entităţii/structurii auditate recomandările aprobate;

5. transmit structurii de audit public intern a CNAS/UCAAPI, după caz, o informare despre recomandările care nu au fost avizate, însoţită de documentaţia de susţinere.

Conducătorul entităţii auditate

6. analizează conţinutul sintezei şi al recomandărilor aprobate;

7. elaborează planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor şi le transmite structurii care a efectuat auditarea în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii sintezei cu principalele constatări şi recomandări;

8. raportează despre stadiul implementării recomandărilor.

PROCEDURA P-18 - URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR

Scopul:

Este de a urmări dacă scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern au fost corect formulate.

Premise:

Urmărirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată caracterul adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii auditate pe baza recomandărilor din Raportul de audit public intern.

Procedura:

Auditorii

1. întocmesc fişa de urmărire a recomandărilor;

2. verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite.

Entitatea auditată

3. transmite auditorilor la termenele stabilite o notă de informare cu privire la stadiul implementării recomandărilor din Raportul de audit public intern.

Conducătorul structurii de audit public intern

4. transmite structurii de audit public intern a CNAS/UCAAPI, după caz, stadiul progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor;

5. dacă nu sunt respectate termenele de implementare, îl informează pe preşedintele CNAS/preşedintele-director general al CAS, după caz.

Fisa de urmărire a recomandărilor - Model A-08

Entitatea publică

Direcţia/Serviciul

Sfârşit de lună

Entitatea auditată

Misiunea de audit public intern

Raport de audit public intern nr.

Rec.

nr.

Recomandarea

Implementat

Parţial implementat

Neimplementat

Data planificată/Data implementării

Instrucţiuni

1. Introduceţi recomandările de auditdupă cum sunt prezentate în Raportul de audit public intern.

2. Verificaţi coloana corespunzătoare: implementat, parţial implementat, neimplementat.

3. Introduceţi data planificată pentru implementare în Raportul de audit public intern şi data implementării.

Entitatea auditată.................................................

Data si semnătura conducătorului.................................................

Auditor.................................................

Data si semnătura.................................................

GLOSAR

Termen

Explicaţie

Neajunsuri

Printre neajunsurile aduse obiectivitătii individuale şi independenţei în organizare pot figura conflictul de interese personale, limitările ariei auditului, restricţiile de acces la dosare, la bunuri şi la personal, precum şi limitările resurselor

Cauza

Explicaţia diferenţei dintre ceea ce ar trebui să existe şi ceea ce există efectiv

Carta auditului intern

Document oficial care defineşte misiunea, competenţele şi responsabilităţile acestei activităţi. Carta trebuie:

- să definească poziţia auditului public intern în cadrul entităţii;

- să autorizeze accesul la documente, la bunuri şi la persoanele competente, pentru buna realizare a misiunilor;

- să definească aria de activitate a auditului public intern.

Conflictul de interese

Toate relaţiile care nu sunt sau care nu para fi compatibile cu interesele entităţii. Un conflict de interese poate să afecteze capacitatea unei persoane de a-şi asuma obiectiv obligaţiile şi responsabilităţile sale.

Controlul intern

Ansamblul măsurilor luate de conducere în scopul îmbunătăţirii gestiunii riscului şi creşterii probabilităţii ca scopurile şi obiectivele stabilite să fie atinse.

Diagrama circulaţiei documentelor

Prezentarea schematică a circuitului documentelor între diverse posturi de lucru, indicându-se originea şi destinaţia lor, şi care oferă o viziune completă a traseului informaţiilor şi a suporturilor ei. Constituie un element în abordarea auditului, care ţine cont de riscuri.

Mediul de control

Atitudinea şi acţiunile conducerii cu privire la importanţa controlului în entitate. Mediul de control reprezintă cadrul şi structura necesare realizării obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern. Mediul de control înglobează următoarele elemente:

- integritatea şi valorile etice;

- concepţia şi stilul conducerii;

- structura organizatorică;

- atribuţiile de competenţă şi de responsabilităţi;

- politicile şi practicile referitoare la resursele umane;

- competenţa personalului.

FIAP

FIAP este un document sintetic care prezintă o disfuncţie, indică natura problemei, faptele, cauzele, consecinţele şi recomandările pentru remediere.

Fişa de procedură

Document scris care analizează fiecare dintre funcţiile entităţii şi care prezintă la fiecare etapă posturile de lucru, sarcinile (operaţiile de executat, inclusiv controalele şi documentele de stabilit, de realizat şi de folosit). El constituie, de asemenea, un element în abordarea analizei riscurilor.

Probele/documentele justificative

Informaţiile pe baza cărora se fundamentează concluziile, opiniile auditorului. Ele trebuie să fie:

- suficiente (informaţii cantitative suficiente pentru ca auditorul să poată să îndeplinească bine munca şi calitativ imparţiale, astfel încât pot fi considerate fiabile);

- pertinente (informaţiile corespund cu exactitate obiectivelor auditului);

- au un cost de obţinere rezonabil (informaţiile au un cost de obţinere proporţional cu rezultatul pe care auditorul urmăreşte să-l obţină).

Obiectivele misiunii

Enunţuri generale elaborate de către auditorii publici interni şi definind ceea ce este prevăzut a se realiza în timpul misiunii.

Obiectivitate

Atitudine imparţială, care reclamă o independenţă de spirit şi de judecată şi implică faptul că auditorii publici interni nu se subordonează decât propriei lor judecăţi şi nu altor persoane. Aprecierile trebuie să fie fundamentate pe fapte/probe indiscutabile şi pe lucrări incontestabile, lipsite de prejudecăţi.

Ordinul de serviciu

Mandat general acordat de o autoritate calificată unui auditor în vederea începerii unei misiuni.

Circuitul auditului public intern

Inseamnă capacitatea de a identifica o informaţie şi de a urmări parcursul acesteia într-un proces. Permite regăsirea unei informaţii până la sursă. Instituţiile comunitare apreciază circuitul ca „suficient" atunci când permite punerea de acord a conturilor recapitulative certificate şi notificate la Comisia Europeană cu starea cheltuielilor individuale din piesele lor justificative deţinute la diferite niveluri administrative, până la beneficiarii finali, inclusiv în cazul în care aceştia din urmă nu sunt destinatarii finali ai fondurilor.

Planificarea sau programarea controalelor de audit

Definirea obiectivelor, stabilirea politicilor, natura acestora, calendarul de proceduri şi testări destinate să îndeplinească obiectivele controalelor sau ale misiunilor de audit public intern.

Programul de activitate al misiunii de audit

Un document care enumera procedurile de urmat în vederea realizării misiunii de audit public intern.

Termen

Explicaţie

Raportul de audit public intern

Opiniile scrise ale auditorului şi alte constatări, care se bazează pe un ansamblu de date financiare certe, rezultând dintr-un audit de regularitate, sau deducţii ale auditorului ca urmare a realizării unui audit de performanţă.

Model de Raport de audit public intern

Cadrul în care auditorul prezintă rezultatele misiunii de audit public intern.

Procedura

Maniera specifică de efectuare a unei activităţi sau a unui proces.

Proces

Ansamblul de activităţi corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire.

Recomandare

Propunerea formulată pentru a corecta/ameliora deficienţele constatate.

Responsabil pentru auditul public intern

Postul de nivel cel mai înalt în cadrul unei entităţi, responsabil de activitatea de audit public intern. In cazul în care activităţile de audit public intern sunt încredinţate unor prestatori de servicii externe, responsabilul auditului public intern şi persoana însărcinată cu supravegherea executării contractului de servicii şi de asigurare a calităţii ansamblului acestor activităţi răspund de activitatea de audit public intern şi de urmărirea rezultatelor misiunii.

Rezultate, impact

Efectele unui program sau ale unui proiect, măsurate la nivelul cel mai semnificativ, ţinându-se cont de realizarea programului sau a proiectului.

Rezultate, concluzii şi recomandări ale auditului public intern

Rezultatele sunt efectele muncii prestate de către auditori în concordanţă cu obiectivele auditului public intern. Concluziile reprezintă interpretarea constatărilor plecându-se de la rezultate. Recomandările sunt piste de acţiune avansate de către auditor în funcţie de rezultatele şi concluziile obţinute.

Riscul

Posibilitatea de a se produce un eveniment susceptibil, de a avea un impact asupra realizării obiectivelor. Riscul se măsoară în termeni de consecinţe şi de probabilitate.

Supervizarea

Supervizarea poate fi înţeleasă în două feluri: este mai întâi de toate un semn de unitate, funcţia de regularitate constând în urmărirea activităţilor şi validarea operaţiilor agenţilor prin încadrare; ele se integrează sistemului de control intern; este, de asemenea, elementul indispensabil procesului de audit. Supervizorul încadrează, orientează şi controlează auditorii în toate etapele de natură să ajusteze cu maximum de eficacitate operaţiile, procedurile şi testele obiectivelor urmărite.


SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 410/2009

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 410 din 2009
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 82 2020
    Credit urgent prin transfer catre angajati si osvc Împrumuturi și finanțare în 1-2 ore Vă ofer un împrumut financiar unic de la un investitor direct în valoare de 20.000-50.000.000.000 CZK. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă și pentru toți cetățenii. Durata acestui credit poate fi fixată la 240 de luni cu posibilitate de rambursare anticipată la orice preț și fără majorare. Luați întregul împrumut și primiți banii înapoi în 1-2 ore de la aplicare. Dacă doriți să împrumutați bani, vă rugăm să mă contactați prin acest e-mail de mai jos: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Circulara 20 2020
     LEGÁLNÍ A SPOLEHLIVÉ PŮJČKY Dobrý den, hledáte legálního a spolehlivého věřitele? Potřebuješ půjčku? Potřebujete naléhavou finanční pomoc? Potřebujete naléhavou půjčku na splacení svých dluhů? Nebo možná potřebujete kapitálový úvěr ke zlepšení svého podnikání? Půjčku můžete získat od 20 000 Kč do 60 000 000 Kč s nízkou úrokovou sazbou 2 %. Pokud máte zájem o půjčku, kontaktujte mě prosím prostřednictvím tohoto níže uvedeného e-mailu pro více informací; novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Circulara 20 2020
    Credit personal rapid online Buna ziua, sunt o persoana fizica care ofera credite internationale. Cu un capital care va fi folosit pentru a oferi împrumuturi între persoane pe termen scurt și lung în intervalul de la 50.000 la 50.000.000 CZK tuturor solicitanților serioși care au nevoie cu adevărat de el, rata dobânzii este de 2% pe an. J oferă împrumuturi financiare, împrumuturi imobiliare, împrumuturi pentru investiții, împrumuturi auto, împrumuturi personale. Sunt gata să-mi satisfac clienții în maximum 1 zi de la primirea formularului dumneavoastră de întrebare. E-mail: novotnyradex@gmail.com.
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Are you in need of a personal/commercial loan to start your business or fix your home, refinance a business? a loan to pay your bills/debts contact us now on Loanwestlake@gmail.com telegram___https://t.me/loan59
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Are you in need of a personal/commercial loan to start your business or fix your home, refinance a business? a loan to pay your bills/debts contact us now on Loanwestlake@gmail.com telegram___https://t.me/loan59
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu