ORDIN   Nr. 332 din 25 februarie 2000

privind aprobarea Normelor metodologice generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv

ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 96 din  3 martie 2000

    Ministrul finantelor,
    in baza Hotararii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificarile ulterioare,
    avand in vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, precum si propunerile ordonatorilor principali de credite, ale directiilor de specialitate din Ministerul Finantelor si ale aparatului sau teritorial,
    emite urmatorul ordin:

    1. Cu data prezentului ordin se aproba Normele metodologice generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv.
    2. In termen de 30 de zile de la publicarea normelor metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, institutiile publice care infiinteaza structuri de audit intern in baza Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 vor elabora norme metodologice proprii privind organizarea si functionarea activitatii de audit intern, conform cadrului general creat de prezentele norme metodologice.

                            Ministrul finantelor,
                            Decebal Traian Remes

                         NORME METODOLOGICE GENERALE
pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv

    PARTEA I
    Delimitari conceptuale

    1. Definitie
    Auditul intern reprezinta un ansamblu de activitati si actiuni corelate, desfasurate de structuri specializate, constituite la nivelul institutiei publice in cauza sau, dupa caz, la nivelul institutiei publice ierarhic superioare, care, pe baza unui plan si a unei metodologii prestabilite, este destinat sa realizeze un diagnostic general al sistemului, sub aspect tehnic, managerial si financiar-contabil.
    Auditul intern reprezinta o verificare de tip endogen si ex post. In legatura cu caracterul ex post al auditului intern al institutiilor publice trebuie mentionat ca acest caracter se refera la o operatiune sau la o decizie, in timp ce, cu referire la activitatea globala desfasurata de sistemul auditat la nivelul unui an calendaristic, auditul intern are un caracter concomitent. Acest caracter rezulta din trasatura auditului intern de a urmari o operatiune sub aspectul obiectivelor specifice de verificare pe tot lantul sau de desfasurare.
    2. Raportul dintre auditul intern si auditul extern la institutiile publice
    Auditul intern este exercitat de o structura specializata, organizata in conditiile legii la nivelul institutiei publice in cauza sau, dupa caz, de institutia publica ierarhic superioara, structura subordonata conducatorului institutiei publice in care este organizat.
    Auditul extern este exercitat de o structura sau de o persoana care este organizata in afara structurii organizatorice a institutiei publice auditate.
    Certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara, exercitata de o terta persoana din afara institutiei publice ale carei bilant contabil si cont de executie bugetara sunt auditate, pe baza de contract, este de natura auditului intern, daca persoana respectiva figureaza in lista cuprinzand persoanele agreate de Ministerul Finantelor, in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv.
    3. Raportul dintre auditul institutiilor publice si auditul agentilor economici
    Auditul intern al institutiilor publice se exercita in baza Ordonantei Guvernului nr. 119/1999, in timp ce auditul agentilor economici se realizeaza in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
    In cazul agentilor economici care utilizeaza fonduri publice si/sau administreaza patrimoniul public ori care beneficiaza de drepturi exclusive sau speciale, si numai cu privire la acestea, auditul poate fi efectuat de institutia publica care le-a alocat fondurile, le-a dat spre administrare patrimoniul sau le-a conferit drepturile exclusive ori speciale.
    Deosebirea esentiala dintre cele doua categorii de audit este insa aceea ca, in timp ce auditul agentilor economici de drept privat se focalizeaza asupra conformitatii de tip financiar-contabil a operatiunilor efectuate de cel auditat, auditul institutiilor publice se focalizeaza asupra calitatii si performantei de management, care include controlul de conformitate financiar-contabila ca pe o parte. Aceasta diferenta rezulta din deosebirea criteriilor de comportament ale celor doua entitati: profitul - in cazul agentilor economici si buna gestiune a banului si a patrimoniului public - in cazul institutiilor publice.
    4. Raportul dintre auditul intern si controlul intern al institutiilor publice
    In conformitate cu definitia auditului intern cuprinsa in Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 si cu precizarile de la pct. 1, auditul intern se constituie ca un control ex post si, respectiv, concomitent asupra intregii activitati a sistemului auditat si indeosebi asupra controlului intern al sistemului respectiv. Prin urmare, controlul intern al institutiei publice urmeaza sa faca el insusi obiectul auditului intern.
    Nu trebuie facuta nici o confuzie intre controlul intern, ca ansamblu de masuri la dispozitia conducatorului institutiei publice, menit sa asigure buna functionare a institutiei, si auditul intern care, fiind tot un control de tip endogen, este un control de tip evaluare si, mai ales, este un control final, ultimul din seria controalelor efectuate de structurile proprii ale institutiei publice in cauza.

    PARTEA a II-a
    Organizarea structurilor de audit intern

    5. Organizarea auditului intern la nivelul ordonatorilor principali de credite
    Auditul intern se organizeaza, in mod obligatoriu, la ordonatorii principali de credite, responsabilitatea pentru aceasta revenind ordonatorilor de credite respectivi.
    Ordonatorii principali de credite vor analiza oportunitatea infiintarii structurilor proprii de audit intern la nivelul institutiilor/unitatilor subordonate sau aflate sub autoritatea lor. Aceasta analiza de oportunitate se va efectua avand in vedere urmatoarele criterii:
    - volumul anual al fondurilor publice utilizate;
    - numarul institutiilor/unitatilor subordonate si gradul de dispersie teritoriala a acestora;
    - numarul de personal al institutiei publice in ansamblu, precum si ponderea numarului de personal repartizat pe structuri subordonate;
    - in cazul in care ordonatorul principal de credite decide sa nu organizeze compartiment propriu de audit intern la nivelul structurilor subordonate, auditul acestor structuri va fi asigurat de compartimentul de audit intern de la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior;
    - fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele de audit intern, acestea din urma preluand, alaturi de atributiile conferite prin Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, toate atributiile fostelor structuri de control financiar de gestiune;
    - acolo unde nu fiintau structuri de control financiar de gestiune se vor infiinta structuri de audit intern conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999.
    La fundamentarea schemei de personal pentru structurile de audit intern infiintate se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
    - numarul de posturi: se recomanda drept coeficient normativ minimal un auditor la 40 de posturi, iar drept coeficient normativ maximal, un auditor la 30 de posturi;
    - in cazul in care ordonatorul principal de credite decide, conform criteriilor mentionate, sa nu infiinteze compartiment de audit intern la nivelul unor structuri institutionale subordonate, auditul intern al acestor structuri va fi asigurat de compartimentul de audit organizat la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior.
    La nivel central Ministerul Finantelor organizeaza activitatea de audit intern prin Directia generala audit intern (D.G.A.I.) care se subordoneaza ministrului finantelor. D.G.A.I. asigura auditul intern al activitatii proprii si indrumarea metodologica a compartimentelor de audit intern organizate la nivelul ordonatorilor principali de credite.
    La nivelul aparatului teritorial al Ministerului Finantelor (directii generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti) auditul intern este organizat prin Serviciul de audit intern (S.A.I.) la nivelul judetelor si prin Directia de audit intern (D.A.I.) la nivelul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti, care se subordoneaza directorului general.
    La nivelul ordonatorilor secundari si tertiari de credite, in cazul in care ordonatorul principal de credite decide organizarea compartimentului de audit intern la nivelul acestor doua categorii de ordonatori, metodologia aplicata va fi cea prevazuta pentru ordonatorii principali de credite.
    La nivelul agentilor economici care beneficiaza de drepturi exclusive sau speciale, care sunt in coordonarea unei institutii publice sau la care statul detine mai mult de 70% din numarul de voturi in adunarea generala a actionarilor/asociatilor, nu se organizeaza compartimente de audit intern in sensul Ordonantei Guvernului nr. 119/1999. Pentru utilizarea fondurilor publice sau/si administrarea patrimoniului public auditul intern poate fi exercitat de institutia publica care gestioneaza fonduri publice sau de autoritatea publica care da in administrare patrimoniul public ori de institutia publica care a acordat drepturile speciale sau exclusive.
    6. Organizarea auditului intern la nivelul institutiilor publice cu mai putin de 25 de posturi in schema de personal
    6.1. In cazul unei subordonari ierarhice fata de o institutie publica
    Organizarea auditului intern se face conform prevederilor art. 28 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999.
    6.2. In cazul unei autonomii ierarhice
    In cazul unei autonomii ierarhice, daca conducatorul institutiei publice in cauza decide sa nu infiinteze compartiment propriu de audit intern, va proceda astfel:
    - va comunica aceasta decizie directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, informand si despre modalitatea in care intelege sa realizeze certificarea trimestriala si anuala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara (prin persoane desemnate de directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat sau prin persoane fizice ori juridice externe agreate);
    - in cazul in care certificarea trimestriala si anuala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara urmeaza sa fie facuta prin persoane desemnate de directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat, aceste persoane vor fi desemnate de directorul general din cadrul personalului angajat la S.A.I., respectiv la D.A.I., la propunerea sefului compartimentului respectiv. Acceptarea sau respingerea solicitarii de certificare se va face in urma analizei fondului de timp de munca disponibil la nivelul compartimentului, a gradului de acoperire cu sarcini a personalului specializat, precum si a altor criterii, astfel incat sa nu fie afectata indeplinirea atributiilor prevazute in regulamentul de organizare si functionare si in fisa postului;
    - in cazul prevazut la alineatul precedent solicitantul va incheia cu directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, un contract anual de audit intern si certificare;
    - in cazul in care certificarea trimestriala si anuala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara urmeaza sa fie facuta prin persoane fizice sau juridice agreate, conducatorul institutiei publice in cauza va solicita de la directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, lista cuprinzand persoanele agreate de Ministerul Finantelor pentru aceste atributii. Dupa alegerea persoanei agreate care va realiza certificarea, conducatorul institutiei publice solicitante va transmite la S.A.I., respectiv la D.A.I., copia de pe contractul de certificare incheiat in acest sens. Persoanele care figureaza in aceste liste vor fi reatestate in aceasta calitate de Ministerul Finantelor prin intermediul S.A.I., respectiv al D.A.I., pentru fiecare exercitiu financiar, pe baza urmatoarelor criterii:
    a) pentru persoane fizice:
    - sa indeplineasca conditiile cerute auditorilor interni, prevazute de prezentele norme metodologice;
    - sa sustina o testare profesionala la S.A.I., respectiv la D.A.I., pe probleme de audit intern, cu accent pe certificarea bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara. In cazul in care a fost agreat pentru exercitiul financiar anterior, reatestarea pentru un nou exercitiu financiar se va face pe baza analizei rapoartelor de certificare intocmite;
    - sa cunoasca si sa respecte prevederile Codului de etica al auditorului intern;
    - sa prezinte cazier judiciar;
    b) pentru persoane juridice:
    - sa aiba prevazut in obiectul de activitate activitati de audit intern si de certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara pentru institutii publice;
    - sa depuna la S.A.I., respectiv la D.A.I., o documentatie concludenta din care sa rezulte capacitatea profesionala si probitatea morala pentru astfel de activitati;
    - persoanele fizice care, in numele persoanei juridice respective, urmeaza sa efectueze activitati de audit intern si de certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara la institutii publice trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la lit. a).
    S.A.I., respectiv D.A.I., va transmite trimestrial la D.G.A.I., pana la data de 15 a lunii urmatoare, lista cuprinzand persoanele agreate de Ministerul Finantelor. Orice modificare operata in lista va fi comunicata la D.G.A.I. in termen de 10 zile de la data producerii acesteia.
    Nerespectarea de catre persoanele agreate a legislatiei privind certificarea bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara, precum si incetarea indeplinirii criteriilor care au stat la baza agrearii atrag excluderea persoanei respective din lista.

    PARTEA a III-a
    Sfera activitatii de audit intern

    7. Activitatile verificate de auditul intern
    Activitatile verificate de auditul intern sunt cele mentionate la art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999.
    8. Caracteristicile operatiunilor verificate de auditul intern
    Prin auditul intern se verifica operatiunile, activitatile sau actiunile care se efectueaza, se executa sau se desfasoara in cadrul institutiei publice, avandu-se in vedere urmatoarele caracteristici (fara ca lista acestora sa fie exhaustiva):
    1. conformitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor:
    - legalitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile legale in materie;
    - regularitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile care se refera la modalitati, proceduri, scheme sau la modele de efectuare, executie sau desfasurare;
    - incadrarea in plafoanele valorice: obiectul auditului intern nu antreneaza depasirea plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operatiune, actiune sau activitate;
    2. economicitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor:
    - obiectul auditat realizeaza conditia costului minim in conditiile date. Costul minim se evalueaza prin determinarea costului de oportunitate al realizarii obiectului auditat;
    3. eficacitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor:
    - obiectul auditat realizeaza conditia de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie sa se realizeze intr-o marja pe care auditorul o considera rezonabila;
    4. eficienta operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor:
    - reprezinta o corelare intre economicitate si eficacitate, in sensul unei optimizari a celor doua caracteristici, in conditiile realizarii obiectului auditat;
    5. oportunitatea temporala a realizarii obiectului auditat:
    - se analizeaza daca momentul in care obiectul auditat s-a realizat a fost cel mai propice sub aspectul asigurarii atingerii obiectivului stabilit;
    6. oportunitatea structurala a realizarii obiectului auditat:
    - se analizeaza daca obiectul auditat s-a realizat in acea conjunctura actionala, normativa etc., care sa confere cel mai inalt grad de eficienta. De asemenea, se analizeaza modul in care realizarea obiectului auditat se incadreaza intr-o structura mai larga de operatiuni, activitati sau actiuni;
    7. acoperirea riscului intern asociat realizarii operatiunii, activitatii sau actiunii auditate:
    - se evalueaza modul si gradul in care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum si modul si gradul in care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;
    8. acoperirea riscului de sistem asociat realizarii operatiunii, activitatii sau actiunii auditate:
    - se evalueaza modul si gradul in care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum si modul si gradul in care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;
    9. conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor:
    - modul si gradul in care, prin realizarea obiectului auditat, sistemul in care s-a realizat acel obiect este asigurat impotriva epuizarii functionale si/sau primeste impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate si perfectionare specifice.
    9. Indrumarea metodologica in materia auditului intern
    Indrumarea metodologica in materia auditului intern este asigurata de Ministerul Finantelor printr-o structura specializata din cadrul D.G.A.I. si se refera atat la elaborarea initiala a prezentelor norme metodologice, cat si la modificarea, actualizarea si perfectionarea acestora in mod dinamic.
    De asemenea, functia de indrumare metodologica mai cuprinde elaborarea de machete, structuri de rapoarte de verificare si prezentare, interpretari unitare ale prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999, elaborarea si perfectionarea criteriilor si principiilor de intocmire a planului de audit intern si de valorificare a rapoartelor de audit intern.
    Conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999, structura specializata din cadrul D.G.A.I. din Ministerul Finantelor va efectua si controlul respectarii normelor, metodologiilor si a procedurilor de audit intern de catre structurile de audit intern de la nivelul ordonatorilor principali de credite.
    10. Auditul proiectelor de buget
    Scopul auditului proiectelor de buget intocmite de institutiile publice este de a oferi ordonatorilor de credite o evaluare privind fezabilitatea si fiabilitatea proiectelor de buget, astfel incat sa se minimizeze riscurile privind colectarea veniturilor bugetare si depasirea cheltuielilor publice, precum si de a fundamenta echilibrele bugetare. De asemenea, o data cu trecerea la elaborarea bugetelor pe programe auditul proiectelor de buget are rolul de a evalua necesitatea si impactul realizarii acestor programe pe termen scurt si mediu.
    Proiectele de buget intocmite de ordonatorii de credite vor fi insotite de referate de opinie intocmite de compartimentele de audit intern proprii.
    Referatul de opinie va contine evaluari si aprecieri cel putin cu privire la:
    - dimensionarea veniturilor bugetare;
    - gradul de certitudine a veniturilor (riscul nerealizarii veniturilor);
    - dimensionarea si fundamentarea cheltuielilor bugetare;
    - fundamentarea investitiilor si a achizitiilor publice;
    - riscul depasirii cheltuielilor proiectate;
    - finantarea deficitelor bugetare;
    - datoria publica implicita in propunerile de finantare bugetara;
    - fezabilitatea propunerilor de buget pe baza de programe;
    - cofinantari de proiecte si programe;
    - transferurile intre categorii de bugete;
    - marimea, structura si destinatia fondurilor publice provenite de la Uniunea Europeana sau din alte surse;
    - marimea, structura si implicatiile preluarii la datoria publica a rezultatelor negative ale blocajelor monetare si financiare din economie;
    - structura si deficitul bugetului public consolidat;
    - corelarea diversilor indicatori bugetari;
    - implicatiile propunerilor bugetare asupra echilibrului macroeconomic, dinamicii economiei reale si monetare, corelarii fluxurilor economice interne cu cele externe, inflatiei, somajului si calitatii vietii;
    - alte elemente relevante rezultate din legea anuala a bugetului de stat.
    Ordonatorul principal de credite va colecta referatele de opinie din structurile descentralizate prin compartimentul de audit intern, care va audita proiectul de buget la nivelul ordonatorului principal de credite.
    In cazul in care referatul de opinie pune in evidenta anumite necorelari, contradictii interne ori riscuri exagerate privind realizarea veniturilor si incadrarea cheltuielilor in deficitele proiectate, servicii excesive ale datoriei publice interne in finantarea, cofinantarea sau in refinantarea proiectelor ori a programelor prevazute in buget sau alte puncte slabe ale proiectelor de buget, ordonatorul principal de credite poate dispune reanalizarea si reproiectarea bugetelor respective. Forma reproiectata a bugetelor nu mai este supusa auditarii interne.
    Proiectele de buget, insotite de documentatii si fundamentari detaliate, precum si de referatul de opinie al compartimentului de audit intern al ordonatorului principal de credite, vor fi inaintate, conform prevederilor legale in vigoare privind procesul bugetar, ministrului finantelor. Referatele de opinie ale ordonatorilor principali de credite vor sta, alaturi de proiectul de buget intocmit de Ministerul Finantelor, la dispozitia D.G.A.I.
    In cazul rectificarii bugetului de stat, proiectul actului normativ de rectificare se supune acelorasi reguli de audit intern ca si proiectul initial al bugetului de stat.
    In ceea ce priveste bugetele locale, ele vor urma regulile procedurale privind viza compartimentului de audit intern, care au fost prezentate pentru proiectul bugetului de stat.
    11. Delimitari de obiect intre auditul intern si controlul financiar preventiv
    Controlul financiar preventiv (propriu sau delegat) este un control de tip ex ante, in timp ce auditul intern este un control de tip ex post. Totusi, ca urmare a faptului ca auditul intern trebuie sa urmareasca o operatiune, o activitate sau o actiune pe tot parcursul derularii acesteia, auditul intern are un caracter sui-generis de control concomitent-ulterior: concomitent din perspectiva anului financiar, ulterior din perspectiva operatiunii, activitatii sau actiunii (ori a diferitelor faze temporale ale acesteia).
    12. Delimitari de obiect intre auditul intern si controlul de management
    Controlul intern, ca obiect al auditului intern, cuprinde si controlul de management pe care il efectueaza conducatorul institutiei publice in scopul asigurarii stabilitatii si coerentei functionale a sistemului auditat in intregul sau. Ca urmare, controlul de management al institutiei publice, ca si controlul financiar preventiv propriu sau alte categorii de control intern specifice, face obiectul auditului intern.

    PARTEA a IV-a
    Planul de audit intern

    13. Recomandarile unitare ale Ministerului Finantelor privind intocmirea planului de audit intern
    13 1. Trasaturi generale ale planului de audit intern:
    a) planul de audit intern se intocmeste anual de compartimentul de audit intern;
    b) proiectul planului anual de audit intern este elaborat, in cazul ordonatorilor principali de credite, pana la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza, insotit de un referat de justificare a modului in care au fost selectate obiectivele, activitatile sau operatiunile care au fost cuprinse in plan;
    c) proiectul planului anual de audit intern este elaborat, in cazul ordonatorilor secundari de credite, in stransa colaborare cu compartimentul de audit intern al ordonatorului principal de credite, pana la data de 10 decembrie a anului anterior anului pentru care se elaboreaza, insotit de un referat de justificare a modului in care au fost selectate obiectivele, activitatile sau operatiunile care au fost cuprinse in plan;
    d) proiectul planului anual de audit intern este elaborat, in cazul ordonatorilor tertiari de credite, in stransa colaborare cu compartimentul de audit intern al ordonatorului secundar de credite, pana la data de 20 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza, insotit de un referat de justificare a modului in care au fost selectate obiectivele, activitatile sau operatiunile care au fost cuprinse in plan;
    e) planul anual de audit intern este aprobat de conducatorul institutiei publice;
    f) planul anual de audit intern aprobat poate fi modificat sau completat, la propunerea sefului compartimentului de audit intern sau la initiativa conducatorului institutiei publice, de catre acesta, ori de cate ori apar indicii sau circumstante care semnifica aparitia unor noi riscuri interne sau de sistem, modificarea gradului de risc al activitatilor sau operatiunilor deja cuprinse in plan, modificarea fondului de timp disponibil sau alte elemente decizionale, toate de natura sa conduca la necesitatea realocarii fondului de capacitate de audit pe obiectivele planului;
    g) pentru activitatile si operatiunile care au legatura nemijlocita cu certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara obiectivele cuprinse in planul de audit intern vor fi defalcate pe trimestre si pe luni, dupa caz;
    h) se va avea in vedere ca activitatile de audit intern aferente certificarii bilantului contabil si a contului de executie bugetara, cuprinse in planul de audit intern, sa nu depaseasca 40 - 50% din capacitatea de audit a compartimentului respectiv (fondul de timp anual disponibil in zile-om).
    13.2. Principii generale de intocmire a planului de audit intern:
    a) principiul completitudinii - nici o activitate desfasurata de institutia publica nu poate fi exclusa de la exercitarea auditului intern;
    b) principiul prudential - orice activitate sau operatiune trebuie sa fie cuprinsa in planul de audit intern cel putin o data la 3 ani;
    c) principiul permanentei observari - o activitate sau o operatiune prevazuta in planul de audit intern va face obiectul auditarii pe tot parcursul realizarii ei;
    d) principiul oportunitatii - obiectivele prevazute in planul de audit intern vor fi stabilite prin analiza si evaluarea gradului si a iminentei riscului asociat;
    e) principiul ierarhizarii competentei teritoriale - institutia publica corespunzatoare ordonatorilor de credite secundari sau tertiari este auditata ca intreg (la nivelul conducatorului acesteia) de institutia publica de rang imediat superior.
    13.3. Criterii-semnal de intocmire a planului de audit intern
    La intocmirea planului de audit intern se va tine seama si de o serie de criterii-semnal care pot orienta componenta sau structurarea acestuia in anumite directii. Aceste criterii-semnal sunt de natura sa releve situatii negative acute sau cu potential mare de acutizare in anul pentru care se elaboreaza planul de audit intern. Cateva dintre aceste criterii-semnal (fara ca lista lor sa fie epuizata) sunt:
    a) deficiente constatate in rapoartele de audit anterioare;
    b) deficiente constatate in procesele-verbale incheiate in urma inspectiilor de audit intern;
    c) deficiente consemnate in rapoartele Curtii de Conturi;
    d) informatii si indicii detinute sau obtinute cu privire la disfunctionalitati sau abateri, altele decat cele de natura legalitatii si regularitatii;
    e) aprecieri ale unor specialisti, experti etc. cu privire la structura si dinamica unor riscuri interne sau de sistem;
    f) analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale functionarii sistemului;
    g) evaluarea impactului unor modificari petrecute in mediul in care evolueaza sistemul auditat.
    14. Modificarea dinamica a planului de audit intern
    Planul de audit intern poate suferi modificari pe parcursul derularii lui, in urmatoarele conditii (exemplificarea este pur enumerativa si nu exhaustiva):
    a) identificarea, pe parcursul derularii actiunii de auditare, a unor obiective, activitati, operatiuni, a caror auditare apare ca avand o valoare semnificativa importanta pentru perioada la care se refera activitatea de audit intern;
    b) obiective de control introduse pe parcursul derularii planului de audit intern de catre institutia publica ierarhic superioara;
    c) modificari legislative sau organizatorice importante, de natura sa modifice gradul de semnificatie a auditarii anumitor operatiuni, activitati sau actiuni ale sistemului;
    d) necesitati de diagnoza ad-hoc ale conducerii institutiei publice respective.
    15. Problema verificarilor tematice ordonate de Ministerul Finantelor
    Ministerul Finantelor poate stabili anumite tematici generale de control, derivate din necesitatile proprii de analiza, evaluare si diagnosticare a activitatii institutiilor publice. In aceste cazuri ordonatorii principali de credite vor primi de la Ministerul Finantelor obiectivele, metodologia si tehnologia concreta de efectuare a auditului intern, perioada de efectuare a auditului intern si perioada supusa auditarii. Ordonatorii principali de credite sunt obligati sa ia toate masurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finantelor sa fie introduse in planul de audit intern al institutiei respective si sa fie realizate in bune conditii si raportate in termenul fixat. De asemenea, ordonatorii principali de credite vor lua toate masurile ca, acolo unde este cazul, aceste tematici sa fie defalcate pe structurile proprii descentralizate, astfel incat aceste defalcari sa fie cuprinse in planurile de audit ale acestor structuri descentralizate.
    16. Structura planului de audit intern
    Planul de audit intern reprezinta un document oficial. El este pastrat in arhiva institutiei publice impreuna cu referatul de justificare pe aceeasi perioada in care este pastrat si raportul de audit. Planul de audit intern va cuprinde cel putin elementele enumerate mai jos:
    a) scopul actiunii de auditare;
    b) obiectivele actiunii de auditare;
    c) identificarea/descrierea activitatii sau a operatiunii supuse auditului intern;
    d) identificarea/descrierea unitatii sau a structurii organizatorice la care se va desfasura actiunea de auditare;
    e) durata actiunii de auditare;
    f) perioada supusa auditarii;
    g) numarul de auditori antrenati in actiunea de auditare;
    h) precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostinte de specialitate, precum si a numarului de specialisti cu care urmeaza sa se incheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanta (daca este cazul);
    i) numarul de auditori care urmeaza sa fie atrasi in actiunile de audit intern din cadrul structurilor descentralizate.

    PARTEA a V-a
    Raportul de audit intern

    17. Elaborarea raportului de audit intern
    Raportul de audit intern este un act unilateral care exprima opinia auditorului in baza constatarilor facute.
    In ceea ce priveste elaborarea raportului de audit intern, el va cuprinde, in mod obligatoriu, cel putin urmatoarele elemente:
    a) scopul si obiectivele raportului de audit intern;
    b) structura minimala a raportului de audit intern:
    1. date de identificare a actiunii de audit intern:
    - baza legala a actiunii de audit intern;
    - ordinul de serviciu;
    - echipa de auditare;
    - unitatea/structura organizatorica auditata;
    - baza legala a actiunii de auditare;
    - durata actiunii de auditare;
    - perioada auditata;
    2. modul de desfasurare a actiunii de audit intern:
    - caracterul actiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv; documentar/inspectie);
    - proceduri, metode, tehnici utilizate;
    - documente, materiale etc. examinate in cursul actiunii de audit intern;
    - materiale intocmite in cursul actiunii de audit intern;
    3. constatari efectuate:
    - trebuie sa fie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele la raportul de audit intern;
    - trebuie sa fie prezentate constatarile cu caracter pozitiv distinct de cele cu caracter negativ, in scopul generalizarii aspectelor pozitive pe de o parte, iar pe de alta parte, al identificarii cailor de eliminare a deficientelor stabilite;
    - acele constatari care implica o raspundere juridica de orice fel sunt consemnate in acte constatatoare bilaterale care sunt anexe la raportul de audit intern; in aceste acte se va face, in mod obligatoriu, trimitere la actele normative incalcate si se vor prezenta toate elementele constitutive ale raspunderii juridice, in functie de natura constatarilor;
    4. concluziile si recomandarile echipei de auditare:
    - se elaboreaza pe baza constatarilor facute, avand un caracter fundamentat;
    - trebuie sa fie pertinente si sa nu fie disproportionate in raport cu constatarile pe care se bazeaza;
    - trebuie sa fie de natura sa conduca la eliminarea deficientei constatate;
    - trebuie sa fie fezabile si economice;
    - trebuie sa aiba un grad de semnificatie important in ceea ce priveste efectul previzibil asupra activitatii sistemului auditat;
    - trebuie sa aiba caracter de anticipare si, pe aceasta baza, de prevenire a eventualelor disfunctionalitati sau tendinte negative la nivelul sistemului auditat;
    - trebuie sa contribuie la crearea stimulentelor sistemice de dezvoltare a activitatii si de crestere a performantei de management;
    5. documentatia-anexa la raportul de audit intern:
    - procesele-verbale si notele de constatare bilaterale;
    - notele explicative;
    - note de relatii;
    - situatii, acte, documente si orice alt material probant sau justificativ;
    c) prezentarea sistematica a concluziilor derivate din actiunea de audit intern, precum si a recomandarilor ori masurilor, dupa caz, care se impun pentru remedierea sau prevenirea deficientelor constatate.
    Toate documentele-anexa la raportul de audit intern se semneaza pentru conformitate de cel auditat.
    18. Prezentarea raportului de audit intern
    Raportul de audit intern se caracterizeaza prin urmatoarele elemente minimale:
    a) este semnat pe fiecare pagina de catre auditor;
    b) se intocmeste intr-un singur exemplar si se inregistreaza la auditor;
    c) se prezinta conducatorului institutiei publice (ordonatorului de credite) care a aprobat auditarea si se arhiveaza la compartimentul de audit intern.
    19. Arhivarea raportului de audit intern
    Arhivarea raportului de audit intern se face la compartimentul de audit intern pe perioada necesara fundamentarii planului de audit intern, dupa care se preda la arhiva institutiei, in dosare speciale, in conditiile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996.

    PARTEA a VI-a
    Certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara

    20. Scopul certificarii
    Scopul certificarii il constituie asigurarea garantiei pentru conducatorul institutiei publice ca bilantul contabil si contul de executie bugetara ofera o imagine fidela, clara si completa privind buna gestiune financiara.
    21. Principiile care stau la baza realizarii certificarii:
    a) exhaustivitatea (integralitatea) - toate operatiunile care privesc institutia publica sunt inregistrate in contabilitate pe baza documentelor justificative;
    b) realitatea - toate elementele patrimoniale din evidentele contabile corespund cu cele identificabile fizic si toate elementele de activ, pasiv, de venituri si cheltuieli reflecta valori reale, exista si privesc institutia publica in cauza; toate informatiile prezentate prin conturile anuale trebuie sa poata fi justificate si certificate;
    c) corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a operatiunilor, adica aceste operatiuni trebuie:
    1. sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se deci respectarea independentei exercitiilor financiare (criteriul perioadei corecte);
    2. sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte, urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare (criteriul corectei evaluari);
    3. sa fie inregistrate in conturile corespunzatoare, conform planului de conturi pentru institutiile publice (criteriul corectei imputari);
    4. sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare (criteriul corectei prezentari in conturile anuale).
    22. Documentatia necesara pentru certificare:
    a) bilantul contabil;
    b) contul de executie bugetara;
    c) acte financiare si de gestiune;
    d) evidente contabile;
    e) orice alte documente justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate.
    23. Unele precizari privind certificarea:
    a) certificarea se face la nivelul fiecarei institutii publice care, potrivit legii, are obligatia sa intocmeasca bilant contabil si cont de executie bugetara si are organizat compartiment de audit intern;
    b) pentru institutiile publice care nu au organizat compartiment propriu de audit intern certificarea se va efectua de institutia publica ierarhic superioara sau prin auditori externi, conform art. 28 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999.
    24. Raportul privind certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara
    Raportul privind certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara se caracterizeaza prin urmatoarele:
    a) se refera exclusiv la verificarile efectuate, constatarile facute si la concluziile desprinse in procesul de certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara;
    b) cuprinde o prezentare sintetica a modului in care s-a efectuat verificarea, a materialelor, documentelor si a actelor examinate, a tehnicilor, metodelor si a procedurilor utilizate pentru indeplinirea obiectivelor certificarii;
    c) se intocmeste in trei exemplare, dintre care unul insoteste bilantul contabil si contul de executie bugetara, al doilea ramane la auditor, iar al treilea ramane la cel auditat.
    25. Evidenta certificarii
    Evidenta certificarii va fi tinuta de compartimentele de audit intern de la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in baza unui registru intocmit special pentru acest scop, si va fi transmisa trimestrial la D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finantelor.

    PARTEA a VII-a
    Evaluarea performantei de management

    26. Auditul managementului la nivelul institutiei publice
    Auditul managementului se refera la evaluarea calitatii si a eficientei cu care conducatorul institutiei publice (si, pe scara ierarhica, conducatorii structurilor subordonate) organizeaza, conduce si finalizeaza operatiunile, activitatile si actiunile specifice institutiei publice auditate.
    26.1. Criterii de conformitate in evaluarea managementului
    Criteriile de conformitate in evaluarea managementului se refera la acele criterii care sunt de natura, prin realizarea lor, sa ateste respectarea de catre management a prevederilor legale in materia obiectului de activitate al institutiei publice auditate, precum si la respectarea procedurilor, metodologiilor, metodelor si a tehnicilor adecvate pentru fundamentarea deciziilor de orice fel.
    26.2. Criterii de performanta in evaluarea managementului
    Criteriile de performanta in evaluarea managementului se refera la acele criterii care sunt de natura, prin realizarea lor, sa asigure indeplinirea obiectivelor manageriale la nivel optim. Ele trebuie sa determine abaterea (cuantificata sau de natura calitativa) dintre obiectivul managerial planificat si cel efectiv.
    27. Asumarea si acoperirea riscului economico-financiar
    Se va analiza modul in care la fundamentarea deciziei manageriale sau la punerea ei in aplicare s-au luat in considerare riscurile interne, de natura economica si financiara. Se va analiza de asemenea, modul in care, cu privire la riscurile mentionate, s-au luat masuri pentru acoperirea lor, adica s-au proiectat sisteme ori mecanisme care sa previna, sa reduca sau sa compenseze efectul actualizarii acestor riscuri.
    28. Asumarea si acoperirea riscului structural si functional
    Se va analiza modul in care la fundamentarea deciziei manageriale sau la punerea ei in aplicare s-au luat in considerare riscurile interne, de natura structurala si functionala. Se va analiza in acest sens modul in care o anumita decizie manageriala poate avea efecte structurale asupra activitatii sistemului sau efecte asupra modului in care functioneaza acel sistem. Atat in legatura cu efectele structurale, cat si cu cele functionale, se vor analiza riscurile specifice, modul si masura in care acestea au fost luate in considerare la fundamentarea deciziei manageriale si la implementarea ei.
    29. Asumarea si acoperirea riscului de sistem
    Se va analiza modul in care la fundamentarea deciziei manageriale sau la punerea ei in aplicare s-au luat in considerare riscurile externe sau de sistem, adica acele riscuri care deriva, pentru sistemul auditat, din modificari structurale, legislative sau de orice alta natura, care au loc in mediul economic si social-politic in care functioneaza sistemul auditat.

    PARTEA a VIII-a
    Performanta operatiunii

    Performanta unei operatiuni, activitati sau actiuni se refera la gradul de adecvare a acelei operatiuni, activitati sau actiuni la obiectivele strategice ori tactice ale sistemului auditat sau la criteriile generale de eficienta.
    Auditul intern va analiza si va evalua performanta operatiunii, activitatii sau actiunii auditate.
    30. Performanta deciziei economice
    Se refera la analizarea masurii in care decizia cu privire la o operatiune, activitate sau actiune indeplineste criteriile de economicitate, eficacitate si eficienta.
    30.1. Economicitatea
    Se refera la analizarea costului de oportunitate al deciziei manageriale auditate. Se va urmari stabilirea gamei de costuri de oportunitate aferente deciziei si se va selecta costul minim de oportunitate. Daca acesta nu coincide cu costul de oportunitate al deciziei manageriale auditate, se va concluziona ca acea decizie nu respecta criteriile de economicitate.
    30.2. Eficacitatea
    Se refera la analizarea efectivitatii deciziei manageriale auditate. Se va stabili abaterea efectului real fata de efectul calculat. Daca aceasta abatere se va incadra intr-o marja prestabilita, se va aprecia ca decizia este eficace.
    30.3. Eficienta
    Eficienta deciziei manageriale (referitoare la o operatiune, o activitate sau o actiune) reprezinta un optim analitic intre economicitate si eficacitate. Ca urmare, auditorul va intocmi perechile de economicitate-eficacitate pentru a stabili compatibilitatea dintre cele doua caracteristici ale deciziei si pentru a selecta astfel perechea dezirabila.
    31. Alte aspecte ale performantei operatiunii
    Auditorul va analiza si va evalua si alte aspecte ale performantei deciziei manageriale, cum ar fi (fara a se limita la acestea):
    a) aspectul social (impactul asupra pietei muncii, asupra puterii de cumparare si nivelului de trai etc.);
    b) aspectul ecologic (impactul asupra mediului inconjurator, natural sau artificial).

    PARTEA a IX-a
    Efectuarea inspectiilor de audit intern

    32. Conceptul de inspectie de audit intern
    Inspectia de audit intern reprezinta verificarea efectuata la fata locului in cursul derularii unei operatiuni, in scopul constatarii unor eventuale abateri de la legalitate sau regularitate si al luarii de masuri pentru protejarea fondurilor publice si a patrimoniului public si pentru repararea prejudiciului produs.
    Inspectia de audit intern este efectuata de o structura specializata din cadrul compartimentului de audit intern si se caracterizeaza prin urmatoarele:
    a) se refera la fapte sau la aspecte legate de orice operatiune, activitate sau actiune desfasurata la nivelul institutiei publice;
    b) se realizeaza la fata locului;
    c) are un caracter punctual, eventualele necesitati de dezvoltare a verificarii urmand sa faca obiectul activitatilor ulterioare de audit;
    d) se finalizeaza cu un act constatator bilateral, semnat si inregistrat atat de inspectorul auditor, cat si de cel inspectat;
    e) constituie o atributie specifica de audit intern, cu caracter operativ;
    f) asigura estimarea cantitativa a eventualelor prejudicii (efective sau potentiale);
    g) propune masuri operative si solutii pentru recuperarea pagubelor si sanctionarea celor vinovati, dupa caz;
    h) ia masuri operative minimale pentru stoparea sau limitarea fenomenelor negative generatoare de prejudicii (in mod efectiv sau potential) sau de alte disfunctionalitati constatate.
    33. Faptul generator al inspectiei de audit intern:
    a) sesizarea contabilului-sef din structurile de control financiar preventiv propriu ale institutiilor publice cu privire la efectuarea de operatiuni pe propria raspundere a conducatorului institutiei publice, fara viza de control financiar preventiv;
    b) indicii de orice natura privind unele abateri de la legalitate sau regularitate in efectuarea de operatiuni, desfasurarea de activitati sau in realizarea de actiuni:
    - sesizari din interiorul sau din exteriorul sistemului inspectat;
    - autosesizari ale organului de inspectie;
    - concluzii cuprinse in acte de audit anterioare, in alte acte de control ale diverselor institutii de control;
    - informatii din mass-media;
    - orice alte indicii relevante.
    34. Competenta materiala in efectuarea inspectiilor de audit intern
    Inspectii de audit intern efectueaza numai structurile specializate ale Ministerului Finantelor (din aparatul central si din aparatul teritorial). In acest sens, prin Ordinul ministrului finantelor nr. 82/2000 s-a stabilit un compartiment in cadrul D.G.A.I., respectiv al S.A.I., care urmeaza sa efectueze inspectiile de audit intern.
    35. Competenta teritoriala in efectuarea inspectiilor de audit intern
    Inspectiile de audit intern la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilor speciale sunt efectuate de serviciul specializat organizat la nivelul D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finantelor.
    Inspectiile de audit intern la ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, la ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt efectuate de structurile specializate ale S.A.I., respectiv ale D.A.I., organizate la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
    36. Procedura de realizare a inspectiei de audit intern:
    a) pe baza sesizarii sau a indiciilor legate de abateri de la legalitatea si regularitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor, compartimentul de inspectie stabileste scopul si obiectivele actiunii concrete ale inspectiei de audit intern;
    b) pe baza scopului si a obiectivelor stabilite se intocmeste, daca este cazul, tematica inspectiei de audit intern si se stabilesc metodele, tehnicile si procedeele de lucru;
    c) in cazul in care faptul generator al inspectiei de audit intern se refera la alte situatii decat cea a sesizarii transmise de contabilul-sef, ordinul de serviciu pentru efectuarea inspectiei de audit intern se semneaza de seful D.G.A.I. pentru aparatul central al Ministerului Finantelor, respectiv de directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aparatul teritorial al Ministerului Finantelor, pe baza unui referat de justificare intocmit de seful compartimentului de inspectie de audit intern pentru aparatul central al Ministerului Finantelor, respectiv de seful S.A.I. pentru aparatul teritorial al Ministerului Finantelor;
    d) inspectia de audit intern se efectueaza in cel mai scurt timp posibil, asigurand totodata fundamentarea constatarilor si a concluziilor.
    37. Actul constatator al inspectiei de audit intern:
    a) se numeste proces-verbal de inspectie de audit intern;
    b) este un act bilateral;
    c) se intocmeste in trei exemplare, dintre care unul ramane la cel inspectat, iar doua la organul care a efectuat inspectia;
    d) este insotit de orice acte, documente sau materiale probatoare care sa sustina constatarile si concluziile, inclusiv de note explicative si note de relatii;
    e) constatarile sunt fundamentate prin trimiteri la textul legal incalcat si la documentatia-anexa la procesul-verbal;
    f) pe baza procesului-verbal de inspectie de audit intern compartimentul de inspectie de audit intern de la nivelul D.G.A.I. va transmite ministrului finantelor o informare cuprinzand constatarile facute si masurile luate;
    g) la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, informarea intocmita de compartimentul de inspectie de audit intern va fi transmisa directorului general;
    h) trimestrial, pana la data de 20 a lunii urmatoare trimestrului incheiat, S.A.I., respectiv D.A.I., din fiecare judet, respectiv din municipiul Bucuresti, va transmite o informare sintetica la D.G.A.I. cu privire la activitatea proprie de inspectie de audit intern.

    PARTEA a X-a
    Valorificarea actelor inspectiei de audit intern. Contestarea actelor inspectiei de audit intern

    38 Continutul valorificarii actului de inspectie de audit intern
    Valorificarea actului de inspectie de audit intern se refera la urmatoarele:
    a) intocmirea notei de prezentare cu privire la constatarile inspectiei de audit intern;
    b) luarea de masuri operative in scopul stoparii sau al limitarii producerii unor fenomene negative care genereaza sau ar putea genera prejudicii pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public;
    c) stabilirea si propunerea de masuri ce urmeaza sa fie luate de conducatorul institutiei publice in scopul remedierii deficientelor constatate, incadrarii lor in prevederile legale, precum si al prevenirii producerii lor in viitor;
    d) in situatia producerii efective a unor pagube, conducatorul institutiei publice va lua masurile dispuse de Curtea de Conturi, conform prevederilor pct. 41 din prezentele norme metodologice;
    e) daca deficientele constatate intrunesc elementele constitutive ale infractiunii, compartimentul de inspectie de audit intern va respecta prevederile legale in materie;
    f) in cazul constatarii producerii sau posibilitatii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/si a patrimoniului public, conducatorul institutiei publice care a dispus efectuarea inspectiei de audit intern va sesiza Curtea de Conturi, care va decide cu privire la masurile care se impun.
    39. Instantele de informare cu privire la actul de inspectie de audit intern si documentele aferente informarii
    In cazul in care inspectia de audit intern este ordonata de directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se informeaza:
    a) conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern - procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta;
    b) directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti - nota de prezentare, procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta;
    c) Curtea de Conturi, in cazul constatarii producerii sau posibilitatii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/si a patrimoniului public - raportul de sesizare, insotit de procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta, eventualele contestatii depuse si deciziile de solutionare.
    In cazul in care inspectia de audit intern este ordonata de D.G.A.I. si este efectuata de S.A.I. sau D.A.I., se informeaza:
    a) conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern - procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta;
    b) directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti - nota de prezentare, procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta;
    c) D.G.A.I. - nota de prezentare, procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta.
    In cazul in care inspectia de audit intern este efectuata de D.G.A.I., se informeaza:
    a) conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern - procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta;
    b) ministrul finantelor - nota de prezentare;
    c) Curtea de Conturi, in cazul constatarii producerii sau posibilitatii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/si a patrimoniului public - raportul de sesizare, insotit de procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta, eventualele contestatii depuse si deciziile de solutionare.
    40. Continutul contestatiei actului inspectiei de audit intern
    Contestatiile formulate impotriva proceselor-verbale ale inspectiei de audit intern sunt cai administrative de atac prin care se solicita anularea partiala sau totala a constatarilor si masurilor mentionate in actul constatator.
    Ele sunt formulate de conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern, fiind confirmate prin semnatura si stampila.
    Contestatia va face referire stricta la constatarile si la masurile cuprinse in procesul-verbal de inspectie de audit intern, fiind insotita de elemente probatorii care sa sustina solicitarea petentului.
    Contestatia nu se poate baza pe acte, documente sau informatii care la data efectuarii inspectiei de audit intern nu erau, in mod obiectiv, accesibile inspectorului de audit intern sau nu au putut fi puse la dispozitie acestuia pe perioada efectuarii inspectiei de audit intern.
    41. Procedura de contestare:
    a) contestatiile se depun in termen de 15 zile calendaristice de la data comunicarii (data aducerii la cunostinta celui inspectat a rezultatelor inspectiei de audit intern, prin inregistrarea procesului-verbal la institutia publica inspectata) la organul care a efectuat inspectia de audit intern;
    b) contestatiile se depun insotite de copie certificata, pe propria raspundere, de pe actul contestat, precum si de pe orice alte documente pe care petentul le considera necesare sau/si utile in sustinerea cauzei sale;
    c) raspunsul la contestatie se transmite in termen de 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii contestatiei, prin decizie motivata, semnata de conducatorul institutiei care a efectuat inspectia de audit intern;
    d) prin solutionarea contestatiei nu se poate crea petitionarului o situatie mai grea decat cea contestata si aplicata prin actul care face obiectul contestarii;
    e) decizia este definitiva;
    f) in cazul in care contestatia nu a fost depusa in termen sau, desi a fost depusa in termen, a fost respinsa in totalitate sau in parte, iar capetele de cerere care au fost respinse se refera la producerea de prejudicii pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public ori se refera la existenta unui potential pentru producerea unor asemenea prejudicii, contestatia se va transmite de catre persoana care a semnat ordinul de serviciu pentru efectuarea inspectiei de audit intern, la Curtea de Conturi, insotita de documentatia prevazuta la art. 26 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999;
    g) in cazul in care contestarea procesului-verbal de inspectie de audit intern s-a facut pe capete de cerere care nu se refera la producerea de prejudicii pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, iar contestatia a fost respinsa sau admisa in parte, contestatia si raspunsul la contestatie nu vor fi transmise Curtii de Conturi.

    PARTEA a XI-a
    Alte precizari

    Prezentele norme metodologice creeaza cadrul general de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999.
    In termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fiecare ordonator principal de credite va elabora norme metodologice proprii de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 119/1999, respectand cadrul general creat.
    Normele metodologice proprii ale ordonatorilor principali de credite vor fi avizate pentru conformitate de D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finantelor.