ORDIN Nr. 35
din 11 ianuarie 2007
privind aprobarea
Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de
gestionare a calitatii aerului
ACT EMIS DE:
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 56 din 24 ianuarie 2007
In temeiul art. 7 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 655/2001, şi al art. 17 din Hotărârea Guvernului nr.
543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor
de gestionare a calităţii aerului,
în baza art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr.
408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul mediului şi gospodăririi apelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia de elaborare şi punere
în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului,
prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Metodologia prevăzută la art. 1 se modifică
şi/sau se completează pe baza celor mai recente rezultate ale cercetării
ştiinţifice în legătură cu efectele poluării atmosferice asupra sănătăţii umane
şi mediului şi în scopul adaptării la modificările survenite în reglementările
şi standardele europene şi internaţionale în domeniu, prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Art. 3. - Directorul executiv al agenţiei judeţene
pentru protecţia mediului răspunde de coordonarea iniţierii, elaborării şi
monitorizării implementării planului de gestionare a calităţii aerului/planului
integrat de gestionare a calităţii aerului şi a programului de gestionare a
calităţii aerului/programului integrat de gestionare a calităţii aerului.
Art. 4. - Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului întocmeşte rapoartele privind rezultatele
implementării planului de
gestionare a calităţii aerului/planului integrat de gestionare a calităţii
aerului şi a programului de gestionare a calităţii aerului/programului integrat
de gestionare a calităţii aerului, după caz.
Art. 5. - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
aprobă rapoartele şi le transmite la Uniunea Europeană, Agenţia Europeană de
Mediu şi la alte organisme internaţionale, conform obligaţiilor asumate de
România pe plan internaţional.
Art. 6. - Prezentul ordin transpune prevederile art.
8.3 şi ale anexei IV la
Directiva 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 296 din 21 noiembrie
1996, şi ale art. 3.4, 7.3, 7.4, 8.1, 8.2, 8.3 şi 8.4 din Directiva 2002/3/CE
privind concentraţia de ozon în aerul ambiental, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene nr. L 67 din 9 martie 2002.
Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
METODOLOGIE
de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi
programelor de gestionare a calităţii aerului
INTRODUCERE
Prezenta metodologie a fost elaborată pentru a oferi
sprijin autorităţilor/entităţilor responsabile cu punerea în practică a
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în
aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.
Metodologia prezintă o structură de bază care să fie parcursă la elaborarea
planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare a calităţii aerului
şi a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calităţii
aerului, consultarea publicului, aprobarea, monitorizarea implementării şi
raportarea rezultatelor.
Termenii specifici utilizaţi în prezenta metodologie
sunt cei definiţi în actele normative relevante, în vigoare. In prezenta
metodologie se utilizează denumirile prescurtate din HG
543/2004:
- plan de gestionare a calităţii aerului, denumit în
continuare plan de gestionare;
- plan integrat de gestionare a calităţii aerului,
denumit în continuare plan integrat de gestionare;
- program de gestionare a
calităţii aerului, denumit în continuare program de gestionare;
- program integrat de gestionare a calităţii
aerului, denumit în continuare program integrat de gestionare.
1. Cadrul legislativ
Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea şi
gestionarea calităţii aerului a fost transpusă în legislaţia naţională prin
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei,
aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 655/2001. Ordonanţa de
urgenţă stabileşte cadrul juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea
deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei pentru evitarea efectelor
negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se astfel alinierea la
normele juridice internaţionale şi la reglementările comunitare.
Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile
limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în
suspensie şi plumb în aerul ambiental (prima Directivă fiică), Directiva
2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul
ambiental (a doua Directivă fiică) şi Directiva 2002/3/CE privind concentraţia
de ozon în aerul ambiental (a treia Directivă fiică) au fost transpuse în
legislaţia naţională prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de
azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Strategia naţională privind protecţia atmosferei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 are ca scop
crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem
integrat de gestionare a calităţii aerului, eficient din punct de vedere
economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sănătăţii oamenilor
şi a mediului.
Obiectivele cheie sunt:
- menţinerea calităţii aerului înconjurător în
zonele şi aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de
normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător acolo
unde aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;
- adoptarea măsurilor
necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra
mediului, inclusiv în context transfrontier;
- îndeplinirea
obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care
România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.
Strategia implică derularea de acţiuni la diferite
niveluri de competenţă şi decizie a autorităţilor cu responsabilităţi în
domeniul protecţiei atmosferei, în acest sens, fiind implicate autorităţi
publice centrale responsabile pentru domeniile protecţia mediului,
industrie, sănătate, transport,administraţie publică, precum şi
autorităţile teritoriale (regionale şi locale) pentru protecţia mediului,
primăriile, consiliile locale şi consiliile judeţene.
Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei
atmosferei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2004, stabileşte
un set de măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor
cheie ale Strategiei naţionale pentru protecţia atmosferei. Realizarea
acţiunilor implică obligaţii din partea titularilor de activitate, care deţin
surse de emisie de poluanţi în atmosferă.
In zonele şi aglomerările în care nivelurile
concentraţiilor de poluanţi în atmosferă nu depăşesc valorile limită,
autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului iau măsurile
necesare pentru a păstra cea mai bună calitate a aerului înconjurător, în
concordanţă cu cerinţele privind dezvoltarea durabilă.
In urma evaluării calităţii aerului agenţiile judeţene
pentru protecţia mediului întocmesc liste cu zone/aglomerări, în conformitate
cu prevederile Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.
745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi
zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în
România. Pentru zonele şi aglomerările încadrate
în lista 1 se elaborează planul de gestionare a calităţii aerului sau planul
integrat de gestionare a calităţii aerului, iar pentru pentru zonele şi
aglomerările încadrate în listele 2 şi 4 se elaborează programul de gestionare
a calităţii aerului, sau programul integrat de gestionare a calităţii aerului.
Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea
şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii
aerului stabileşte:
- cadrul procedural de elaborare şi punere în
aplicare a programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea menţinerii
concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător sub valoarea limită şi sub
valoarea ţintă stabilite prin reglementările în vigoare, şi atingerii într-o
perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite;
- responsabilităţile ce
revin autorităţilor implicate în elaborarea acestor programe de gestionare;
- iniţirea planurilor şi
programelor de gestionare a calităţii aerului de către autorităţile publice teritoriale pentru protecţia
mediului, pe baza datelor privind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul naţional de evaluare şi
gestionare integrată a calităţii aerului (SNEGICA).
Planul de gestionare / planul
integrat de gestionare şi programul/programul integrat de gestionare a
calităţii aerului constituie instrumente pentru realizarea măsurilor şi
acţiunilor din Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei şi
atingerea obiectivelor din Strategia naţională privind protecţia atmosferei.
2. Atribuţii şi
responsabilităţi
Autorităţile publice centrale şi teritoriale cu
atribuţii şi responsabilităţi, în domeniul protecţiei atmosferei, stabilite
prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia
atmosferei, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 655/2001 şi
prin Hotărârea Guvernului nr.586/2006 privind înfiinţarea şi organizarea
Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului sunt:
• Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului, desemnată
drept cea mai înaltă autoritate de decizie şi control în domeniul protecţiei
atmosferei, având următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
- elaborează, avizează, promovează şi, după caz,
aprobă actele normative, precum şi măsurile necesare pentru aplicarea unitară
pe teritoriul României a prevederilor din convenţiile internaţionale privind
protecţia atmosferei, la care România este parte;
- coordonează elaborarea şi reactualizarea normelor
şi reglementărilor privind calitatea aerului;
- coordonează elaborarea şi reactualizarea normelor
şi reglementărilor privind emisiile de poluanţi în aer;
- aprobă metodele şi metodologiile de evaluare a
calităţii aerului şi a emisiilor poluante în aer, coordonează şi controlează
aplicarea acestora;
- participă la derularea activităţilor din cadrul
Sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii aerului şi
coordonează programele de asigurare a calităţii datelor privind calitatea
aerului înconjurător provenite din Sistemul naţional de monitorizare integrată
a calităţii aerului;
• Autorităţile publice
teritoriale pentru protecţia mediului cu
următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
- elaborează planuri şi
programe de gestionare a calităţii aerului la nivel teritorial, acolo unde este necesar, şi asigură integrarea acestora
în planul local de acţiune pentru protecţia mediului, în colaborare cu serviciile descentralizate ale
celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei
publice locale, cu alte instituţii
specializate şi cu titularii de activitate;
- controlează punerea în
aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calităţii aerului la nivel teritorial;
- urmăresc şi analizează
aplicarea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului la nivel teritorial şi elaborează rapoarte
anuale;
- participă la derularea
activităţilor din cadrul Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului;
- informează operativ
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, alte autorităţi centrale şi locale, potrivit atribuţiilor
şi competenţelor acestora, în cazul producerii unor
evenimente deosebite cu impact asupra calităţii
aerului şi care aduc prejudicii sănătăţii umane;
- pun la dispoziţie
autorităţilor teritoriale pentru sănătate, agricultură şi alimentaţie, lucrări publice, administraţiei publice locale
informaţiile necesare în activitatea de elaborare şi
punere în aplicare a strategiilor sectoriale legate de calitatea atmosferei;
- informează populaţia şi
autorităţile locale în cazul depăşirii pragurilor de alertă;
- asigură informarea curentă
a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la
calitatea aerului;
• Autoritatea publică
centrală pentru sănătate, cu următoarele atribuţii
şi responsabilităţi:
- elaborează, prin autorităţile şi instituţiile de
specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea şi în coordonarea sa, studii
pentru a determina relaţia dintre calitatea aerului şi sănătatea populaţiei, pe
care le pune la dispoziţie autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi publicului;
- prelucrează şi interpretează datele de calitatea
aerului provenite din Sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului în
relaţie cu starea de sănătate; elaborează rapoarte periodice;
- comunică autorităţilor publice centrale sau locale
interesate şi populaţiei riscurile pentru sănătatea colectivităţilor umane
produse de poluarea atmosferei;
• Autoritatea publică
centrală pentru transport, cu următoarele
atribuţii şi responsabilităţi:
- stabileşte condiţiile tehnice pe care să le
îndeplinească mijloacele de transport poluante;
- elaborează norme privind transportul mărfurilor
periculoase care pot afecta calitatea atmosferei;
- asigură controlul respectării reglementărilor
specifice privind omologarea, inspecţia tehnică şi exploatarea mijloacelor de
transport poluante;
- exercită funcţii de reglementare şi control
privind proiectarea, construirea şi operarea mijloacelor de transport care pot
afecta calitatea aerului înconjurător;
• Autoritatea publică
centrală pentru economie, cu următoarele atribuţii
şi responsabilităţi:
coordonează programele de reducere a emisiilor de
poluanţi în atmosferă;
- promovează şi coordonează aplicarea
reglementărilor specifice privind emisiile de poluanţi în atmosferă pentru
activităţi industriale cu impact major asupra calităţii aerului;
- exercită funcţii de reglementare şi control
privind proiectarea, construirea şi operarea instalaţiilor, echipamentelor şi
utilajelor care pot afecta calitatea aerului înconjurător;
• Autoritatea publică
centrală pentru comerţ care elaborează, în
colaborare cu autorităţile publice centrale interesate, reglementări privind
produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea atmosferei, condiţiile de
plasare pe piaţă a acestora, restricţiile de producere şi utilizare pentru
fiecare tip sau clasă de produse;
• Autoritatea publică
centrală pentru agricultură şi autorităţile şi
instituţiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea sau în
coordonarea sa, care evaluează riscurile pentru starea de sănătate a vegetaţiei
şi pădurilor, legate de calitatea aerului, pe baza datelor provenite din
Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului, furnizate de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, şi întocmeşte rapoarte
periodice pentru informarea publicului în acest sens;
• Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, care
asigură integrarea în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism a
prevederilor strategiei naţionale în domeniul protecţiei atmosferei, a
planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;
• Autorităţile
administraţiei publice locale
Primăriile şi consiliile locale, au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
- elaborează, în colaborare cu autorităţile publice
judeţene pentru protecţia mediului, instrucţiuni pentru titularii de
activitate, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a calităţii
aerului în cadrul localităţilor şi le aduc la cunoştinţă acestora prin mijloace
adecvate;
- urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din
planurile şi programele de gestionare a calităţii aerului;
- integrează cerinţele de protecţie a atmosferei în
strategia de dezvoltare durabilă la nivel local;
- furnizează autorităţilor judeţene pentru protecţia
mediului informaţiile şi documentaţia necesare în vederea evaluării şi
gestionării calităţii aerului;
- hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu titularii de activitate
în scopul realizării planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii
aerului;
Consiliile judeţene, cu
următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
- coordonează activitatea
consiliilor locale în vederea realizării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;
- hotărăsc asocierea cu alte
autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu titularii de activitate în scopul
realizării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;
- urmăresc şi asigură
respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentului ordin.
PARTEA I: METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI PUNERE ÎN APLICARE A PLANULUI DE GESTIONARE A
CALITĂŢII AERULUI
CAPITOLUL I - Dispoziţii
generale
Conform prevederilor HG nr.543/2004, în cazul apariţiei
unui episod de poluare, caz în care concentraţiile unuia sau mai multor
poluanţi în aerul înconjurător ating sau depăşesc pragurile de informare şi de
alertă, se întocmeşte planul de gestionare / planul integrat de gestionare.
Acesta cuprinde măsurile/acţiunile ce se desfăşoară pe o durată de maximum 3
zile.
Valorile pragului de informare
şi de alertă, precum şi perioadele de mediere pentru dioxid de sulf (S02), dioxid de azot (N02) şi ozon (03), sunt stabilite în Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a
criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot
şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător.
Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este iniţiat şi elaborat de către autoritatea publică
judeţeană pentru protecţia mediului.
Directorul executiv al agenţiei judeţene pentru
protecţia mediului numeşte o persoană cu putere de decizie care preia în cazul
indisponibilităţii sale responsabilitatea privind coordonarea iniţierea,
elaborarea şi implementarea planului de gestionare / planului integrat de
gestionare. In scopul întocmirii şi aplicării operative şi eficiente a planului
de gestionare / planului integrat de gestionare se iau
măsuri pregătitoare după cum urmează:
a) In termen de 30 zile de la publicarea prezentului
ordin, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului întocmesc protocoale de
colaborare cu autorităţile ce au responsabilităţi în elaborarea planului de
gestionare / planului integrat de gestionare, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 543/2004, inclusiv cu Administraţia Naţională de Meteorologie,
pentru stabilirea fluxului de informaţii şi a persoanelor/direcţiilor
responsabile în vederea aplicării măsurilor/acţiunilor prevăzute în plan.
Protocolul cuprinde:
- datele de identificare a părţilor,
- obiectivele protocolului,
- durata de valabilitate a protocolului,
- unităţile şi persoanele
responsabile pentru aplicarea protocolului,
- obligaţiile specifice
fiecăreia dintre părţi,
- datele necesar a fi
furnizate, formatul şi termenele de raportare şi modalitatea de transmitere,
- graficul/planul de întâlniri periodice pentru
evaluarea aplicării protocolului şi luarea măsurilor de optimizare,
- procedura de revizuire sau completare a
protocolului.
b) In baza protocolului întocmit, autorităţile
judeţene pentru protecţia mediului elaborează un plan/plan integrat cadru de gestionare a calităţii aerului
care se utilizează pentru întocmirea planului de gestionare / planului integrat
de gestionare propriu-zis prin completarea acestuia, după caz. Protocolul
constituie anexă la acest plan cadru.
Conţinutul planului/planului integrat cadru de gestionare a calităţii aerului
este prezentat în Partea I, capitolele II, III, IV şi V din prezenta metodologie.
CAPITOLUL II -
Descrierea fizico-geografică a zonei/regiunii potenţial a fi afectată de
episodul de poluare
Descrierea cadrului natural are o însemnătate
deosebită, deoarece determină ansamblul elementelor naturale ce sunt, sau pot
fi afectate de un anumit poluant/poluanţi. In vederea încadrării teritoriale a
arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:
- analiza reliefului pe
trepte de relief: unităţi de relief, altitudinea lor,
gradul de fragmentare,pante, etc;
- structura geomorfologică;
- prezentarea din punct de
vedere hidrogeografîc: cursuri de apă, debite, disponibilitatea debitelor etc;
- informaţii climatice:
temperaturi medii, precipitaţii, viteza şi frecvenţa
vântului,intensitatea radiaţiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă
pentru modelarea dispersiei noxelor
în atmosferă, etc;
- descrierea vegetaţiei,
faunei şi a tipului de sol, cât şi pe cele ce aparţin cadrului antropic:
- numărul de locuitori;
- lista titularilor de activităţi / activitatea
potenţial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanţi emişi.
|
Notă:
Pentru o mai bună înţelegere a acestora şi a
modului în care converg şi influenţează calitatea
aerului, se pot întocmi reprezentări grafice.
|
CAPITOLUL III - Descrierea situaţiei existente
In acest capitol se prezintă informaţii tehnice legate
de structura reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi caracteristicile
staţiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea
calităţii aerului, precum şi detalii asupra datelor statistice privind
calitatea aerului.
3.1. Prezentarea staţiei/staţiilor la care s-au
depăşit pragurile de informare şi/sau de alertă
3.1.1. Informaţii generale
Denumirea staţiei:..................................................................................................
Codul
staţiei:.........................................................................................................
Denumirea arealului/zonei din care face parte staţia:
..............................................
Codul zonei:..........................................................................................................
Tipul staţiei
-
trafic |_|
-
industrial |_|
- fond
urban |_|
- fond
suburban |_|
- fond
regional |_|
-
EMEP |_|
Responsabilul staţiei (numele şi prenumele, adresa,
telefon, fax, e-mail):...........................
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu
întreţinerea staţiei:.........................
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele
(pe compuşi, dacă este cazul) (local, naţional, EMEP, etc.)
3.1.2 Aria de reprezentativitate
Se bifează, după caz, în coloana "încadrare"
din tabelul de mai jos:
|
Clasa staţiei
|
Raza ariei de reprezentativitate
|
Incadrare
|
|
Staţie de trafic
|
10-100 m
|
|
|
Staţie industrială
|
100 m-1 km
|
|
|
Staţie de fond:
-urban
-suburban
-regional
-EMEP
|
|
|
|
1-5 km
|
|
|
25-150 km
|
|
|
200-500 km
|
|
|
|
|
|
Notă:
O staţie de monitorizare furnizează date de
calitate a aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul
staţiei. Aria în care concentraţia nu diferă de concentraţia măsurată la staţie
mai mult decât cu o "cantitate specifică" (+/-20%) se numeşte
"arie de reprezentativitate ".
|
3.1.3. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde), precum
şi în sistem GIS.
3.1.4. Altitudinea
3.1.5. Poluanţii măsuraţi
Se bifează, după caz.
- S02
|_|
- N02
|_|
- O3 |_|
3.1.6. Parametrii meteorologici măsuraţi
Se bifează, după caz.
-
temperatura
|_|
- viteza
vântului |_|
- direcţia
vântului |_|
- umiditatea relativă
|_|
- presiunea
atmosferică |_|
- radiaţia
solară |_|
- precipitaţii
|_|
3.1.7. Alte informaţii relevante: direcţia predominantă a vântului, raportul între distanţa până la
şi înălţimea celor mai apropiate obstacole, etc.
3.2. Mediul local/morfologia peisajului
3.2.1. Tipul zonei
-
urbană
|_|
- suburbană
|_|
- rurală
|_|
3.2.2. Caracterizarea zonei
- rezidenţială
|_|
- comercială
|_|
-
industrială
|_|
- agricolă
|_|
- naturală
|_|
3.2.3. Numărul aproximativ de locuitori din zonă.
3.3. Principalele surse de emisie aflate în
apropierea staţiei
- arderi în industria de transformare şi pentru
producerea de energie electrică şi termică |_|
- instalaţii de ardere
neindustriale |_|
- arderi în industria de
prelucrare
|_|
- procese de producţie |_|
- extracţia şi distribuţia combustibililor
fosili |_|
- utilizarea
solvenţilor |_|
- trafic rutier |_|
- alte surse
mobile
|_|
- tratarea şi eliminarea
deşeurilor |_|
-
agricultura
|_|
- factorii
naturali
|_|
3.4. Caracterizarea traficului
3.4.1. Străzi largi:
- volum mare de trafic (>10.000
vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic
(între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.4.2. Străzi înguste:
- volum mare de trafic (>10.000
vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000
vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.4.3. Străzi canion:
- volum mare de trafic (>10.000
vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic (intre 2.000 şi 10.000
vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.4.4. Autostrăzi:
- volum mare de
trafic (>10.000 vehicule/zi)
|_|
- volum moderat de trafic (intre 2.000 şi 10.000
vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.4.5 Altele: intersecţii,
semafoare, parcări, staţii de autobuz, staţii de taxi etc.
3.5. Informaţii privind tehnicile de măsurare
3.5.1 Echipament:
- denumire........................................................................................
- metoda de
referinţă............................................................................
3.5.2 Caracteristici de prelevare:
- localizarea punctului
de prelevare:
o faţada
clădirii |_|
o
trotuar
|_|
o pavaj |_|
o proprietăţi
particulare |_|
o
grădini
|_|
o curţi |_|
- înălţimea punctului de
prelevare:................................................................................
- lungimea liniei de prelevare:.......................................................................................
- timpul de
prelevare:....................................................................................................
3.5.3. Calibrare:
- tip:
o automat |_|
o
manual
|_|
o automat şi
manual |_|
- metoda:............................................................................................................
-
frecventa:...................................................................................................
CAPITOLUL IV - Identificarea /
validarea depăşirii
4.1. Identificarea
depăşirii
Identificarea depăşirilor pragurilor de informare
şi/sau de alertă se efectuează de către responsabilul staţiei de monitorizare
din cadrul Seviciului Monitorizare, Sinteză şi Coordonare din agenţiile judeţene
pentru protecţia mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu
privire la depăşirea pragurilor de informare şi/sau de alertă. In termen de 2
ore de la identificarea depăşirii, validează datele de monitorizare
înregistrate la staţie.
4.2. Validarea depăşirii
Corect
|_|
Incorect
|_|
|
Notă:
Validarea datelor se realizează prin deplasarea în
teren a persoanei responsabile cufuncţionarea staţiei, care verifică
funcţionarea corectă a echipamentelor şi data ultimei
calibrări. La prima deplasare în teren se
culeg date preliminare în vederea identificării cauzelor. In cazul unor
defecţiuni minore, acesta le remediază şi efectuează o nouă calibrare, iar
datele sunt invalidate.
|
CAPITOLUL V - Măsuri
şi responsabilităţi
5.1. Informarea
autorităţilor responsabile
Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor |_|
Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului |_|
Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de
Mediu |_|
Autoritatea judeţeană de Sănătate
Publică |_|
Instituţia
prefectului |_|
|
Notă:
Imediat după validarea datelor, agenţia judeţeană
pentru protecţia mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Autoritatea
judeţeană de Sănătate Publică, precum şi Comisariatul judeţean al Gărzii
Naţionale de Mediu cu privire la apariţia
episodului de poluare.
|
5.2. Stabilirea măsurilor preventive pentru
populaţie
Autoritatea judeţeană de Sănătate Publică prelucrează
şi interpretează datele de poluare atmosferică provenite din Sistemul naţional
de monitorizare a calităţii aerului şi transmite în regim de urgenţă agenţiei
judeţene pentru protecţia mediului evaluarea riscurilor pentru sănătatea
populaţiei produse de poluarea atmosferei, precum şi măsurile preventive pentru
categoriile de populaţie sensibilă sau expusă (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).
5.3. Informarea publicului
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului informează
publicul prin mass-media audio-video, precum şi prin afişarea pe pagina de
internet cu privire la:
-înregistrarea depăşirii
pragului de informare şi/sau de alertă;
-valoarea înregistrată,
comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alertă;
-poluantul care a depăşit
pragul de alertă, data, ora şi locul producerii depăşirii pragului de alertă şi
motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentraţiilor
înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se
actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăşurare a planului de
gestionare / planului integrat de gestionare;
-prognoze privind:
o modificarea concentraţiilor
(îmbunătăţire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;
o aria geografică afectată;
o durata incidentului,
-riscurile pentru sănătatea
populaţiei;
-tipul de populaţie potenţial
sensibilă la acest incident;
-măsurile preventive ce trebuie
luate de către populaţia sensibilă în cauză (copii, bătrâni, bolnavi cronici
etc).
5.4. Identificarea cauzelor
care au generat depăşirile
Identificarea cauzelor trebuie să se facă rapid, pentru
a se putea interveni în perioada de 3 zile. Identificarea cauzelor depăşirilor
reprezintă componenta cea mai complexă şi mai importantă a planului/ planului
integrat de gestionare a calităţii aerului datorită multitudinii de date de
intrare care trebuie luate în calcul, cât şi a metodelor/tehnicilor utilizate.
Identificarea corectă a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru
gestionarea calităţii aerului.
Pentru identificarea rapidă a acestor situaţii, un rol
determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale
de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificării agenţilor
economici care au produs poluarea în zonă.
5.4.1. Identificarea
cauzelor depăşirilor pragului de alertă pentru dioxidul de azot (NO2)
depăşire datorată surselor
liniare |_|
depăşire datorată surselor
fixe |_|
depăşire datorată surselor de suprafaţă (gospodării şi
industrie mică |_|
depăşire datorată altor surse
|_|
|
Notă:
In cazul staţiilor de trafic depăşirile
înregistrate sunt cauzate în proporţie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea
se efectuează comparaţii cu evoluţiile
concentraţiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil si perioadele în
care traficul din imediata vecinătate este
mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. In zonele de
trafic, datele meteo nu sunt concludente
decât în ceea ce priveşte viteza vântului. Calmul atmosferic şi condiţiile de
ceaţă favorizează acumularea noxelor la suprafaţa solului, ceea ce determină
înregistrarea concentraţiilor ridicate de poluanţi.
In cazul staţiilor industriale pentru o corectă
identificare a cauzei / cauzelor depăşirii pragului de alertă trebuie să fie
disponibile următoarele date:
- lista principalelor surse de poluare a aerului
din zona respectivă;
- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea
emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a
poluanţilor);
- datele meteo, cu direcţia predominantă a
vântului pe perioada depăşirii pragului de alertă;
- dacă este posibil, se actualizează modelarea
dispersiei poluanţilor cu noile date de intrare
(date meteo, emisie);
- date de monitorizare a emisiilor pentru
unităţile din zonă.
|
5.4.2. Identificarea
cauzelor depăşirilor pragului de alertă pentru dioxidul de sulf (SO2)
depăşire datorată surselor
liniare |_|
depăşire datorată surselor
fixe |_|
depăşire datorată surselor de suprafaţă (gospodării şi
industrie mică) |_|
depăşire datorată altor
surse |_|
|
Notă:
Acest poluant îşi are în principal originea în
compoziţia combustibililor folosiţi pentru ardere. De obicei, principala
sursă de S02 o constituie centralele electrotermice
şi rafinăriile.
Pentru a identifica corect cauza /cauzele
depăşirii pragului de alertă trebuie să fie disponibile următoarele date:
- inventarul anual al emisiilor (valoarea
emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluanţilor);
- datele meteo, cu direcţia predominantă a
vântului pe perioada depăşirii pragului de alertă;
- dacă este posibil, se actualizează modelarea
dispersiei poluanţilor cu noile date de intrare
(date meteo, emisie);
- ultimele date de monitorizare a emisiilor
centralelor electrotermice /rafinăriilor;
- consumurile şi calitatea combustibililor
utilizaţi în perioada premergătoare episodului
de poluare.
|
5.4.3. Identificarea
cauzelor depăşirilor pragului de informare la
ozon (O3)
depăşire datorată surselor
liniare |_|
depăşire datorată surselor
fixe |_|
depăşire datorată surselor de suprafaţă (gospodării şi
industrie mică) |_|
depăşire datorată altor
surse |_|
|
Notă:
Ozonul nu este un poluant emis, ci este un produs
rezultat din substanţe precursoare care se formează la distanţă de sursele de emisie.
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului care
administrează staţia de monitorizare la care s-a înregistrat depăşirea
colectează informaţii legate de sursele de emisie a substanţelor precursoare
ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cât şi de compuşi organici volatili,
bilanţuri de solvenţi) şi de condiţiile meteorologice la macroscară. Datele
meteorologice trebuie furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Informaţiile privind substanţele precursoare
provenite din afara judeţului, trebuie furnizate de către agenţia pentru protecţia mediului din judeţul
în care au fost emise substanţele precursoare.
|
5.5. Măsuri în cazul depăşirilor pragului de
informare şi/sau de alertă datorate surselor liniare (traficul rutier)
5.5.1. Agenţia judeţe ană pentru protecţia mediului
transmite autorităţilor administraţiei publice locale (comisiei tehnice de
specialitate) următoarele:
• informaţii:
a) înregistrarea depăşirii pragului de informare
şi/sau de alertă;
b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea
pragului de informare şi/sau de alertă;
c) poluantul care a depăşit pragul de alertă, data,
ora şi locul producerii depăşirii pragului de alertă şi motivele acesteia, dacă
se cunosc. Se prezintă valorile concentraţiilor înregistrate cu 6 ore înainte
de începerea episodului de poluare şi se actualizează pe toată perioada de 3
zile de desfăşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;
d) prognoze privind:
- modificarea concentraţiilor (îmbunătăţire,
stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;
- aria geografică afectată;
- durata incidentului.
e) riscurile pentru sănătatea populaţiei;
f) tipul de populaţie potenţial sensibilă sau expusă
la acest incident;
• propuneri de
măsuri pentru reducerea emisiilor până la încadrarea în valorile limită la
imisie:
- fluidizarea
traficului;
- reducerea/devierea/interzicerea traficului în
zonele afectate;
- interzicerea parcărilor în zona respectivă;
- devierea traficului
- interzicerea traficului
autovehiculelor cu gabarit depăşit;
- alte măsuri specifice.
5.5.2 Comisia tehnică de specialitate din cadrul
administraţiei publice locale, în colaborare cu Inspectoratul de poliţie
judeţean, ia măsurile ce se impun, ca de exemplu:
- fluidizarea
traficului |_|
- reducerea traficului în zonele
poluate |_|
- devierea traficului în zonele poluate
|_|
- interzicerea traficului în zonele
poluate |_|
- interzicerea parcărilor în
zona respectivă |_|
- devierea traficului
autovehiculelor cu gabarit depăşit |_|
- interzicerea traficului
autovehiculelor cu gabarit depăşit |_|
- alte măsuri
specifice |_|
şi informează periodic agenţia judeţeană pentru
protecţia mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul
reducerii concentraţiilor de poluanţi în aerul încojurător.
5.5.3. Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în
colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează
stadiul realizării măsurilor aplicate.
5.6. Măsuri în cazul
depăşirilor pragului de informare şi/sau de alertă datorate surselor fixe (surse industriale)
5.6.1. Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului
informează titularul activităţii care a generat episodul de poluare cu privire
la:
a) înregistrarea depăşirii pragului de informare
şi/sau de alertă;
b) valoarea înregistrată,
comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alertă;
c) poluantul care a depăşit pragul de alertă, data,
ora şi locul producerii depăşirii pragului de alertă şi motivele acesteia, dacă
se cunosc. Se prezintă valorile concentraţiilor înregistrate cu 6 ore înainte
de începerea episodului de poluare şi se actualizează pe toată perioada de 3
zile de desfăşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;
d) prognoze privind:
- modificarea concentraţiilor (îmbunătăţire,
stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;
- aria geografică afectată;
- durata incidentului;
e) riscurile pentru sănătatea populaţiei;
f) tipul de populaţie potenţial sensibilă sau expusă
la acest incident.
5.6.2. Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în
colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, dispune:
a) luarea măsurilor de reducere graduală a emisiilor
de poluanţi sub pragul de informare şi/sau de alertă până la încadrarea în
valoarea limită;
b) reducerea activităţii;
c) oprirea temporară a activităţii.
5.6.3. Titularul activităţii care a generat episodul
de poluare ia măsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanţi
în aer, astfel încât concentraţia acestora în aerul înconjuător să fie redusă
la nivelul valorilor limită şi informează periodic agenţia judeţeană pentru
protecţia mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul
reducerii concentraţiilor de poluanţi în aerul înconjurător.
5.6.4. Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în
colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează
stadiul realizării măsurilor aplicate.
5.7. Elaborarea planului de gestionare / planului
integrat de gestionare
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului redactează
planul de gestionare / planul integrat de gestionare.
In cazul depăşirii pragului de informare şi/sau de
alertă datorată surselor fixe şi a celor de suprafaţă, se revizuieşte
autorizaţia de mediu în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, cu
includerea în aceasta a măsurilor/acţiunilor din planul de gestionare / planul
integrat de gestionare, dacă este cazul.
Planul de gestionare / planul integrat de gestionare
este pus la dispoziţia publicului prin afişarea pe pagina de web a agenţiei
judeteane pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
5.8. Monitorizarea
aplicării planului de gestionare / planului integrat de gestionare
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în
colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează
stadiul realizării măsurilor aplicate, întocmeşte rapoarte privind realizarea
acţiunilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi până la încadrarea în
valorile limită şi le transmite la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, informează
periodic stadiul realizării măsurilor/acţiunilor cuprinse în planul de
gestionare / planul integrat de gestionare prin
publicarea pe pagina sa de web.
5.9. Măsuri specifice în
context transfrontieră
In zonele din apropierea frontierelor naţionale se
elaborează şi se pun în aplicare planuri/planuri integrate comune de gestionare
a calităţii aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele
respective.
In situaţiile în care se înregistrează depăşiri ale
pragurilor de informare şi/sau de alertă în apropierea frontierelor naţionale,
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din
statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor
informaţii publicului din statele respective.
In acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor coordonează activitatea de elaborare a planurilor/planurilor integrate
de gestionare a calităţii aerului pentru teritoriul naţional, de către
agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi de punere în aplicare a
acestora.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor asigură
contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de
informaţii şi organizarea întâlnirilor între autorităţile competente pentru
realizarea planurilor / planurilor integrate de gestionare a calităţii aerului.
PARTEA A II-A: METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI PUNERE ÎN
APLICARE A PROGRAMULUI DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI
CAPITOLUL I -
Dispoziţii generale
Conform prevederilor HG nr. 543/2004, în cazul
apariţiei unei depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă la unul
şi/sau mai mulţi poluanţi în aerul înconjurător, se întocmeşte programul de
gestionare/programul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/acţiunile
ce se desfăşoară pe o durată de maximum 5 ani.
Valorile limită şi perioada de mediere pentru poluanţii
dioxid de sulf (SO2),
dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), precum şi valorilor ţintă şi perioada de
mediere pentru ozon (O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/2002.
Programul de
gestionare/programul integrat de gestionare se iniţiază, conform prevederilor
art. 10 alin.(3) al HG nr.543/2004, de autoritatea publică judeţeană pentru
protecţia mediului şi se elaborează de comisia tehnică, în termen de 6 luni de
la iniţierea acestuia.
Programul de gestionare / programul integrat de
gestionare se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau judeţean (după cum
programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul) în termen
de 90 de zile de la finalizarea lui.
Conform prevederilor art. 10
alin.(l) al HG nr.543/2004, Comisia tehnică pentru elaborarea programelor de
gestionare se înfiinţează la nivel judeţean, prin ordin al prefectului, la
propunerea autorităţii judeţene pentru protecţia mediului şi a consiliului
judeţean. Comisia tehnică are în componenţă cel puţin reprezentanţi ai
următoarelor autorităţi şi instituţii:
- autoritatea judeţeană pentru protecţia mediului;
- autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a
municipiului Bucureşti;
- direcţia judeţeană pentru agricultură şi
dezvoltare rurală;
- consiliul local;
- primăria (infrastructură, construcţia de locuinţe,
dezvoltare industrială şi comercială);
- oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi
cartografie;
- titularul activităţii;
- altele (de exemplu: reprezentanţi ai Camerei de
Comerţ şi Industrie locală; reprezentanţi ai ONG-urilor active pe plan local în
domeniul protecţiei mediului; economişti specializaţi în analize financiare şi
analize cost-beneficiu; proiectanţi în domeniul construcţiilor de autostrăzi şi
transport la nivel naţional etc);
Preşedinte al comisiei tehnice şi responsabil de
coordonarea iniţierii, elaborării şi implementării programului de gestionare /
programului integrat de gestionare este directorul executiv al agenţiei
judeţene pentru protecţia mediului.
Prima întâlnire a Comisiei are loc în 10 zile de la
anunţul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, referitor la iniţierea
programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Activitatea
comisiei tehnice se desfăşoară la sediul autorităţii judeţene pentru protecţia
mediului, în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare, care se
elaborează de comun acord de către membrii comisiei tehnice, la prima întâlnire
şi se aprobă de către conducătorul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului,
al consiliului judeţean/ local, primar şi prefect, în termen de 10 zile de la
prima întâlnire a Comisiei.
CAPITOLUL II - Descrierea fizico-geografică a
zonei/regiunii potenţial a fi afectată de episodul de poluare
Descrierea cadrului natural are o însemnătate
deosebită, deoarece determină ansamblul elementelor naturale ce sunt sau pot fi
afectate de un anumit poluant/poluanţi. In vederea încadrării teritoriale a
arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:
- analiza reliefului pe
trepte de relief: unităţi de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare,pante,
etc;
- structura geomorfologică;
- prezentarea din punct de vedere hidrogeografic:
cursuri de apă, debite, disponibilitatea debitelor etc;
- informaţii climatice:
temperaturi medii, precipitaţii, viteza şi frecvenţa vântului, intensitatea
radiaţiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea
dispersiei noxelor în atmosferă, etc;
- descrierea vegetaţiei,
faunei şi a tipului de sol, cât şi pe cele ce aparţin cadrului antropic:
- numărul de locuitori, inclusiv date statistice:
grupe de vârstă, ponderea pe sexe, etc;
- lista titularilor de activităţi / activitatea
potenţial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanţi emişi.
Pentru o mai bună înţelegere a acestora şi a modului în
care converg şi influenţează calitatea aerului, este necesară întocmirea unei
reprezentări grafice.
CAPITOLUL III - Descrierea situaţiei existente
In acest capitol se prezintă
informaţii tehnice legate de structura reţelei şi caracteristicile staţiilor de
monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităţii
aerului, precum şi prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.
3.1. Structura reţelei de monitorizare
Denumirea
reţelei:..................................................................................................
Prescurtare:...........................................................................................................
Tipul de
reţea:.......................................................................................................
- la nivel de
judeţ
|_|
- la nivel de
aglomerare
|_|
- la nivel naţional |_|
Timpul de referinţă (GMT şi local)
Responsabilul reţelei (numele şi prenumele, adresa,
telefon, fax, e-mail):.................
Componenţa reţelei:
|
Tip staţie
|
Număr de staţii
|
|
- trafic
|
|
|
- industrial
|
|
|
- fond urban
|
|
|
- fond suburban
|
|
|
- fond regional
|
|
|
-EMEP
|
|
3.2. Informaţii generale cu privire la staţii
Denumirea
staţiei:.......................................................................................................
Codul
staţiei:..............................................................................................................
Denumirea arealului/zonei din
care face parte staţia:.....................................................
Codul zonei:...............................................................................................................
Tipul staţiei:
-
trafic
|_|
- industrial |_|
- fond
urban
|_|
- fond
suburban |_|
- fond
regional
|_|
-
EMEP
|_|
Responsabilul staţiei (numele şi prenumele, adresa,
telefon, fax, e-mail):...........................
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu
întreţinerea staţiei:.........................
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele
(pe compuşi, dacă este cazul): local, naţional, EMEP, etc.
3.2.1 Aria de reprezentativitate
Se bifează, după caz, în coloana "încadrare"
din tabelul de mai jos:
|
Clasa
staţiei
|
Raza ariei de reprezentativitate
|
Incadrare
|
|
Staţie de trafic
|
10-100 m
|
|
|
Staţie industrială
|
l00m-lkm
|
|
|
Staţie de fond:
- urban
- suburban
- regional -EMEP
|
|
|
|
1-5 km
|
|
|
25-150 km
|
|
|
200-500 km
|
|
|
|
|
|
Notă:
O staţie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul staţiei. Aria în care concentraţia
nu diferă de concentraţia măsurată la staţie mai mult decât cu o
"cantitate specifică" (+/-20%) se numeşte "arie de
reprezentativitate ".
|
3.2.2 Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde), precum şi în sistem GIS.
3.2.3 Altitudinea
3.2.4. Poluanţii măsuraţi
Se bifează, după caz.
- SO2
|_|
- N02
|_|
-
NOx |_|
- PM10 |_|
- PM2,5
|_|
-
Pb |_|
- C6H6
|_|
- CO
|_|
- O3 |_|
3.2.5. Parametrii meteorologici măsuraţi
Se bifează, după caz.
-
temperatura
|_|
- viteza
vântului |_|
- direcţia
vântului |_|
- umiditatea
relativă |_|
- presiunea
atmosferică |_|
- radiaţia
solară |_|
- precipitaţii
|_|
3.2.6. Alte informaţii relevante: direcţia predominantă a vântului, raportul între distanţa până la
şi înălţimea celor mai apropiate obstacole etc.
3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia
peisajului
3.2.7.1. Tipul zonei
- urbană
|_|
- suburbană
|_|
- rurală
|_|
3.2.7.2. Caracterizarea zonei
- rezidenţială
|_|
- comercială
|_|
- industrială
|_|
- agricolă
|_|
-
naturală |_|
3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zonă.
3.2.8. Caracterizarea traficului
3.2.8.1. Străzi largi:
- volum mare de
trafic (>10.000 vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000
vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.2.8.2. Străzi înguste:
- volum mare de
trafic (>10.000 vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000
vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.2.8.3. Străzi
canion:
- volum mare de
trafic (>10.000 vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic (intre 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)
|_|
3.2.8.4. Autostrăzi:
- volum mare de
trafic (>10.000 vehicule/zi) |_|
- volum moderat de trafic (intre 2.000 şi 10.000
vehicule/zi) |_|
- volum mic de trafic (<2.000
vehicule/zi) |_|
3.2.8.5. Altele: intersecţii,
semafoare, parcări, staţii de autobuz, staţii de taxi etc.
3.2.9. Informaţii privind tehnicile de măsurare
3.2.9.1 Echipament:
- denumire..........................................................................................................
- metoda de
referinţă..........................................................................................
3.2.9.2 Caracteristici de prelevare:
- localizarea
punctului de prelevare:
o faţada
clădirii
|_|
o
trotuar |_|
o
pavaj
|_|
o proprietăţi
particulare |_|
o grădini |_|
o curţi |_|
- înălţimea punctului de
prelevare:....................................................................
- lungimea liniei de
prelevare:...........................................................................
- timpul de
prelevare:....................................................................................
3.2.9.3. Calibrare:
- tip:
o
automat |_|
o
manual |_|
o automat şi
manual |_|
- metoda:......................................................................................................
-
frecventa:....................................................................................................
3.3. Prezentarea datelor de monitorizare
Pentru fiecare staţie de monitorizare în care s-au
înregistrat depăşiri ale valorilor limită plus marja de toleranţă (VL+MT) sau
depăşiri ale valorilor limită (VL) şi/sau depăşiri ale valorilor ţintă (VT), se
prezintă în mod tabelar cel puţin următoarele date:
|
Cod
staţie
|
Nr. depăşiri
|
|
|
|
Indicatorul monitorizat
|
|
|
|
|
SO2
|
N02
|
NOx
|
PM10
|
PM2,5
|
Pb
|
C6H6
|
CO
|
O3
|
|
Ex.: ABl
|
VL+MT
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VL/VT
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ex.: AB2
|
VL+MT
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VL/VT
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
……….
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Notă:
Evaluarea calităţii aerului trebuie să aibă la
bază un set de date validate şi disponibile pe o perioadă de minim un an de
zile, de preferinţă ultimii ani calendaristici.
In cazul în care există o situaţie ce necesită
demararea urgentă a programului de gestionare /programului integrat de
gestionare, se poate lua ca bază ultimul set disponibil
de date continue, validate, pe minim un an de zile.
|
CAPITOLUL IV - Identificarea şi validarea depăşirii. Identificarea surselor
4.1. Identificarea depăşirii
Identificarea depăşirilor valorilor limită şi/sau ale
valorilor ţintă, se efectuează de către responsabilul staţiei de monitorizare
din cadrul Seviciului Monitorizare, Sinteză şi Coordonare din agenţiile
judeţene pentru protecţia mediului. Acesta informează imediat directorul
executiv cu privire la depăşirea valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă.
Tipul staţiei
-
trafic
|_|
- industrial |_|
- fond
urban
|_|
- fond
suburban |_|
- fond regional |_|
-
EMEP
|_|
4.2. Validarea depăşirii
Corect
|_|
Incorect
|_|
|
Notă:
Validarea datelor se realizează prin deplasarea în
teren a persoanei responsabile cu funcţionarea staţiei, care verifică
funcţionarea corectă a echipamentelor şi data ultimei calibrări. La prima
deplasare în teren se culeg date preliminare în vederea identificării cauzelor. In cazul
unor defecţiuni minore, acesta le remediază şi efectuează o nouă calibrare,
iar datele sunt invalidate.
|
CAPITOLUL V - Măsuri şi
responsabilităţi
5.1. Informarea autorităţilor responsabile
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor |_|
Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului |_|
Garda Naţională de
Mediu |_|
Instituţia prefectului
|_|
Comisia
tehnică
|_|
|
Notă:
Imediat după validarea datelor agenţia judeţeană pentru
protecţia mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului
Mediului şi Gospodăririi Apelor, Laboratorul Naţional de Referinţă pentru
Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,
Garda Naţională de Mediu, Instituţia prefectului, precum şi membrii Comisiei
tehnice, cu privire la depăşirea valorilor limită şi/sau a valorilor ţintă.
|
5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat
depăşirea/depăşirile
Se efectuează prin bifarea principalelor surse de
emisie aflate în apropierea staţiei:
- arderi în industria de transformare şi pentru
producerea de energie electrică şi termică |_|
- instalaţii de ardere ne
industriale
|_|
- arderi în industria de
prelucrare
|_|
- procese de
producţie |_|
- extracţia şi distribuţia combustibililor
fosili
|_|
- utilizarea solvenţilor
|_|
- trafic
rutier
|_|
- alte surse
mobile
|_|
- tratarea şi eliminarea
deşeurilor |_|
-
agricultura
|_|
- factorii
naturali |_|
|
Notă:
Imediat după
identificarea sursei/surselor care au generat depăşirea/depăşirile agenţia
judeţeană pentru protecţia mediului informează Dispeceratul Ministerului Mediului
şi Gospodăririi Apelor, Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Instituţia
prefectului, precum şi membrii comisiei tehnice, cu privire la iniţierea
elaborării programului de gestionare /programului integrat de gestionare.
|
5.3. întrunirea Comisiei tehnice
Preşedintele Comisiei tehnice convoacă membrii
acesteia, prezintă datele şi stabileşte iniţierea programului de gestionare /
programului integrat de gestionare. Se lucrează în echipă. Se întocmesc grafice
de lucru cu termene şi responsabilităţi conform cu responsabilităţile din
actele normative relevante în vigoare şi precizate în Protocolul de colaborare.
5.4. Informarea publicului
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului publică pe
pagina de web proprie informaţii privind depăşirea concentraţiilor valorilor
limită şi/sau a valorilor ţintă, sursa/sursele care au generat
depăşirea/depăşirile, precum şi iniţierea elaborării programului de gestionare/
programului integrat de gestionare.
5.5. Identificarea cauzelor care au generat
depăşirile
Identificarea cauzelor
depăşirilor reprezintă componenta cea mai complexă şi mai importantă a
programului de gestionare / programului integrat de gestionare datorită
multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cât şi a
metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corectă a cauzelor permite luarea
unor decizii adecvate pentru gestionarea calităţii aerului.
|
Cod
staţie
|
Tipul sursei
|
Depăşiri ale valorilor limită
şi/sau valorii ţintă pentru indicatorii
monitorizaţi:
|
|
SO2
|
N02
|
NOx
|
PM10
|
PM2,5
|
Pb
|
C6H6
|
CO
|
O3
|
|
Ex.: AB1
|
fond urban
|
X
|
|
X
|
X
|
|
|
|
X
|
X
|
|
Ex.: AB2
|
industrial
|
|
|
|
|
|
|
X
|
|
|
|
Ex.: AB3
|
industrial
|
X
|
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
|
|
|
………..
|
……….
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizaţi
Dioxid de sulf - SO2
Gaz incolor, cu miros înţepător, amărui, produs ca
urmare a arderii materialelor care conţin sulf. Surse naturale: erupţiile
vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele
mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea
biomasei. Surse antropice: sistemele de încălzire a populaţiei care nu
utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale
(siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică
emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sănătăţii: provoacă iritaţia ochilor şi a
primei părţi a traiectului respirator.
In atmosferă, contribuie la acidifierea
precipitaţiilor cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi acidifierea corpilor apoşi.
Oxizi de azot - NOx
(NO / N02)
La temperatura mediului
ambiental sunt prezenţi în formă gazoasă. NO este incolor şi inodor; N02 are culoarea brun roşcat şi un
miros puternic, înecăcios.
Surse naturale: sursa principală - acţiunea bacteriilor
la nivelul solului.
Surse antropice: încălzirea rezidenţială şi evacuările
de gaze de eşapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleraţie sau la viteze mari. NO produce
o cantitate mai mare de N02 în procesul de combustie şi în prezenţa
oxigenului liber.
Efecte asupra sănătăţii: gaz iritant pentru mucoasă ce
afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de
toxicitate al N02
este de 4 ori mai mare decât cel al NO). Oxizii de azot contribuie la formarea
ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
Pulberi în suspensie - PM10/PM2,5
Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic
de l0μ.
Surse naturale: erupţii vulcanice, eroziunea rocilor şi
dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea
industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice.
Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la
oprirea acestora şi datorită arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătăţii: toxicitatea pulberilor se
datorează nu numai caracteristicilor fîzico-chimice, dar şi dimensiunilor
acestora. Cele cu diametru de la 5-10μ (PM10) la 2,5-5μ (PM2,5) prezintă un risc mai
mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.
Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd,
Pb, As, etc) şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice,
aldehide, nitrocompuşi, etc).
Plumb - Pb
Surse antropice: principala sursă de poluare o
reprezintă emisiile motoarelor cu funcţionare pe bază de benzină şi industria
în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile. Efecte
asupra sănătăţii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la
concentraţii ridicate, influenţând sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii,
organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulaţiile, sistemul
cardiovascular şi sistemul nervos.
Benzen - C6H6
Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă.
90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier.
Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia
acestuia.
Efecte asupra sănătăţii: substanţă cancerigenă,
încadrată în clasa Al de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om.
Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor
şi inodor, de origine atât naturală cât şi antropică. Apare ca produs în toate
procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili. Surse naturale:
arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.
Surse antropice: producerea oţelului şi a fontei,
rafinarea petrolului, sistemul termoelectric şi mediul urban, în principal
autovehiculele cu benzină în timpul funcţionarii la turaţie mică.
Efecte asupra sănătăţii: gaz toxic, în concentraţii
mari este letal (aproximativ l00mg/m3 ). Reduce capacitatea de transport a
oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului
cardio circulator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a capacităţii
fizice.
Ozon - O3
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros
înnecăcios. Se concentrează în stratosfera şi asigură protecţia împotriva
radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă
ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul
unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici
volatili.
Efecte asupra sănătăţii: concentraţia de ozon la
nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor.
Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Este
responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori
din zonele urbane.
5.5.2. Depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale
valorilor ţintă cauzate de surse liniare In cazul
staţiilor de trafic depăşirile înregistrate sunt cauzate în proporţie de peste
90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectuează
comparaţii cu evoluţiile concentraţiilor înregistrate în celelalte puncte de
monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil şi perioadele în care traficul
din imediata vecinătate este mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de
poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. In zonele de trafic, datele meteo nu sunt
concludente decât în ceea ce priveşte viteza vântului. Calmul atmosferic şi
condiţiile de ceaţă favorizează acumularea noxelor la suprafaţa solului, ceea
ce determină înregistrarea concentraţiilor ridicate de poluanţi.
5.5.3. Depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale
valorilor ţintă cauzate de surse fixe In cazul
staţiilor industriale pentru o corectă identificare a cauzei / cauzelor
depăşirii valorii limită şi/sau a valorii ţintă trebuie să fie disponibile
următoarele date:
- lista principalelor surse de poluare a aerului din
zona respectivă;
- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea
emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a
poluanţilor);
- datele meteo, cu direcţia predominantă a vântului pe
perioada depăşirii valorii limită şi/sau a valorii ţintă;
- dacă este posibil, se actualizează modelarea
dispersiei poluanţilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);
- date de monitorizare a emisiilor pentru unităţile
din zonă.
Titularul activităţii are
obligaţia să prezinte agenţiei judeţene pentru protecţia mediului planul
cadastral al amplasamentului şi coordonatele geografice ale surselor.
In cazul particular al ozonului care nu este un poluant
emis, ci este un produs rezultat din substanţe
precursoare, care se formează la distanţă de sursele de emisie, agenţia
judeţeană pentru protecţia mediului care administrează staţia de monitorizare
la care s-a înregistrat depăşirea colectează informaţii legate de sursele de
emisie a substanţelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cât
şi de compuşi organici volatili, bilanţuri de solvenţi) şi de condiţiile
meteorologice la macroscară.
Datele meteorologice trebuie furnizate de Administraţia
Naţională de Meteorologie. Informaţiile privind substanţele precursoare
provenite din afara judeţului, trebuie furnizate de către agenţia judeţeană
pentru protecţia mediului din judeţul în care au fost emise substanţele
precursoare.
Pentru identificarea rapidă a acestor situaţii, un rol
determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale
de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificării agenţilor
economici care au produs poluarea în zonă.
Măsurile trebuie identificate clar, cu termene de
realizare şi instituţiile responsabile. Măsurile şi activităţile din cadrul
programului de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot
desfăşura pe o perioadă mai mare de 5 ani.
5.6. Recomandări privind sesiunile de lucru ale
Comisiei tehnice
După caz, în baza celor mai noi standarde europene şi
standarde internaţionale, a recomandărilor BREF/BAT, Comisia tehnică:
• elaborează propunerile de soluţie analizând:
- potenţialul de reducere a emisiilor;
- costurile publice şi private ale implementării;
- beneficiile sociale ale populaţiei;
- termenele de implementare practică;
- gradul de susţinere legislativă din programele
naţionale;
- gradul de realizare a programelor existente;
- reglementările cu prevederi privind perioadele de
tranziţie.
• realizează analiza financiară şi analiza
cost-beneficiu;
• efectuează scenariile de reducere a poluării
(reprezintă în general o dezvoltare viitoare posibilă, începând de la ipoteze
plauzibile, pentru a pregăti o prognoză a calităţii aerului ca bază pentru
măsurile/acţiunile legate de emisii);
• realizează analiza SWOT;
• stabileşte priorităţile;
• stabileşte gestionarea programului;
• altele.
Trebuie luată în considerare experienţa statelor membre
ale UE.
5.7. Măsuri îh cazul depăşirilor valorilor limită
şi/sau ale valorilor ţintă, datorate surselor liniare (traficul rutier)
Reducerea emisiilor de poluanţi astfel încât să fie
respectate valorile limită la imisie Comisia
tehnică analizează toate datele şi stabileşete de la caz la caz,
măsurile/acţiunile treptate,
pe care le prioritizează. Pentru fiecare măsură/acţiune se estimează perioada
de realizare,costurile necesare realizării, sursele potenţiale de
finanţare şi rezultatele ce se obţin prin
implementarea măsurii/acţiunii.
Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform
tabelului:
|
Măsuri/ Acţiuni
|
Prioritizare
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
Estimarea costurilor/Surse de
finanţare
|
Rezultat
aşteptat
|
Observaţii
|
|
*)
|
|
|
|
|
|
|
*)Exemplu:
• Măsuri privind
fluidizarea traficului prin:
- reducerea/devierea/interzicerea traficului în
zonele poluate;
- controlul parcărilor;
- interzicerea parcărilor în zona respectivă;
- controlul restricţiilor şi accesului la trafic;
- construirea de şosele şi drumuri de centură în
scopul preluării de către acestea a traficului rutier de tranzit şi a traficului
greu;
- modernizarea drumurilor de centură;
- modernizarea şi reabilitarea drumului de legătură;
- modernizarea şi asfaltarea străzilor;
- construirea de pasaje
subterane/supraterane în zona intersecţiilor;
- încurajarea utilizării transportului public, prin
înlocuirea autovehiculelor uzate, astfel încât calitatea serviciilor să se
îmbunătăţească;
- curăţarea şi întreţinerea străzilor
- introducerea unui management eficient al
traficului;
- alte măsuri specifice.
• Măsuri privind respectarea actelor normative în
vigoare privind calitatea carburanţilor prin:
- reducerea emisiilor pe unitatea de carburant
folosit:
- îmbunătăţirea
calităţii carburanţilor;
- îmbunătăţirea
întreţinerii vehiculelor prin proceduri de inspecţie regulată pentru gazele de
eşapament, care ar trebui să fie corespunzător aplicate şi monitorizate;
- îmbunătăţirea
tehnologiei motoarelor;
- folosirea unor
carburanţi „mai curaţi" sau alternativi,
- reducerea cantităţii de
carburanţi folosită pe kilometru:
- îmbunătăţirea
economiei carburanţilor;
- încurajarea transportului nemotorizat;
- reducerea numărului de
vehicule pe kilometru:
- mărirea gradului
de ocupare a vehiculelor;
- mărirea gradului
de folosire a transportului public.
|
Notă:
In acest caz, la lucrările Comisie tehnice este
obligatoriu să participe reprezentantul Comisiei de specialitate din cadrul administraţiei publice locale
şi al Inspectoratului de poliţie judeţean şi responsabilul cu amenajarea
teritoriului.
|
5.8. Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită
şi/sau ale valorilor ţintă datorate surselor fixe (surse
industriale)
Reducerea emisiilor de poluanţi astfel încât să fie
respectate valorile limită la imisie Comisia
tehnică analizează toate datele şi stabileşete de la caz la caz,
măsurile/acţiunile treptate,
pe care le prioritizează. Pentru flecare măsură/acţiune se estimează perioada
de realizare,costurile necesare realizării, sursele potenţiale de
finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii.
Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform
tabelului:
|
Măsuri/Acţiuni
|
Prioritizare
|
Responsabil
|
Termen
de
realizare
|
Estimarea costurilor/Surse de
finanţare
|
Rezultat aşteptat
|
Observaţii
|
|
*)
|
|
|
|
|
|
|
*)Exemplu instalaţii IPPC, LCP, VOC etc:
In program sunt introduse cel puţin măsurile deja
incluse în planul de acţiuni, prevăzute în autorizaţia integrată de mediu,
precum şi din programele specifice de reducere. Titularii de activitate sunt
obligaţi să-şi doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu
sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare.
Măsurile de natură tehnologică care conduc la reducerea
emisiilor sunt în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai
puţin poluant, optimizarea/modificarea tehnologiei şi a echipamentelor de
combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a
emisiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2),
oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de
carbon (CO), etc.
*)Exemplu de măsuri în vederea diminuării poluării
atmosferice cu COV:
Reducerea poluării cu COV rezultaţi din transferul
produselor petroliere:
- aprovizionarea şi montarea de echipamente la
instalaţiile de depozitare a benzinei, astfel încât să fie îndeplinite
cerinţele tehnice pentru exploatare prevăzute în anexa 2 a HG 568/2001,
completată şi modificată prin HG 893/2005;
- echiparea cu cel puţin un braţ articulat care
respectă cerinţele tehnice pentru proiectare şi exploatare prevăzute în anexa 4
a HG 568/2001, completată şi modificată prin HG 893/2005 a instalaţiilor de
încărcare pentru cisterne auto;
- executarea unui sistem de recuperare a compuşilor
organici volatili rezultaţi la descărcarea autocisternelor de alimentare ce
aprovizionează staţia de distribuţie;
- înlocuirea vechilor pompe de combustibil cu pompe
noi dotate cu instalaţii de colectare a compuşilor
organici volatili;
- dotarea staţiei de distribuţie benzină cu
instalaţii de colectare a compuşilor organici volatili;
- montare sistem de recuperare a compuşilor organici
volatili la rezervoarele de stocare. Reducerea poluării cu COV rezultaţi în
timpul activităţilor industriale:
- dotarea instalaţiilor respective cu sisteme pentru
reţinerea şi recuperarea compuşilor organici volatili.
*)Exemplu de măsuri în vederea diminuării poluării
produsă de procesele de combustie:
Reducere emisii de SO2
- trecerea la un combustibil solid cu conţinut de sulf
< 0,5%
- instalarea unui Scruber de desulfurarea gazelor de
ardere
- introducerea unui sistem de reducere catalitică
selectivă
- utilizarea cu precădere a gazelor de rafinărie
- trecerea pe gaze naturale Reducere emisii de NOx
- reglarea şi controlul arderii
- instalaţie de preparare şi ardere cu concentrator
cărbune praf
- automatizarea funcţionării arzătoarelor şi pornirea
/oprirea lor în funcţie de sarcina cazanului
- arderea combustibilului în trepte
- instalarea de arzătoare cu emisii reduse de NOx
Reducere emisii de pulberi
- modernizarea electrofiltru
- utilizarea păcurii cu conţinut de sulf < 1%
- utilizarea gazelor de rafinărie drept combustibil
Reducere emisii de SO2, NOx, pulberi
- modificarea arderii CLG prin implementarea soluţiei
arderii prin pulverizare cu abur
- montarea de mori cu bile
- tehnologii de îmbunătăţirea arderii
- modernizare cazan
- montare arzătoare mixte în vederea funcţionării cu GN
şi CLG
- reducerea consumului specific de păcură
In cazul depăşirii valorilor limită şi/sau ale
valorilor ţintă datorate surselor fixe, se revizuieşte autorizaţia integrată de
mediu în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, cu includerea în
aceasta a măsurilor/acţiunilor din programul de gestionare/ programul integrat
de gestionare, dacă este cazul.
5.9. Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită
şi/sau ale valorilor ţintă datorate surselor de suprafaţă (gospodării şi industrie mică)
Reducerea emisiilor
de poluanţi astfel încât să fie respectate valorile limită la imisie Comisia tehnică analizează toate datele şi stabileşete de la caz la
caz, măsurile/acţiunile treptate,
pe care le prioritizează. Pentru fiecare măsură/acţiune se estimează perioada de realizare, costurile necesare
realizării, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se
obţin prin implementarea
acţiunii.
Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform
tabelului:
|
Măsuri/Acţiuni
|
Prioritizare
|
Responsabil
|
Termen
de
realizare
|
Estimarea costurilor/Surse de
finanţare
|
Rezultat aşteptat
|
Observaţii
|
|
*)
|
|
|
|
|
|
|
*)Exemplu încălzirea locuinţelor:
- reducerea emisiilor
directe provenite de la combustibili prin schimbarea calităţii şi/sau a tipurilor de combustibili
utilizaţi pentru gătit şi/sau încălzire şi a instalaţiilor corespunzătoare;
- eficienţa energetică a
clădirilor publice şi administrative;
- realizarea/extinderea reţelei de
alimentare şi distribuţie cu gaze naturale a
municipiului/localităţii;
- racordarea locuinţelor la
reţeaua de distribuţie a gazelor naturale;
- utilizarea surselor neconvenţionale de energie
(eoliene, termale etc);
|
Notă:
In acest caz, la lucrările Comisiei tehnice este
obligatoriu să participe reprezentantul titularului activităţii-primăria,
care a generat în aerul înconjurător concentraţii mai mari decât valoarea
limită.
|
Comisia tehnică elaborează
propunerea de program de gestionare/program integrat de gestionare.
CAPITOLUL VI -
Consultarea publicului în vederea elaborării programului de
gestionare/programului integrat de gestionare
Conform prevederilor art. 7 alin (2) din Hotărârea
Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului
la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, în termen de
5 zile de la elaborarea propunerii de program de gestionare/program integrat de
gestionare, Comisia tehnică informează publicul prin anunţ publicat într-un
ziar naţional sau local, afişat la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia
mediului şi pe pagina acesteia de internet.
Publicul transmite agenţiei judeţene pentru protecţia
mediului comentarii, întrebări sau opinii în termenul prevăzut la art 8 alin
(2) din HG 564/2006.
Comisia tehnică consemnează comentariile, întrebările
sau opiniile publicului într-un formular tip.
Identificarea publicul îndreptăţit să
participe la elaborarea programului de gestionare/programului
integrat de gestionare se realizează de către Comisia tehnică. Aceasta ia în
considerare numai comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptăţit
să participe la elaborarea programului de gestionare/programului
integrat de gestionare, cu respectarea prevederilor art.6 alin (2), (3)
şi (4) din HG nr. 564/2006.
In termen de 15 zile de la expirarea termenului
prevăzut la art. 8 alin (2) din HG nr. 564/2006, Comisia tehnică desfăşoară
următoarele activităţi:
a) analizează comentariile, întrebările sau opiniile
publicului îndreptăţit;
b) reface, după caz, propunerea de elaborare a
programului de gestionare/programului integrat de gestionare, pe baza analizei
efectuate;
c) afişează noua propunere pe pagina de internet a
agenţiei judeţene pentru protecţia mediului;
d) afişează pe pagina de internet a agenţiei judeţene
pentru protecţia mediului formularul cu răspunsurile la comentariile,
întrebările sau opiniile publicului identificat conform art.6 din HG nr.
564/2006.
Propunerea de elaborare a programului de
gestionare/programului integrat de gestionare,
refăcută după caz, face obiectul dezbaterii publice.
Comisia tehnică publică anunţul privind organizarea
dezbaterii într-un ziar naţional sau local, îl afişează pe pagina de internet a
agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi la sediul autorităţii publice
locale în termen de 15 zile de la data expirării termenului de primire a
comentariilor, întrebărilor şi opiniilor.
Comisia tehnică organizează dezbaterea publică în locul
cel mai convenabil pentru public, în afara orelor de program.
Comisia tehnică desemnează un preşedinte şi un secretar
care înregistrează participanţii. Părerile participanţilor se consemnează în
procesul-verbal al şedinţei, care se semnează de preşedinte, secretar şi, la
cererea publicului, de unul sau de mai mulţi reprezentanţi ai acestuia. Dacă în
interval de 60 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se
prezintă nici un reprezentant al publicului, aceasta se consemnează în
procesul-verbal semnat de preşedinte şi de secretar, şedinţa de dezbatere
publică considerându-se încheiată.
In timpul şedinţei de dezbatere publică, Comisia
tehnică prezintă propunerea programului de gestionare/programului integrat de
gestionare şi răspunde argumentat întrebărilor, comentariilor şi opiniilor
participanţilor.
Secretarul şedinţei de dezbatere publică înregistrează
întrebările, comentariile şi opiniile participaţilor, exprimate în cadrul
acestei şedinţe, pe formularul tip, pe care a consemnat şi propunerile primite
înainte de data dezbaterii publice.
In termen de 20 zile de la
dezbaterea publică, Comisia tehnică desfăşoară următoarele activităţi:
a) examinează comentariile, întrebările sau opinii
exprimate în timpul dezbaterii publice;
b) modifică, după caz, propunerea de program;
c) afişează pe pagina de internet a agenţiei judeţene
pentru protecţia mediului formatul tip care conţine răspunsurile la
comentariile, întrebările sau opiniile exprimate în timpul dezbaterii publice.
Modelul anunţului public privind realizarea
propunerii de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de
gestionare a calităţii aerului
.........................(denumirea agenţiei judeţene
pentru protecţia mediului), titular al programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calităţii
aerului......................, anunţă publicul asupra iniţierii procesului de elaborare a programului de
gestionare/programului integrat de
gestionare..................................
Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare
a deciziilor privind programul menţionat.
Propunerea de program poate fi consultată la sediul
APM/ARPM/ANPM/MMGA (adresa) şi la sediul....................................(consiliul
local/consiliul judeţean/ Consiliul General al Municipiului Bucureşti) (adresa), în zilele de
.................., între orele ................. , precum şi la următoarele adrese internet:................................
Informaţii privind propunerea de program pot fi
consultate la sediul ................... (adresa autorităţilor publice care deţin aceste informaţii), în zilele
de................, între orele...............
Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise
în scris, la sediul.......................(agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) sau utilizând mijloace
electronice la adresa.................(adresa e-mail a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) până la
data................................................
Modelul anunţului privind dezbaterea publică
.........................( denumirea agenţiei judeţene
pentru protecţia mediului) anunţă publicul asupra
dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a programului de
gestionare/programului integrat de gestionare a
calităţii aerului.........care va avea loc la.............(adresa), în data de ............, începând cu orele..................
Propunerea de elaborare a programului poate fi
consultată la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........................ (adresa), şi la sediul .........................
(consiliul local/consiliul judeţean/ Consiliul General
al Municipiului Bucureşti) (adresa), în zilele
de..............., între orele.............precum şi la . următoarea adresă web.............
Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebări/opinii
privind propunerea amintită la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA
........................... (adresa) până la data de..................
Formular pentru consemn ar ea
comentariilor/întrebărilor/opiniilor publicului privind propunerea de elaborare
a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calităţii aerului
|
Nr.
crt.
|
Numele
şi prenumele
|
Adresa
|
Data primirii
|
Conţinutul pe scurt al
observaţiilor
|
Răspuns concis
|
|
1.
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CAPITOLUL VII - Definitivarea, aprobarea şi punerea
în aplicare a programului de gestionare / programului integrat de gestionare
7.1. Definitivarea şi aprobarea programului de
gestionare / programului integrat de gestionare
Comisia tehnică ia în considerare rezultatele
dezbaterii publice şi definitivează programul de gestionare/programul integrat
de gestionare pe care îl supune aprobării consiliului local sau judeţean, după
cum acesta priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul, în termen
de maxim 90 de zile de la finalizarea lui.
Decizia consiliului local sau judeţean după caz, se
motivează în fapt şi în drept şi conţine informaţii prevăzute la art.9 alin.(3)
lit.c) şi d) din HG nr. 564/2006.
Consiliului local sau judeţean după caz afişează
decizia la sediul propriu şi pe propria pagina de internet şi pe pagina de
internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului,
în termen de 5 zile de la luarea acesteia
După aprobare, programul de gestionare/programul
integrat de gestionare este pus la dispoziţia publicului.
7.2. Punerea în aplicare şi monitorizarea
programului de gestionare/programului integrat de gestionare
Programul de gestionare/programul integrat de
gestionare este pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor progresiv atât
pentru a asigura o reducere continuă a emisiilor de poluanţi în perioada
stabilită, cât şi pentru a distribui efortul financiar
aferent. Organismele responsabile cu implementarea programului sunt:
- în cazul surselor liniare: autorităţile publice
locale;
- în cazul surselor punctuale: titularul de
activitate;
- în cazul surselor de suprafaţă: autorităţile
publice locale şi populaţia.
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în
colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, monitorizează
stadiul realizării măsurilor aplicate.
Responsabilii acţiunilor (autoritatea administraţiei
publice locale şi/sau ceilalţi titulari de activitate, după caz) din programul
de gestionare / programul integrat de gestionare sunt obligaţi să respecte
termenele din program şi să raporteze stadiul acţiunilor şi realizarea
măsurilor. Această raportare se transmite la agenţia judeţeană pentru protecţia
mediului până la data de 15 decembrie a fiecărui an.
Autoritatea judeţeană pentru protecţia mediului,
elaborează anual raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de
gestionare/programul integrat de gestionare, în colaborare cu compartimentele
de specialitate din cadrul administraţiei publice locale.
Raportul anual se supune aprobării consiliului local
sau judeţean, după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori
întreg judeţul, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor.
După aprobare, raportul privind stadiul realizării
măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare se pune
la dispoziţia publicului prin grija autorităţilor administraţiei publice
locale.
Primul raport va cuprinde în
introducere datele menţionate în capitolele II, III, IV
şi V din
Partea a II-a, urmate de stadiul realizării măsurilor din program.
7.3. Revizuirea programului de gestionare/programului
integrat de gestionare
In timpul derulării unui program de gestionare /
program integrat de gestionare, dacă apar depăşiri ale valorilor limită şi/sau
ale valorilor ţintă la unul şi/sau mai mulţi poluaţi (indicatori) noi, se revizuieşte programul de
gestionare / programul integrat de gestionare, cu parcurgerea aceloraşi paşi.
CAPITOLUL VIII - Cerinţe specifice în context
transfrontieră
In zonele din apropierea frontierelor naţionale se
elaborează şi se pun în aplicare programe de gestionare a calităţii
aerului/programe integrate comune de gestionare a calităţii aerului pentru
zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.
In situaţiile în care se înregistrează depăşiri ale
valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă în apropierea frontierelor
naţionale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor informează ministerul
omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii
acestor informaţii publicului din statele respective.
In acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor coordonează activitatea de elaborare a programelor de gestionare
/programelor integrate de gestionare pentru teritoriul naţional, de către
agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi de punere a lor în aplicare.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor asigură
contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de
informaţii şi organizarea întâlnirilor între autorităţile competente pentru
realizarea programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a
calităţii aerului.