DECIZIE Nr.
1581 din 7 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si art. 96
alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 30 din 13 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. 96
alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Toma
Sorin Nicolae în Dosarul nr. 4.506/302/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia
a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 3 iunie 2010, pronunţată în Dosarul
nr. 4.506/302/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. 96
alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Toma Sorin Nicolae cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva
Sentinţei civile nr. 6.538 din 13 octombrie 2009, pronunţată de Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti, într-o cauză având ca obiect o plângere
contravenţională în contradictoriu cu Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti - Brigada de PoHţie Rutieră.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (1), art. 20 şi art.
53, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, prin neaplicarea prezumţiei de
nevinovăţie'consacrată în cazurile privitoare la contravenţii şi aplicarea de
către instanţele de judecată a prezumţiei de legalitate şi valabilitate a
procesului-verbal de contravenţie.
Instanţa de judecată
apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit'dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului' şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate fi
constituie dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
şi cele ale art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august
2006, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul
conţinut:
- Art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001: „Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă
aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte
persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe
prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei
procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite,
precum şi asupra măsurii confiscării.";
- Art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „(1) Sancţiunile
contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi
preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin
acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii
sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt
următoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce,
pe timp limitat;".
Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii legale
contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 - Dreptul internaţional
şi dreptul intern, art. 20- Tratatele internaţionale privind drepturile
omului şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor'libertăţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - Dreptul la un proces
echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei critică, în realitate, modul de aplicare a
dispoziţiilor de lege atacate. Eventualele abuzuri ale agenţilor constatatori,
la care face referire în motivarea excepţiei şi care constituie, de fapt, cauza
nemulţumirii autorului excepţiei, nu pot constitui motive de
neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi
cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa
instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celei
ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. 96 alin.
(1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Toma
Sorin Nicolae în Dosarul nr. 4.506/302/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia
a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman