ORDIN
Nr. 34 din 7 martie 2000
privind aprobarea Normelor metodologice de realizare si tinere a Cadastrului
viticol
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 212 din 15 mai 2000
Ministrul agriculturii si alimentatiei,
avand in vedere prevederile art. 5 din Legea viei si vinului nr. 67/1997,
modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2000, si ale Legii
cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996,
tinand seama de faptul ca realizarea Cadastrului viticol, ca o componenta a
Cadastrului agricol, reprezinta unul dintre obiectivele care vizeaza
armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile Uniunii Europene,
luand in considerare Nota comuna nr. 61.426 din 23 februarie 2000 si nr.
71.445 din 24 februarie 2000, intocmita de Directia generala resurse si
politici agroalimentare si, respectiv, de Directia generala patrimoniu, fond
funciar, cadastru si imbunatatiri funciare, privind elaborarea Normelor
metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele metodologice de realizare si tinere a Cadastrului
viticol, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,
Stefan Pete,
secretar de stat
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
de realizare si tinere a Cadastrului viticol
CAP. 1
Dispozitii generale
1. Cadastrul viticol, componenta a Cadastrului agricol, reprezinta sistemul
unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se
realizeaza identificarea, inregistrarea, delimitarea si reprezentarea pe harti si
planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol national si a
celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinatia lor si de
proprietari.
2.1. Suprafetele cultivate cu vita de vie situate in arealele consacrate
traditional, denumite areale viticole, precum si cele aflate in afara arealelor
viticole, denumite vii razlete, alcatuiesc patrimoniul viticol national.
2.2. In arealele viticole plantatiile de vita de vie se grupeaza teritorial
in: regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole. Ele sunt
definite in anexa nr. 1 la Legea viei si vinului nr. 67/1997.
3. Potrivit reglementarilor din Legea nr. 67/1997, terenurile cuprinse in
patrimoniul viticol national se grupeaza in urmatoarele 3 categorii:
a) plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi,
plantatiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butasi pentru inradacinare
si scolile de vita;
b) terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor,
aflate in perioada de pregatire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea
lor, completeaza sau unesc masivele viticole existente si prezinta conditii
pentru a fi cultivate cu vita de vie.
4.1. Cadastrul viticol se organizeaza la nivelul fiecarei unitati
administrativ-teritoriale si se centralizeaza pe plaiuri viticole, centre
viticole, podgorii, regiuni viticole si pe tara.
4.2. Prin Cadastrul viticol se realizeaza:
a) identificarea, inregistrarea si descrierea in documentele cadastrale a
terenurilor defalcate pe tarlale si pe parcele si a celorlalte bunuri imobile
prin natura lor, aferente sectorului viticol, masurarea si reprezentarea
acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe
suporturi informatice;
b) asimilarea si integrarea datelor furnizate de Cadastrul viticol;
c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor
detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii
publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe, pentru
stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.
5. Lucrarile tehnice pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi executate
de specialistii de la oficiile judetene pentru cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul
National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
6. Incadrarea terenurilor supuse Cadastrului viticol in clase de
pretabilitate, de calitate, precum si alte informatii specifice acestuia se
obtin din studiile pedologice si agrochimice intocmite de oficiile judetene de
studii pedologice si agrochimice.
CAP. 2
Conducerea si organizarea Cadastrului viticol
7.1. Pentru conducerea si organizarea Cadastrului viticol se constituie o
comisie centrala la nivelul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si
comisii judetene, coordonate de comisia centrala.
7.2. Din comisia centrala vor face parte:
a) secretarul de stat al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei care
coordoneaza productia vegetala;
b) directorul general al Directiei generale resurse si politici
agroalimentare;
c) directorul general al Directiei generale patrimoniu, fond funciar,
cadastru si imbunatatiri funciare;
d) directorul Directiei fond funciar, cadastru agricol si organizarea
teritoriului;
e) directorul Institutului de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol
Bucuresti;
f) directorul general al Institutului de Cercetari pentru Viticultura si
Vinificatie Valea Calugareasca.
7.3. Din comisiile judetene vor face parte:
a) directorul general al directiei generale judetene pentru agricultura si
industrie alimentara - presedinte;
b) directorul oficiului judetean de cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol - secretar;
c) inspectorul teritorial al Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic
Vitivinicol si al Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;
d) secretarul consiliului comunal sau orasenesc;
e) reprezentantii agentilor economici, dintre cei mai reprezentativi
proprietari de terenuri viticole (3 membri).
8. Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene, precum si modul
de functionare a acestora se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii
si alimentatiei.
9. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei asigura efectuarea si
actualizarea lucrarilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor
destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de
origine.
CAP. 3
Baza cartografica necesara in vederea realizarii Cadastrului viticol
10.1. Produsul obtinut prin reprezentarea grafica a tuturor limitelor
parcelelor in teren reprezinta harta cadastrala sau planul cadastral.
10.2. Planul cadastral are la baza harta topografica.
11. Harta topografica se realizeaza pe baza retelelor geodezice nationale
de ordinul I - IV, precum si a retelelor de indesire a acestora.
12. Executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de
utilizare a retelelor geodezice nationale revin Oficiului National de Cadastru,
Geodezie si Cartografie impreuna cu oficiile de profil teritoriale din
subordinea acestuia.
13. In cazul in care densitatea punctelor retelelor geodezice existente nu
este suficienta sau retelele geodezice nu mai sunt in stare buna de functionare
la un moment dat, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, prin unitatile de
specialisti din subordine, poate executa lucrari geodezice necesare pentru
satisfacerea nevoilor proprii, cu respectarea normelor tehnice elaborate de
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
14. In functie de marimea medie a parcelelor si de numarul lor pe fiecare
foaie de harta, scara hartilor cadastrale poate fi de 1:1000, 1:2000 sau
1:5000.
CAP. 4
Delimitarea teritoriala a arealelor viticole
15. Pentru aplicarea Cadastrului viticol trebuie realizat ansamblul de
lucrari tehnice prin care se determina exact proprietatile funciare viticole
privind identificarea, masurarea, descrierea si reprezentarea pe harti
topografice a acestora.
16. Proprietatea funciara viticola este constituita din una sau mai multe
parcele. Parcelele reprezinta suprafata de teren cu limite bine definite si
vizibile, cu o singura categorie de folosinta si cu unul sau mai multi
proprietari.
17. Pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi parcurse urmatoarele
etape:
a) delimitarea teritoriala a arealelor viticole;
b) delimitarea teritoriala a arealelor viticole destinate producerii
vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine.
18. Identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri
cadastrale a viilor razlete situate in afara arealelor viticole se vor realiza
prin lucrarile de cadastru agricol.
19. Delimitarea arealelor viticole si a unitatilor teritoriale subordonate
acestora se va realiza pe harti si planuri cadastrale, in functie de aria
geografica, la scari diferite, dupa cum urmeaza:
a) regiuni viticole, la scara 1:1000000;
b) podgorii, la scara 1:100000;
c) centre viticole si plaiuri viticole, la scara 1:10000 sau 1:50000.
20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza si se vor utiliza
toate documentatiile grafice si scriptice obtinute prin lucrarile de
introducere si intretinere a Cadastrului funciar general, lucrarile de
organizare a teritoriului si prin proiectele de infiintare de plantatii de vita
de vie din fiecare zona.
CAP. 5
Identificarea si inregistrarea categoriei de folosinta a terenului
21. La categoria de folosinta "vii", al carei simbol este V, se
incadreaza terenurile plantate cu vita de vie si cele aflate in pregatire in
vederea plantarii.
22. Subcategoriile de la categoria de folosinta "vita de vie"
sunt:
a) teren in pregatire pentru plantare (Vp);
b) plantatii de vita de vie roditoare (Vr);
c) plantatii de portaltoi, coarde altoi si butasi (Vb);
d) scoli de vita de vie (Vs);
e) plantatii de hamei (Vh);
f) plantatii viticole abandonate (Vab).
23. Subcategoria "plantatii de vita de vie roditoare" se
clasifica tinandu-se seama de:
a) varsta plantatiei:
1. tinere: 1 - 3 ani;
2. pe rod:
2.1. 4 - 15 ani;
2.2. 16 - 25 de ani;
2.3. peste 25 de ani;
b) starea plantatiei:
1. foarte buna;
2. buna;
3. proasta;
c) amplasamentul:
1. terenuri plane, neterasate;
2. terenuri terasate;
3. soluri nisipoase;
d) panta terenului:
1. orizontala si foarte slab inclinata 0 - 5%;
2. slab inclinata 5,1 - 10%;
3. moderat inclinata 10,1 - 25%;
4. puternic inclinata 25,1 - 50,0%;
5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;
e) natura soiurilor de vita cultivate:
- vite nobile altoite sau pe radacini proprii;
- hibrizi direct producatori;
f) amenajari de imbunatatiri funciare:
1. drenaj;
2. irigatii:
2.1. pe brazde;
2.2. prin aspersiune;
2.3. prin picurare;
3. amenajari antierozionale:
3.1. benzi inierbate;
3.2. canale de evacuare;
3.3. terase.
24. Parcelele din cadrul arealelor viticole care au o alta categorie de
folosinta decat vita de vie sunt inregistrate la categoria de folosinta
constatata la data executarii cadastrului.
CAP. 6
Inregistrarea clasei de calitate si a clasei de productie a terenurilor
25. Inregistrarea claselor de pretabilitate si de calitate a terenurilor
este realizata de oficiul judetean de cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol.
26. Pe baza studiilor pedologice, categoriile de folosinta agricola se
incadreaza in 6 clase de pretabilitate, dupa cum urmeaza:
a) clasa 1: terenuri fara limitari sau restrictii;
b) clasa 2: terenuri cu limitari sau restrictii slabe;
c) clasa 3: terenuri cu limitari sau restrictii moderate;
d) clasa 4: terenuri cu limitari sau restrictii severe;
e) clasa 5: terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe, care pot fi
corectate;
f) clasa 6: terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe, care nu pot
fi modificate.
27. Clasa de pretabilitate este notata la categoria de folosinta la care
parcela a fost inregistrata la data efectuarii masuratorilor cadastrale.
28. Pe baza punctelor de bonitare a solului, se deosebesc 5 clase de
favorabilitate (calitate), dupa cum urmeaza:
a) clasa I: 81 - 100 de puncte;
b) clasa II: 61 - 80 de puncte;
c) clasa III: 41 - 60 de puncte;
d) clasa IV: 21 - 40 de puncte;
e) clasa V: 0 - 20 de puncte.
29. Pentru evaluarea calitativa si cantitativa a terenurilor in registrul
cadastral al parcelelor se inregistreaza clasa de pretabilitate "1 -
6" si clasa de favorabilitate (calitate) "I - V".
CAP. 7
Evidenta cadastrala a parcelei
30.1. Datele cadastrale ale parcelei sunt:
a) date de baza;
b) date de specialitate.
30.2. Datele de baza sunt:
a) numele/denumirea si adresa/sediul detinatorului parcelei (persoana
fizica sau juridica) si calitatea sub care detine;
b) denumirea locului pe care se afla parcela;
c) numarul cadastral;
d) suprafata in hectare si metri patrati; calculul suprafetelor se face
analitic, din coordonatele punctelor de frangere de pe contur. Constrangerea
valorilor calculate ale suprafetelor se face conform Normelor tehnice pentru
introducerea Cadastrului general.
30.3. Datele de specialitate sunt:
a) modul de exploatare a parcelei:
1. directa;
2. in arenda;
b) suprafata parcelei pe soi/soiuri (in hectare si metri patrati);
c) denumirea soiului/soiurilor;
d) directia de productie, din care:
1. de masa;
2. vin, din care:
2.1. vin pentru consum curent;
2.2. vin de calitate superioara;
2.3. vin cu denumire de origine;
2.4. distilate;
3. mixta;
4. stafide;
5. material saditor:
5.1. butasi portaltoi;
5.2. coarde altoi sau butasi;
5.3. vite altoite si/sau nealtoite;
e) caracteristici naturale:
1. clasa de pretabilitate a solului (1 - 6);
2. clasa de favorabilitate (calitate) a solului (I - V);
3. panta terenului:
3.1. orizontala si foarte slab inclinata 0 - 5,0%;
3.2. slab inclinata 5,1 - 10,0%;
3.3. moderat inclinata 10,1 - 25,0%;
3.4. puternic inclinata 25,1 - 50,0%;
3.5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;
4. expozitie: pozitia fata de punctele cardinale:
4.1. umbrita: N si N - E;
4.2. semiumbrita E si N - V;
4.3. insorita: S si S - V;
4.4. semiinsorita: V si S - E;
5. altitudine (fata de nivelul marii) in metri;
f) irigare: tipul, norma de irigare si de udare;
g) tipul de cultura:
1. cultura pura;
2. cultura asociata;
h) portaltoiul (pentru viile altoite);
i) varsta plantatiei:
1. tinere: 1 - 3 ani;
2. pe rod:
2.1. 4 - 15 ani;
2.2. 16 - 25 de ani;
2.3. peste 25 de ani;
j) modul de conducere a butucilor de vie;
k) densitatea de plantare:
1. distanta intre randuri;
2. distanta intre butuci pe rand;
l) starea plantatiei:
1. foarte buna;
2. buna;
3. proasta.
CAP. 8
Documentele finale ale Cadastrului viticol si receptia acestuia
31. Potrivit metodologiei de realizare a cadastrului general si a
sistemului de evidenta cadastrala tehnica si juridica, documentele finale ale
Cadastrului viticol cuprind urmatoarele machete:
a) fisa datelor cadastrale finale;
b) registrul cadastral al parcelelor;
c) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
d) registrul cadastral al proprietarilor;
e) registrul bunurilor imobile;
f) fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe
categorii de folosinta;
g) planul cadastral.
32. Receptia lucrarilor Cadastrului viticol se face de comisiile judetene,
constituite conform prevederilor pct. 7.1 din cap. II.
Receptia lucrarilor Cadastrului viticol se face pe baza dosarului de
verificare a lucrarilor intocmit de un colectiv format din 3 specialisti numiti
prin decizie a directorului oficiului judetean de cadastru agricol si
organizarea teritoriului agricol.
Daca lucrarile au fost executate potrivit prezentelor norme metodologice,
comisia judeteana intocmeste un proces-verbal de receptie, in 3 exemplare, in
care se mentioneaza ca lucrarile s-au incheiat si ca datele pot fi
oficializate.
CAP. 9
Administrarea si intretinerea lucrarilor de cadastru viticol
33. Lucrarile de cadastru viticol se realizeaza o data la 10 ani pe
intreaga suprafata si o data la 2 ani, prin sondaj, numai la suprafata viticola
cu soiuri de vin.
34. Oficiile judetene de cadastru agricol si organizarea teritoriului
agricol stocheaza datele Cadastrului viticol, care se vor actualiza periodic.
35. Datele Cadastrului viticol pot fi folosite numai in urmatoarele
scopuri:
a) stabilirea impozitului pe venitul agricol;
b) vanzarea-cumpararea de terenuri cu folosinta viticola;
c) prelucrarea statistica necesara in vederea elaborarii diferitelor
documente tehnice si economice;
d) arendarea sau concesionarea terenurilor cu folosinta viticola.
CAP. 10
Dispozitii finale
36. Producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, trebuie sa permita
accesul comisiilor judetene pentru aplicarea Cadastrului viticol in plantatiile
si pe parcelele pe care le detin.
37. Producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au obligatia sa
asigure informatiile corecte despre plantatiile din parcelele pe care le detin.
38. Producatorii agricoli detinatori de plantatii viticole pot avea acces
la datele Cadastrului viticol numai in cazul in care solicita in scris acest
fapt si mentioneaza scopul pentru care este necesara solicitarea.